duminică, aprilie 18, 2021

Inteligenţa morală in acţiune: In numele celor ucişi in zori…

Felicitări lui Andrei Pleşu pentru un articol cat se poate de nuantat care lămureste, cu maximă claritate, mizele actualelor dezbateri despre legiferarea interdicţiei cultului, simbolurilor si elogiilor legionare. Legea a fost promulgată. Condamnarea simbolurilor fasciste si comuniste (deci nu doar „ceausiste”), precum si rezistenta la amnezie sunt dezirabile si laudabile. Unidimensionalizarea memoriei regimurilor totalitare poate fi, insă, o eroare stiinţifică, politică si morală.

Memoria colectivă si legile menite sa o consfinţească (in fine, legiferarea memoriei poate fi dezbatută, fireste) trebuie să fie echilibrate, inglobante si să probeze empatie pentru victime. Normalizarea memoriei nu se va intampla cată vreme se ierarhizează supliciile si se uită ca nu e vorba de egalitarism cand spunem ca victimele sunt egale. Despărţirea de trecut nu inseamnă să ne complacem in mistificări auto-victimizante si auto-glorificante. Fără căinta, iertarea este o vorbă goală. Spre a cita un răscolitor vers din Zbigniew Herbert: „Cum putem noi ierta in numele celor ucisi in zori?” Legiferarea memoriei, dacă are loc, trebuie să fie non-partizană.

http://adevarul.ro/news/societate/o-dezbatere-blocata-1_55bef291f5eaafab2c2f778c/index.html

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. :) Cainta a devenit obligatorie … acum ca avem legi. Mai lipseste vanatoarea, exorcizarea si arderea pe rug …

    Cred ca ideologia contemporana se reduce la un cult al acceptarii … Greselile trecutului, regretabile de altfel … nu dispar prin legiferare ci prin constientizare …

  2. Mai lipseste o lege in care cine nu e constient trebuie pedepsit si isteria colectiva se dezlantuie …

    Drumul spre iad se spune … e pavat de intentii bune …

  3. Draga Vladimir, ceea ce scriu acum nu este legat de tematica articolelor pe care le-ai publicat in ultimele zile. Astazi am avut o bucurie mare, la care ai contribuit, fapt pentru care iti multumesc. Am primit un mesaj email de la Andrei Neuman, fiul profesorului meu din anul al doilea de facultate ! Se refera la faptul ca in urma cu mai mult de un an, a auzit de la dumneata ca eu doresc sa obtin o fotografie a tatalui sau. Si iata ca norocul m-a ajutat. I-am raspuns lui Andrei si sper ca in scurt timp sa am imaginea lui Carol Neuman, un om care mi-a ramas nu numai in memorie, dar si in suflet . Inca odata, iti multumec. Cu cele mai bune ganduri, Mircea Petrescu.

  4. Foarte bine dle Tismaneanu si foarte bine dle Plesu. Cand am postat cele scrise mai la vale pe un alt fir, probabil ca stiam deja ce veti scrie :)

  5. Scrieti „Fără căinta, iertarea este o vorbă goală”, ei bine nu sunt de acord. Iertarea este la noi iar cainta este la ei. Nu-ti poti bate capul cu ce nu poti controla, adica emotiile si moralitatea altei persoane. Poti insa face ceea ce tine de tine, adica sa ierti … Desigur, in aceeasi paradigma nu poti ierta in numele altora cu atat mai mult a unor persoane asasinate, asa incat intr-adevar si pentru mine versul este profund adevarat „Cum putem noi ierta in numele celor ucisi in zori?”

  6. Decomunizarea societatii presupune Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara si shmekerii comunisti sa nu se mai ascunda in spatele adeptilor naivi ai doctrinei criminale comuniste. Nici pacalicii neolegionari sa nu mai fie crutati, desi ei sunt creatie fie a SRI, aripa Iliescu-Magureanu, fie nostalgicii neonazisti, varianta samanatorista.

  7. Aveti deplina dreptate Domnilor Tismaneanu si Plesu !
    Bine si ce facem ?
    Legea a fost promulgata, asa unilaterala cum este si noi ne felicitam intre noi pentru tot felu de analize post morte, pline de luciditate, claritate, discernamimnt, etc, etc,
    Unii, mai facem ceva, aruncam vina pe presedintele Iohannis pentru promulgare, fara sa ne gindim ca „neamtul” a procedat strict constitutional si ca s-a gindit desigur ce val de proteste ar fi provocat respingerea legii .
    Dar si dintre toti care se trezesc vorbind acuma, nimeni nu spune:
    – cine a propus legea in parlament ?
    – cind si cit timp s-a dezbatut legea in parlament ?
    – cum, cu ce majoritate s-a aprobat legea in parlament ?
    Exista cineva, ( o persoana oarecare, un ziarist, o persoana publica, un ONG, o forta politica ) care sa ia taurul de coarne si sa propuna o noua lege, complecta , globala, corecta , asa cum o vrem ? Dar care sa fie o lege democratica, moderna, , care sa nu atace libertatea individuala de constiinta , a cuvintului si a actiunii , poate asa cum libertatile omului in societate au fost inteless de parintii constitutiei Statelor Unite ale Americii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Fostul deţinut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965)

Primul gând care ne-a trecut prin minte, după ce am descoperit şi citit scrisoarea inedită de mai jos, a fost despre „sindromul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro