Am asistat recent la o fascinanta prezentare aici la Harvard a lui Ben Scott, eminenta cenusie si mana dreapta a lui Hillary Clinton in materie de utilizare iscusita a mediului online. Departamentul de Stat, pentru a proiecta influenta statala chiar si in cazul singurei super-puteri mondiale,trece printr-o adaptare severa . Fiecare process care in mod traditional era organizat in mod centralizat in toate statele –fie ele socialiste sau capitaliste- se dezorganizeaza si se reorganizeaza in stil matricial. Politica a fost deja si va fi din ce in ce mai mult influentata de mediul online. Drept argument personal, locul ideal al acestor ganduri este, evident, aici pe contributors.ro.
Un mic exemplu – fostul diplomat Mihai Razvan Ungureanu, cel a carui pagina de Facebook exista, dar nu e controlata de el si pluteste in deriva in spatiul informatizat, ar putea copia ceea ce face Departamentul de Stat. Ar putea evita astfel situatia in care ultima mentiune pe propriul profil este o critica deschisa venind, poate surprinzator, de la Mihail Neamtu. Vehementa acelei mentiuni sapata in memoria internetului m-a surprins: “Gigi Becali si Gabi Oprea intr-o miscare alaturi de Mihai –Razvan Ungureanu? Ar fi o sinucidere curata pentru acesta din urma. Vinul nou in burduf vechi? E ca si cand Tony Blair ar fi fuzionat cu Ion Iliescu”. Ar evita si situatia suplimentara, simpatica, in care mai are pe “zidul” virtual doar un comentariu de la Vasile Dancu, un strateg clujean foarte activ in mediul online si de la Sandra Pralong, care reposteaza un comentariu critic de pe Vertical News. Internetul este un mediu in care asteptarea este de raspuns 24/24, stampilarea este apriga, imediata, injuraturile si laudele instant iar rapiditatea conteaza foarte mult. Raspunsul oricarui vector important de imagine nu poate fi decat o comunicare constanta, oficiala, bine dozata. Iar daca vi se pare ca nu conteaza foarte tare, in cativa ani vor fi 5 miliarde de oameni online, 800 de milioane sunt doar pe facebook; comparati aceste cifre cu ce televiziune vreti dumneavoatra, ca e din partea “vuvuzelelor opozitiei” sau a “trompetistilor puterii”. Daca tot nu credeti ca e relevant, aveti in vedere ca Facebook adauga la 3 luni aproximativ 50 de milioane de noi utilizatori.
Sa incepem cu sfaturile lui Hillary Clinton pentru diplomati, chiar in contextul actual, dupa catastrofa Wikileaks, cel mai mare furt de date informatizate din acest secol. In primul rand, secretarul de stat a interzis descrierea tehnologiei ca un patratel separat in institutie si a insistat pe component electronice in toata activitatea Departamentului de Stat. Hillary Clinton trimite note pe tweeter, in timp real despre activitatea proprie. Institutia e prezenta pe Facebook, Google+, Tumblr, RSS Feed, Flickr, are canal pe YouTube. Asteptarea din partea tuturor diploamatilor este sa aiba o biografie completa pe internet, in toate ambasadele SUA. Exista o platforma integrate a departamentului. S-a lansat Open Government, o baza de date prin care un morman de date detinute de guvern au fost scanate si puse in domeniul public, pentru transparenta totala. S-a organizat o conferinta prin care la retea au aderat alte 50 de state – Romania, in caz ca nu e clar, nu a fost acolo, calculatoarele statului roman sunt in continuare niste rasnite manuite “dibaci” de matusici care cateodata se mai mira de forma mouse-ului si altadata nu gasesc in graba butonul on/off. O situatie speciala a fost data de o batalie pe internet intre fortele Kremlinului – care atacau mai organizat decat postacii de partid care se lipesc de site-urile televiziunilor de la noi si “armata” departamentului de stat. Noul Ambasador american la Moscova era improscat intr-o mare de noroi chiar inainte de confirmarea in Senat. Noii industriasi ai internetului de la Departamentul de Stat i-au facut o pagina de Facebook, care a primit foarte rapid mii de “like-uri”, iar prin raspunsurile direct catre cetateni rusi valul de furie s-a intors : prima data curiozitate, apoi feedback pozitiv. Asteptarea este ca orice cetatean strain sau american sa poata interactiona cu guvernul federal online. Baza de date pentru vize este organizata online si accesul la aceasta baza de date este impartit intre mai multe agentii federale. Exista un department special la Sediul CIA de la Langley care “fugaresc” islamisti pe blogurile de specialitate – pentru ca nu doar “imperialistii” se organizeaza online, ci si “partea cealalta”.
Sa continuam cu efectul “revolutionar” al Facebook. Protestele anti-Kremlin au fost organizate aproape exclusiv prin aceasta platforma, plus platforma similara, in limba rusa vkontakte, o platforma cu mai mult de 100 de milioane de utilizatori (populatie totala in Federatia Rusa : 141.8 milioane). Protestele de la noi au “incins” facebook-ul inainte de a se revarsa in Piata Universitatii. “Primavara Araba” a avut acelasi catalyst, guverne autoritare s-au prabusit rand pe rand datorita faptului ca un stat modern nu mai poate detine monopolul informatiei, in secolul XXI. Ca sa il citez pe Ben Scott, tot ce poate obtine este sa devina o voce in cacofonia publica de pareri si contra-pareri. Efectele sunt evidente peste tot – se subtiaza sau se darama diferenta dintre blogger si jurnalist, se gasesc martori oculari ai unor evenimente care devin ei insisi furnizori de informatii, totul este instant. Chiar si “operatiunea secolului”, organizata in secret de asasinii CIA impotriva lui Osama Bin Laden a fost pusa pe twitter, live, de un consultant IT din Abbottabad. “Elicoptere deasupra orasului, chiar acum la ora 1 noaptea”. Lumea avea sa afle abia inspre dimineata despre moartea si capturarea celui mai cautat om de pe planeta. In ultimele zile, inflamarea subiectului ACTA si aducerea lui in prim plan isi are aceleasi origini, in reconfigurarea unui nou mediu. Un subiect precum ACTA acum 7 ani ar fi fost aruncat intre doua propozitii, la finalul unui jurnal – acum nu mai este posibil si ca atare politicienii trebuie sa se adapteze – sau mesajul lor se va auzi din ce in ce mai slab.
Alte tari in dezvoltare folosesc practicile internetului pentru oprirea spagii si a abuzurilor statului. In Brazilia, publicarea detaliata a cheltuielilor guvernului in timp real a condus la destituirea mai multor demnitari, in Marea Britanie guvernul are publicate cheltuielile online si a rugat orice om care gaseste vreo cheltuiala nejustificata sa transmita propuneri guvernului – contabilii au luat foc de euforie si au salvat mai multe miliarde prin atenta periere a documentelor. A nu crede ca influenta tehnologiei e folosita doar de oameni care au acces la calculator. Recent, un ONG indian care a observant o coruptie nemaipomenita in subventiile regionale pentru agricultura a preset guvernul pana a publicat pe site, nominal, tabelul nominal cu cei platiti. Niste postere printate si puse in satele respective au provocat revolta taranilor – unii murisera de 30 de ani, altii aveau 2 ani si nu aveau cum sa fie agricultori la o asa de frageda pruncie, in final multe, multe rude ale capateniilor locale au fost dibuite, in timp ce alti oameni care trebuiau sa aiba acces nu beneficiau. Un alt exemplu, din China : in urma accidentului feroviar la liniile de mare viteza, raspunsul initial al guvernului a fost de a incerca sa puna batista pe tambal si a indeparta urmele accidentului, in timp ce televiziunile erau tinute la distanta, cu botnita pe gura. Au fost suficiente cateva poze raspandite prin weibo si twitter si blogosfera a luat foc, cu peste 12.000.000 de mesaje – de altfel, nici nu e de mirare, pentru ca numarul celor care au acces la retelele de micro-blogging in China se apropie de 300.000.000. Guvernul a trebuit sa raspunda prin demiteri, vagoanele care erau ingropate pentru a li se pierde urma au fost dezgropate, scandalul s-a extins pana la varf. Tot China va folosi miliarde de euro doar pentru a pastra restrictiile online grupate sub softul “Marele Zid”.
Si intrucat vin alegerile – ar trebui sa vedem cum se fac la altii. Obama are o infrastructura electorala incredibila, in care o platforma foloseste pentru organizarea suporterilor cu eforturi minime din partea echipei de campanie. Oameni care se logheaza si primesc rugaminti personalizate de la organizatorii campaniei cu privire la lucrurile pe care le poate face (donatie, organizarea unei petreceri acasa la respectiva persoana, coacerea unor prajituri care sunt vandute si sumele trimise campaniei, etc.) – totul este organizat online. Campaniile beneficiaza de o vasta baza de date cu privire la tintirea oamenilor , in functie de profilul de vot, se organizeaza telefoane tintite pentru a sustine prezenta la vot, mesaje inregistrate, aparent personalizate sunt folosite in campanii in care roboti informatizati suna toate numerele de telefon, in toate combinatiile posibile. Si la noi, politicienii raspund schimbarilor, dar foarte incet – vezi decizia, de pilda, a lui Ion Iliescu de a-si face blog.
Sa spun ceva despre Romania, de ce ma ocup doar de China, Rusia si SUA? Am infiintat in AVAS ore de informatica obligatorii pentru salariati, o simpla schimbare a logo-ului institutiei a insemnat perindarea departamentului de IT la fiecare salariat. Cand am reusit implementarea unei “identitati corporatiste” cum i se spune, primeam hartii cu acelasi logo, dar cu fonturi diferite. Departamentul de Lichidari sublinia intr-un fel , cei de la Piata de Capital scriau ingrosat, etc. Mi-au fost necesare nu mai putin de doua luni de implementare a unei simple masuri administrative, plus de reorganizare a site-ului (care din 2006 e neschimbat). Site-ul AVAS este mai putin complicat decat cel al NASA, spuneam din cand in cand in timpul celor doua luni de schimbari si reverificari. Am asistat, de departe, la eforturile bineintentionate dar nefinalizate ale lui Cseke Attila de a crea un circuit electronic al documentelor in Palatul Victoria – inainte de efortul de a reforma sanatatea. Publicarea propriului program pe site-ul AVAS cand eram acolo a avut efecte interesante – cei care sustineau ca “m-am inteles cu presedintele si trebuie facut asa” primeau raspunsul stupefiant al functionarilor ca linkul la pdf-ul cu programul meu este online si “domnu Radulescu, eu va cred ca ati fost, dar nu figurati in programul publicat acolo.“ Salut, in contextul anti-coruptiei, extraordinarul site porcisme.ro – nu stiu cine l-a facut, dar ar merita un premiu. Ideea site-ului este foarte simpla – publicarea unor linkuri cu articole ce detaliaza feluritele “tunuri” de la stat – cifra care se aduna pana acum este de 16.3 miliarde de euro. Internetul este mult mai important pentru politicieni decat realizeaza – iar colaborarea oamenilor, prin intermediul interenetului este abia la inceput. Societatea digitala nu mai “urmeaza sa vina”, traim deja in ea.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
huh :)
Cred ca am sa devin „fan” Orasanu, imi place din ce in ce mai mult… :D
In alta ordine de idei: D-le Orasanu, cumva tatal Dvs. e o persoana care a umblat / umbla (prin natura meseriei) f. mult? ;)
Umbla, umbla – pana la alimentara, trece si prin Piata Operei din Timisoara, dar de iesit din oras nu cred ca a iesti de vreo 20 de ani.
P.S. „natura meseriei” tatalui meu – pensionar!
Am intrebat daca „a umblat / umbla” – evident, „natura meseriei” s-ar referi la perioada in care „a umblat” si, la urma-urmelor, „meserie” nu inseamna „ocupatie”.
Dar daca va deranjeaza sa raspundeti, scuze! n-am vrut sa fiu indiscreta! M-am intrebat „doar” daca nu cumva ne-am cunoscut la un moment dat.
Ma indoiesc sincer ca ne-am cunoaste. Dar, cum gradina lui Dumnezeu e mare…cine poate sti? Si da, va suprinde ca taica-meu nu are absolut nicio treaba cu un articol despre internet? Dragul de el are multe calitati, dar intersectia lui cu internetul este formata din multimea vida. Ca atare, va rog mai usor cu aceste „insinuari” subliminale care tot ar vrea sa insemne, parca ceva….Nu e cazul…Iar scuzele le-as accepta cu draga inima, cu conditia sa puneti totusi punct acestei linii de dialog care nu conduce nicaieri.
Crezi ca internetul, per se, poate opera modificari „interioare” la factori de decizie care, altfel, nu ar fi convinși de această necesitate? Frica de descoperire constituie oare un motiv suficient pentru a te convinge să devii un avocat al binelui comun?
E putin mai brutal de atat. Disruptia provocata de organizarea unor centre de informatie si putere in afara statelor va provoca adaptarea acestora la noi medii si la o noua maniera de a-si organiza procesele interne.
Un om nu va fi mai bun doar fiindcă există internetul. Nici mai practic sau mai atent la nevoile celorlalţi. Asta vreau să spun. Şi dacă un astfel de om se află în poziţie de decizie, atunci putem să mai aşteptăm mult şi bine ca să beneficiem de pe urma internetului. Uite, eu vorbesc din perspectiva unui mic comerciant, cu activitate pe teritoriul României, care este frustrat de lentoarea sau dezinteresul cu care autorităţile tratează chestiunea integrării internetului în serviciile publice. Nu am nici o şansă, personal, să schimb mare lucru. Chiar şi cei cu bune intenţii, influenţi sau aflaţi mai în preajma factorilor de decizie decât mine, au dificultăţi în a obţine rezultate. Frate, dacă pe omul acela (Ministru al comunicaţiilor, sau cine-o fi) NU-L interesează o chestie, poţi să mori lângă el. Apropo de zăpada de adineaori, şi de articolul tău recent pe această temă.
Nu sunt de acord cu tine. Iar daca as crede intr-o zi ca nu ai ce face, in general, nu m-as mai obosi sa mai scriu si sa ma gandesc sa revin in Romania, cum am facut-o de fiecare data. As emigra, frate! Te rog crede-ma pe cuvant ca am stat ani de zile langa oameni precum spui tu ca ar fi Ministrul Comunicatiilor. Crede-ma ca sunt atat de slabi, incat si 200 de persoane in fata la Minister tip de 10 zile l-ar spulbera! Mitul asta ca nu „se poate face nimic” (a se observa formularea, care nu are un subiect si un predicat formulat ca lumea, adica e neclar cine nu poate face si ce nu poate face precis) este unul dintre miturile cel mai de succes propagate de „masinaria” statului. Atata vreme cat e e inghitit ca un adevar absolut, n-avem ca tara absolut nicio sansa.
***
Preambul: nu am mai auzit de asa o perspectiva, referitoare la slabiciunea ministrilor. Din contra, tocmai invers este sentimentul pe care-l induc, si anume acela ca sunt atotputernici. Voi reflecta la cele scrise de tine.
***
Ok, ok. Corect ce spui. Poate ca, desi formulez ca atare (nu se poate face nimic), nu cred intru totul in aceasta idee. Si atunci, se pune intrebarea: cu ce incepi? In mod normal, cu ce te doare mai tare. Eu fac lucrul asta, cred ca ti-am spus mai devreme. Scriu direct la Guvern, Presedinte, Ministru etc. Scriu si cer socoteala, in sensul in care propun ceva concret pentru schimbare. Bunaoara, exista urmatoarea situatie (in care ma aflu si eu): am o firma, cu profit x la sfarsit de an. Impozitul este procent din acest profit. Dar daca se intampla sa ai cheltuieli din care nu poti deduce TVA, ajungi sa ai un profit anual (sa spunem) de 1000 lei, si un TVA de plata de 3000 lei. Intelegi paradoxul? Legea actuala nu regleaza nicicum aceasta situatie.
Am luat frâiele în mâini, m-am dus cu document scris, la Cluj (unde locuiesc), la Avocatul Poporului, dar si la cabinetele teritoriale ale deputatilor PDL, PSD si PNL (deoarece consider ca este o chestiune apolitica).
Daca doresti (e un fel de a zice), in fine, daca o fi de interes, pot reveni aici cu raspuns, dupa ce-l primesc si eu. Intentionez sa schimb aceasta situatie. Sa vedem ce iese. Resurse pentru ceva mai amplu nu am. Trebuie luata si aceasta chestiune in calcul: resursele pentru a reactiona. Sau nu?
Multumesc ca reflectezi :) Mai exista o slabiciune, pe care poate o exploatezi in cazul spetei particulare de care ai nevoie – depune cate o scrisoare pe luna la Fisc, cu descrierea situatiei, pana se rezolva. Ei in 30 de zile sunt obligati conform legii sa iti dea raspuns. Primele raspunsuri vor fi copy-paste din legislatie. Redepui cu anexa raspunsurile anterioare, ceri audienta, etc. Problema este sa iei o tema mica si sa iti dedici cat timp trebuei pana se rezolva . Desi nu pare, functioneaza :) La fel cum functioneaza asasinatul cu telefoane, hartuirea in persoana pana cand se rezolva ceva la ghiseul fiscal, etc. de care apartii.
Nu stiu ce-ati mincat dar ult doua articole sint faine. La mai mare.
Gulab Jamun de la indieni. Excelent – recomand :)
Mie unul incepe sa-mi fie frica.
Citeam cu sentimente confuze, acum vreo 10 ani, Socul Viitorului. Am citit apoi orice carte care mi-a cazut in mana, scrisa de Alvin Tofler. De ce spun sentimente confuze. Pentru un tip care si-a format parerile in anii ’60-’70, a prevazut cu destula acuratete tendintele. De multe ori, insa, mi se parea de-a dreptul pesimist.
Sigur, multe previziuni nu s-au adeverit, fiindca nu e un profet, e doar un om deosebit de inteligent, dar am ramas de la el cu o concluzie. Vine al treilea val, iar al doilea va lupta cu toate armele pentru mentinerea status-quo-ului. Multe vreme am sperat sa nu traiesc acel razboi, mi se parea ca lumea se indreapta pasnic spre era informationala, mi se parea ca statele si corporatiile par sa adapteze, etc.
Ultimii ani insa m-au facut la fel de pesimist ca si Alvin Tofler. In 2012 sa fim nevoiti sa luptam si sa iesim in strada impotriva guvernelor si corporatiilor, pentru mentinerea unui internet cvasi-liber, mi se pare o rusine. Adica pana la urma, niste babalaci senili (si coruptibili, ca de aceea au auns sus in politica), care au dificultati in a-si folosi telefonul mobil, au puterea de a decide asupra unui lucru atat de complex precum DNS-ul si eu trebuie sa sa ies in strada intr-o dupa-masa de iarna sa pun presiune pe ei.
Cand, ca proaspat absolvent de ISE, citeam pe un site obscur, ca urmeaza sa cada pietele financiare, si argumentatia individului a fost apoi sustinuta de realitate, punct cu punct, imi spuneam „bine ca e asta destept si toti marii economisti nu zic nimic”.
Am scris lucrarea de licenta despre initiativele Olandei in domeniul democratiei directe prin intermediul internetului, ca acum sa vad Olanda cum o ia pe calea extremismului de dreapta.
Am lucrat o perioada pentru Siemens, ca sa vad cum o companie infiintata de un vizionar renunta rand pe rand la diviziile de calculatoare, telefoane mobile, servicii informatice, si mai nou energie nucleara(adica cam la toate industriile viitorului), si cum pariaza pe industriile trecutului: energie, medicala, transporturi. Adica exact cele unde se pot mitui guverne si alesi ca sa faci profit frumos…
Pe scurt, parerea mea e ca traim vremuri interesante, dar de razboi. Nu cum il stim noi, nu cu arme conventionale, dar lumea se va schimba mult in urmatoarele decenii in urma acestui razboi si nimeni inca nu stie cum. Incepe sa-mi fie frica sa nu sfarsim intr-o lume orwelliana si repet, sunt optimist din fire.
Mi-as dori ca viitorul sa fie modelat dupa sistemul tarilor nordice si nu dupa USA sau UK. Nu vreau sa se mai ia masuri pentru „protejarea” mea, sa ajunga si internetul reglementat, asa cum s-a intamplat acum 90 de ani cu spectrul radio si au ramas sa emita doar „vuvuzele”, nu vreau sa mi se numere ouale la aeroport, ca nu sunt Nastase, sa-mi si placa, oricum cine vrea sa arunce un avion in aer o poate face oricand, nu vreau camere de filmat pe strazi, nu fiindca am ceva de ascuns, dar fiindca nu ajuta la nimic si dam prea multa putere, inutil, unor indivizi care nu o vor folosi la ceva bun.
Mai e mult pana departe si societatea digitala poate sa moara oricand inca nenascuta, asa cum a murit si cea industriala pe vremea romanilor si grecilor si a fost nevoie de un mileniu de intuneric ca sa redescoperim civilizatia antica. Tot asa, niste indivizi cu prea multa putere s-au gandit prea mult la sufletul nostru si ne-au aratat „calea”.
Istoria ne-a demostrat zic eu ca tehnologia de una singura nu va reusi sa schimbe lumea. In spatele tehnologiei tot timpul vor fi oameni. Aici am emotii.
SKB, am citit gandurile tale cu interes. Te rog insa sa ne spui mai mult, sa faci un rezumat al lucrarii de licenta despre Olanda – te provoc sa ne dai in 5 paragrafe bine gandite intreaga esenta :)
haha! pai in energia nucleara se mituieste LA GREU! tehnologia folosita la centrale e un „subiect” dar asta nu e decat partea „vizibila” a icebergului, se mituieste PESTE TOT, adica exista o parte f. importanta si larga, „orizontala”!
Cat despre „viteza schimbarii”… nu era mare lucru de asteptat, mai ales de la corporatii! Poate isi aminteste lumea ca acum nu f. multi ani circula „legenda” ca NASA cauta cu disperare procesoare de 386 (am un lapsus acum, ref. la tipul lor exact). Mie mi se pare ca „legenda” e destul de verosimila! In tehnologii f. avansate si cu risc mare, ca sa schimbi o componenta minora, procesul de autorizare pentru aceasta SI pentru toate celelalte componente care au legatura cu ea, poate sa dureze si 10 ani! Asa ca oamenii prefera sa nu mai schimbe nimic, atata timp cat „chestia” functioneaza :D
Ca tot veni vorba de „centrale nucleare”, s-ar putea ca schimbarea unei simple clantze la usa sa ia cateva saptamani :D
Sa te tii cand o deveni internetu’ ca apa calda… Atunci, Primaria Bucurestiului o sa anunte panicata toate institutiile statului ca e posibil sa ni se taie netu’ din cauza datoriilor astronomice acumulate prin neplata facturilor. Sau cand o ajunge 1 giga mai scump decat 1 litru de benzina, caci, nu-i asa?, informatia costa…
In rest, un Open Government poate merge foarte bine la brat cu un OSINT…
Information at your fingertips. Aceasta este cea mai mare frică. Şi din acest motiv unii senatori americani declară că Internetul nu ar fi trebuit inventat. Dar dacă tot a fost inventat gîndim o lege precum „Protecting Cyberspace as a National Asset Act” (încă nu este aprobată….).
Spre norocul nostru, evoluţia nu este deloc previzibilă. (dl. RMU are profil si pe linkedin….)
Apropo de Internet, retele deschise si de transparenta ( sociala ) , constitutia Romaniei interzice asociatiile cu caracter secret, dar in acelasi timp tara noastra are un numar record de servicii secrete ( 6-7 ) ca sa nu mai vorbim de numarul lor de angajati pe cap de locuitor unde se pare ca mai batem un record , si nimeni nu ne spune de ce .
Pe de alta parte, citim cu interes ca :
„Asteptarea din partea tuturor diplomatilor este sa aiba o biografie completa pe internet, in toate ambasadele SUA. ”
Foarte interesant, dar la noi de exemplu cine are curiozitatea sa deschida site-urile universitatilor , in multe cazuri gaseste la CV-urile profesorilor rubrici cu multe pete albe sau pur si simplu o pagina alba in loc de CV .
Iar daca are curiozitatea sa se uite si mai sus , e chiar mai rau . Noi stim cu totii ca am intrat oficial in NATO si UE , dar cine nu a auzit de „cultura de intelligence”( ?!) a …decidentilor politici ( !) , inseamna ca a ramas cu mult in urma vremurilor . Se poate convinge si singur : http://pseudointelectuali.blogspot.com/2010/01/cultura-de-intelligence-decidentilor.html
Oarecum util textul la care faceti link, cateva lucruri intersante printre hatisul de cuvinte. Totusi, cand vom scapa de acest stil foarte frantuzesc de a rasnita cuvintele in mod artistic, de a umple pana la refuz cu platitudini fraza, de a o stoarce de orice vlaga inainte de a arunca o idee pe jumatae dezvoltata taman inainte de punct? De a ii tine suspendati astfel pe putinii temerari care au patruns prin padurea de cuvinte?
Opinia dvs despre textul „oarecum util” nu o impartasesc si s-ar putea ca nici cititorii sa fie de acord cu dvs daca vor parcurge un text care dupa intrarea noastra in NATO si UE intentioneaza sa transforme parlamentarii in… spioni , dar probabil ca socotiti normal acest lucru apropo de „transparenta” laudata la altii .
Mai departe, chiar destindeti cu aglomerarea absolut gratuita de calificative si insinuari ( ca sa nu spunem altfel), probabil pentru ca v-a suparat ceva dar sincer, nu imi dau seama ce :
” hatisul de cuvinte” – in cateva cuvinte unde vedeti dvs hatisul ?
” a rasnita cuvintele in mod artistic ” – dvs cum faceti ?
” de a umple pana la refuz cu platitudini fraza” – puteti da un singur exemplu ?
” de a o stoarce de orice vlaga inainte de a arunca o idee pe jumatae dezvoltata taman inainte de punct?” – unde ati identificat vlaga ( sau lipsa ei) si „jumatatea ideii ?
„de a ii tine suspendati astfel pe putinii temerari care au patruns prin padurea de cuvinte?” – dvs cam pe unde ati ramas „suspendat” ?
Ca sa mentinem simtul umorului , dvs urmariti ideile sau va preocupa numai inventarea unui subtext , discutia „cu arma la picior” si aplicarea etichetelor ? Sincer, speram sa purtam un dialog, dar maniera dvs de abordare nu prea aduce cu politetea englezeasca cu care va creditam din start dar , slava Domnului , e loc sub soare pentru toata lumea si nici un dialog nu este obligatoriu .
Domnule Simion,
Poate nu am formulat corect :) „Atacul” nu era indreptat la dvs, textul este realmente util, insa scris deficitar, hai sa spun asa, intr-un registru mai englezesc. Chiar imi face placere sa dialoghez cu dvs si in mod cert nu mi-am dorit sa par agresiv. Cu scuzele de rigoare, va invit sa veniti in continuare pe forumurile articolelor mele.
P.S. Util pt. ca descrie o realitate de fapt, pe care o pot constata in institutiile statului nu , Doamne pazeste, ca un endorsement al chestiei respective din partea mea.
Va multumesc pentru precizari, se accepta , am banuit de la inceput ca este vorba de o neintelegere generata poate si de faptul ca in final am citat , dar printr-un link eliptic , acel text despre ” cultura de intelligence” scris de catre domnul Ion Duvac, text a carui „”stilistica” ii apartine in exclusivitate.
Sunt de acord cu faptul ca acest material exprima o realitate pe care o putem constata in toate institutiile statului , dar acest lucru este extrem de grav si ar fi trebuit de mult sa ingrijoreze societatea civila. Herta Muller a spus foarte clar acest lucru : ” In Romania a revenit frica „. In acest tip de noua realitate , rolul generatiei dvs este mult mai important decat ne putem da seama in prezent pentru ca va trebui sa decida singura , si in cunostinta de cauza, in ce fel de lume vrea sa isi creasca copiii.
E vorba de aceeasi Hilary Clinton care cerea angajatilor americani la UN sa afle parolele si datele biometrice ale reprezentantilor altor tari? Ca tot vorbeam de transparenta.
Reteaua vkontakte cu cei 100mil de utilizatori la o populatie a Rusiei de 142 mil? Mai sa fie… Pai sa verificam cum stau lucrurile. Jumatate din populatia Rusiei n-a auzit de internet.
wikipedia: As of February 2012[update], VK has 116.6 million accounts[4] but has acknowledged that it has a major spam problem,[5] and no longer advertises user numbers on its homepage. VKontakte is ranked 46 in Alexa’s global Top 500 sites and is the fourth most visited website in Russia.[6] In May 2011 vkontakte.ru and vk.com were visited by 23.6 million and 4.9 million people from Russia aged 12–54.
Deci e vorba de vreo 5mil. Ei, asa mai merge.
PAi de transparenta s-a ocupat wikileaks. Am aflat nu doar acest episod cu Hillary, ci si alte sute de mii de episoade culese din milioanele de telegrame facute publice.
Cat despre vkontakte.ru, multumesc pentru interventie.
Interesant articol. Un comentariu si o corectura:
1. Am scris si in articolul despre protestele ACTA ca nu ar trebui sa exacerbam rolul Internetului in general si a social media in special (nu doar Facebook!) in organizarea unor activitati in viata off-line.
http://www.contributors.ro/advocacy-public-affairs/invatam-ceva-din-protestele-anti-acta/
Malcolm Gladwell are mai multe idei bune pesubiect intr-un articol mai vechi, dar actual – http://www.newyorker.com/reporting/2010/10/04/101004fa_fact_gladwell?currentPage=all
2. Romania este parte a Open Government Partnership (OGP) – vezi http://www.opengovpartnership.org/countries/romania iar Guv.ro trebuie sa pregateasca o strategie in acest sens pina in Martie 2012.
Au fost o serie de intalniri la Ministerul Justitiei (ultima joia trecuta) – http://www.just.ro/Sections/Comunicate/Comunicatefebruarie2012/22februarie2012/tabid/2036/Default.aspx care sper sa duca macar la lamurirea unor aspecte conceptuale importante (ce este aia open government in practica?)
Domnule Manolea,
Foarte utila interventie, ma bucur de revenirea dvs pe forumul articolelor mele.
1. Multumesc pt. completari.
2. Adevarul este ca doar o „lumina vie” precum e Baconschi, ajutat de celelalte „lumini vii” care palpaie agale prin MAE puteau sa scrie asa o scrisoare cu profunde semnificatii lui tanti Hillary. Multumesc pt. info, au reusit „bajetziii” sa ma enerveze de diminata :(
Interesant punct de vedere. Din pacate nu spuneti nimic de dreptul la viata privata. De fapt daca ANSPDCP/ul nu a spus nimic, dumneavoastra de ce a/ti face acest lucru.
Pentru informarea cititorilor, iata ce spun ei despre ei insisi, primele 2 paragarfe:
„Protecţia datelor cu caracter personal reprezintă un domeniu nou pentru spaţiul legislativ din România. Conţinutul său priveşte, într-o formă generică, dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele caracteristici care conduc la identificarea sa şi obligaţia corelativă a statului de a adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecţie eficientă.
În acest scop, a luat fiinţă şi în România, o autoritate centrală abilitată cu astfel de atribuţii de control, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Recent înfiinţată, prin Legea nr. 102/2005, Autoritatea îşi exercită competenţa stabilită în principal de Legea nr. 677/2001, în condiţii de independenţă faţă de orice autoritate publică sau entitate de drept privat.”
Da , aveti dreptate, ar fi trebuit sa spun ceva despre acest domeniu, asa cum e inteles la altii. Nu, din pacate modul in care e inteles la noi nu merita nici un spatiu la gazeta :)
Tema ar fi de actualitate numai ca, potrivit unui studiu relativ recent, aprox 2/3 dintre romani nu au vreo minimala tangenta cu aceste „masinarii futuriste” iar cu internetul…
Informatizarea pe la noi e inca rudimentara iar pe unde a depasit acest stadiu a facut-o haotic. Despre cauze ar trebui un text cel putin de amploarea si consistenta celui propus de dvs. Dar se poate incerca.
ps: ps-urile comentariului meu de la textul anterior aveau caracter retoric si vizau „reformistii” care ocupara pana de curand jilturile executive. Nu v-am reprosat dvs lipsa de logica si/sau a bunului simt, dle Orasanu. Ce-i drept formularea n-a fost suficient de explicita. Sper ca nu v-ati suparat :)
Cred ca e prematur sa ne facem sperante ca revolutia digitala va aduce un bine in evolutia societatii romanesti. Toata evolutia noastra istorica a dovedit ca toate inovatiile civilizatiei institutionale, preluate in spatiul mioritic, au fost pervertite iremediabil de matricea mioritica, pana a le face nefunctionale, chiar contraproductive.Democratia, justificarea oricarui abuz, investitiile, o irosire prosteasca de resurse, bugetul, o taraba de hoti, scoala, o tipografie de diplome, administratia, o lista de sinecuri, justitia, biserica, sanatatea,negustorii de speranta. O spun cu detasarea pe care ti-o da o perspectiva istorica si desfid pe oricine sustine contrariul. Si acest lucru se intampla pentru ca nicio decizie, lege nu a avut si nu are acordul asumat al unei majoritati, rezultat al unei dezbateri autentice ci numai vointa unei minoritati sau a unor inspirati sau nebuni.
Chestia e mai nuantata
http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm
Avem peste 8 milioane de terminale IT in Ro, inclusiv o penetrare in anumite sate, etc. Problema nu este accesibilitatea, care exista, cat faptul ca majoritatea folosesc accesibilitatea pentru hi5, mIRC, facebook si email – nu isi doresc nici macar accesul la stiri.
Numarul de terminale IT nu poate fi un criteriu de apreciere a penetrarii, dle Orasanu. Stiti f.bine ca sunt persoane/familii care detin mai multe asemenea „scule”. Dar sunt de acord ca majoritatea detinatorilor le foloseste in alte scopuri decat informarea (si nu ma refer exclusiv la stiri). Si ar trebui sa fiti de acord ca poseso(arele/rii) unor terminale IT s-au regasit intr-o extrem de mica masura in procentul de aprox 40% de la ultimele alegeri.