joi, martie 28, 2024

Inteligenţa morală in acţiune: In numele celor ucişi in zori…

Felicitări lui Andrei Pleşu pentru un articol cat se poate de nuantat care lămureste, cu maximă claritate, mizele actualelor dezbateri despre legiferarea interdicţiei cultului, simbolurilor si elogiilor legionare. Legea a fost promulgată. Condamnarea simbolurilor fasciste si comuniste (deci nu doar „ceausiste”), precum si rezistenta la amnezie sunt dezirabile si laudabile. Unidimensionalizarea memoriei regimurilor totalitare poate fi, insă, o eroare stiinţifică, politică si morală.

Memoria colectivă si legile menite sa o consfinţească (in fine, legiferarea memoriei poate fi dezbatută, fireste) trebuie să fie echilibrate, inglobante si să probeze empatie pentru victime. Normalizarea memoriei nu se va intampla cată vreme se ierarhizează supliciile si se uită ca nu e vorba de egalitarism cand spunem ca victimele sunt egale. Despărţirea de trecut nu inseamnă să ne complacem in mistificări auto-victimizante si auto-glorificante. Fără căinta, iertarea este o vorbă goală. Spre a cita un răscolitor vers din Zbigniew Herbert: „Cum putem noi ierta in numele celor ucisi in zori?” Legiferarea memoriei, dacă are loc, trebuie să fie non-partizană.

http://adevarul.ro/news/societate/o-dezbatere-blocata-1_55bef291f5eaafab2c2f778c/index.html

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. :) Cainta a devenit obligatorie … acum ca avem legi. Mai lipseste vanatoarea, exorcizarea si arderea pe rug …

    Cred ca ideologia contemporana se reduce la un cult al acceptarii … Greselile trecutului, regretabile de altfel … nu dispar prin legiferare ci prin constientizare …

  2. Mai lipseste o lege in care cine nu e constient trebuie pedepsit si isteria colectiva se dezlantuie …

    Drumul spre iad se spune … e pavat de intentii bune …

  3. Draga Vladimir, ceea ce scriu acum nu este legat de tematica articolelor pe care le-ai publicat in ultimele zile. Astazi am avut o bucurie mare, la care ai contribuit, fapt pentru care iti multumesc. Am primit un mesaj email de la Andrei Neuman, fiul profesorului meu din anul al doilea de facultate ! Se refera la faptul ca in urma cu mai mult de un an, a auzit de la dumneata ca eu doresc sa obtin o fotografie a tatalui sau. Si iata ca norocul m-a ajutat. I-am raspuns lui Andrei si sper ca in scurt timp sa am imaginea lui Carol Neuman, un om care mi-a ramas nu numai in memorie, dar si in suflet . Inca odata, iti multumec. Cu cele mai bune ganduri, Mircea Petrescu.

  4. Foarte bine dle Tismaneanu si foarte bine dle Plesu. Cand am postat cele scrise mai la vale pe un alt fir, probabil ca stiam deja ce veti scrie :)

  5. Scrieti „Fără căinta, iertarea este o vorbă goală”, ei bine nu sunt de acord. Iertarea este la noi iar cainta este la ei. Nu-ti poti bate capul cu ce nu poti controla, adica emotiile si moralitatea altei persoane. Poti insa face ceea ce tine de tine, adica sa ierti … Desigur, in aceeasi paradigma nu poti ierta in numele altora cu atat mai mult a unor persoane asasinate, asa incat intr-adevar si pentru mine versul este profund adevarat „Cum putem noi ierta in numele celor ucisi in zori?”

  6. Decomunizarea societatii presupune Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara si shmekerii comunisti sa nu se mai ascunda in spatele adeptilor naivi ai doctrinei criminale comuniste. Nici pacalicii neolegionari sa nu mai fie crutati, desi ei sunt creatie fie a SRI, aripa Iliescu-Magureanu, fie nostalgicii neonazisti, varianta samanatorista.

  7. Aveti deplina dreptate Domnilor Tismaneanu si Plesu !
    Bine si ce facem ?
    Legea a fost promulgata, asa unilaterala cum este si noi ne felicitam intre noi pentru tot felu de analize post morte, pline de luciditate, claritate, discernamimnt, etc, etc,
    Unii, mai facem ceva, aruncam vina pe presedintele Iohannis pentru promulgare, fara sa ne gindim ca „neamtul” a procedat strict constitutional si ca s-a gindit desigur ce val de proteste ar fi provocat respingerea legii .
    Dar si dintre toti care se trezesc vorbind acuma, nimeni nu spune:
    – cine a propus legea in parlament ?
    – cind si cit timp s-a dezbatut legea in parlament ?
    – cum, cu ce majoritate s-a aprobat legea in parlament ?
    Exista cineva, ( o persoana oarecare, un ziarist, o persoana publica, un ONG, o forta politica ) care sa ia taurul de coarne si sa propuna o noua lege, complecta , globala, corecta , asa cum o vrem ? Dar care sa fie o lege democratica, moderna, , care sa nu atace libertatea individuala de constiinta , a cuvintului si a actiunii , poate asa cum libertatile omului in societate au fost inteless de parintii constitutiei Statelor Unite ale Americii

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro