marți, martie 19, 2024

Interviu cu analistul Armand Goșu. A fost lăsată Ucraina la mâna rușilor? De ce întâlnirea dintre Merkel si Biden e mult mai importantă decât s-a crezut

Pe 15 iulie a.c. cancelarul german Angela Merkel s-a întâlnit cu Joe Biden la Casa Albă. Presa a vazut această întâlnire ca fiind mai degrabă săracă în rezultate, dar, conform analistului Armand Goșu, ea are o importanță cu totul specială pentru relațiile germano-americane, pentru Ucraina și pentru toate țările Europei de Est.

Antony Blinken, secretarul de stat american, declara la în luna iunie, după vizita sa din Germania, ca SUA nu are un prieten mai bun decat Germania. Nu era doar o frază frumoasă, era, se pare, un proiect.

Cât de întemeiate sunt criticile aduse administrației Biden, acuzată că ar fi abandonat Europa Centrală și de Est unor aranjamente ruso-germane? Faptul că SUA a renunțat la sancțiunile împotriva Germaniei pe tema Nord Stream 2 a fost un duș rece nu doar pentru Ucraina, ci și pentru polonezi, români sau baltici. Este Ucraina condamnată să rămână în zona de influență a Rusiei de înțelegerea Biden-Merkel?

Vizita Angelei Merkel la Washington e ultima în calitate de cancelar și a 23-a în cariera ei politică. Dar, cu siguranță, este cea mai importantă tocmai pentru că a pus bazele noului parteneriat dintre SUA și Germania, care va funcționa – sunt încrezător – și după ce Merkel va părăsi în septembrie cancelaria federală.

În privința Nord Stream – 2, administrația Biden spune că, de vreme ce gazoductul era 98% construit, tot ce a mai putut face a fost să negocieze cu Germania un pachet cât mai consistent de beneficii pentru Ucraina. Acest aranjament a fost negociat greu iar detaliile le găsim în Declarația comună a SUA și Germaniei de sprijin pentru Ucraina, pentru Securitatea Energetică Europeană și pentru obiective climatice. Textul l-am citit pe site-ul Casei Albe: “Joint Statement… “. Multă lume a vorbit pe lângă subiect, nu doar în presa din România ci și în cea internațională.

Pe scurt, pentru context, ce este Nord Stream, care este istoricul acestui proiect? Care e miza acestei conducte? Cum au condus războaiele gazului dintre Rusia și Ucraina la construcția acestui gazoduct? Pentru ce tot acest scandal? De ce e atât de important pentru Ucraina gazoductul prin Marea Baltică?

Gazoductul leagă Rusia de Germania, prin Marea Baltică. Conducta are o lungime de aproape 1200 km. Există și un Nord Stream – 1, evident. Construcția lui e rezultatul acordului semnat între președintele Vladimir Putin și cancelarul Germaniei, Gerhard Schroder, în septembrie 2005, cu puțin timp înainte ca social democrații germani să piardă alegerile parlamentare și să înceapă lunga eră Merkel. Nord Stream – 1 a început să funcționeze în 2011.

Prima conductă e urmarea relațiilor excelente dintre Putin și Schroder, politicii Moscovei de a se apropia de Berlin și de a consolida profilul Germaniei în lumea occidentală. Deci, e un mega proiect geopolitic rusesc pe termen la lung. Proiect care pleacă și de la o lungă tradiție în istoria politicii externe a Imperiului rus și a URSS. Și are și o cauză imediată: acest proiect este rezultatul eșecului lui Putin de a pune mâna pe rețeaua de distribuție a gazului și pe uriașele depozite de gaz rămase pe teritoriul Ucrainei, după destrămarea Uniunii Sovietice.

Vă reamintesc că în 2003-2004 au avut loc negocieri intense între Vladimir Putin – Leonid Kucima, deci ruso-ucrainene, apoi ruso-germano-ucrainene pentru privatizarea și modernizarea gazoductelor. Afacerea a fost blocată în contextul Revoluției portocalii, de refuzul noului președinte Viktor Iușcenko. Deci, încă de la primul acord, a fost vorba de a construi alternativă la rutele de livrare prin Ucraina. E vorba de cele trei magistratele rămase din vremuri sovietice, cu o capacitate totală de 160 miliarde metri cubi pe an. Gazprom a recuperat, prin presiuni politice, corupție, rețeaua sovietică de distribuție a gazului în mai toate fostele republici sovietice. Mai puțin rețeaua din Ucraina, care era cea mai importantă, și a reprezentat o sursă constantă de venit pentru ucraineni. Vorbim de circa 2 miliarde de dolari doar pentru tranzitul gazului, pe an. Pe lângă asta, Gazprom a acuzat constant Ucraina că fură din gazul rusesc din conducte și-l revinde pe piața europeană, încasând serioase dividende pentru asta. Se pare că acest lucru se întâmpla în anii 1990; sunt interviuri ale mai multor oficiali ucraineni care recunosc acest lucru.

Dar Ucraina pierde mult mai mult decât miliardele de euro, din tranzitul gazului. E vorba de securitatea țării. După destrămarea URSS, Ucraina a renunțat, la presiunea occidentală, mai ales anglo-americană, la focoasele nucleare, detaliu stipulat în deja celebrul memorandum de la Budapesta, decembrie 1994, prin care SUA și Marea Britanie garantau securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Numai că atunci când peninsula Crimeea a fost ocupată de Rusia, nici Londra și nici Washington-ul n-au intervenit în apărarea Ucrainei. Au tras niște proteste pe site-urile oficiale… de s-au zguduit zidurile Kremlinului…. și atât.

O Ucraina cu arme nucleare n-ar fi fost atacată de Rusia. Deci, altfel s-ar fi scris istoria dacă Ucraina și-a fi păstrat arsenalul nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice. Fără el, Kiev-ul mai avea o singură carte importantă de jucat, în relația cu Moscova: conductele de gaz. Gazprom avea nevoie de aceste conducte ca să livreze gazul către occidentali, deci trebuia să se înțeleagă cu ucrainenii. Conductele sunt vechi, sunt depășite, ruginite, necesită modernizare, dar…. Gazprom nu avea altă rută. Odată cu Nord Stream, a apărut alternativă la cele trei mari magistrale care tranzitează Ucraina. Deci, forța de negociere a Ucrainei în relația cu Rusia a scăzut dramatic, nu poate amenința Moscova cu “închiderea robinetului”. Kiev-ul insistă că Nord Stream, adică alternativa la conductele ucrainene, nu e o chestiune economică, ci una de securitate, pentru că nu mai are nici un instrument pentru a contracara amenințarea rusească.

În textul acordului americano-german, Merkel a promis că pune presiune pe Putin să prelungească contractul de tranzit, care expiră în 2024, cu încă unul, pe 10 ani, până în 2034. Dacă cele două Nord Stream lucrează la jumătate din capacitate, prin conductele ucrainene o să mai tranziteze gaz rusesc. Dacă nu, nu. Nord Stream – 1 și Nord Stream – 2 au o capacitate de transport a gazului de peste 100 de miliarde metri cubi pe an. Cele două conducte, dacă-mi amintesc bine, au costat aproape 20 de miliarde de euro. Este cea mai mare Investiție a Gazprom, care deține 51% din consorțiu. Și datele tehnice sunt foarte interesante. Însă nu sunt specialist în domeniu, sunt oameni mult mai competenți pe subiectul acesta.

Construcția gazoductului rusesc s-a bucurat de susținere în Germania. În fruntea consorțiului ruso-german care a construit Nord Stream – 1 s-a aflat fostul cancelar Schroder. La rândul ei, doamna Merkel a continuat și extins proiectul, primei conducte adăugându-i-se alta, Nord Stream – 2.

Germania are o politică energetică, care o face prizoniera Rusiei. Pe care n-o percepe ca o amenințare militară și de securitate și e iritată când polonezii, românii, balticii își afișează prea vocal frica de Rusia. Anul viitor, Germania va opri și ultimul său reactor nuclear. Până în 2038, Germania va interzice producția de energie pe cărbune. Mai mult de jumătate din gospodăriile germane se încălzesc cu gaz rusesc. În câțiva ani, olandezii care livrează 1/3 din gazul necesar Germaniei vor înceta extracția.

Se pune întrebarea, cu ce să înlocuiască Germania energia atomică, energie din cărbune, gazul din Marea Nordului? Cu gazul rusesc, evident, oferindu-i lui Putin o pârghie și mai mare de a influența “vechea Europă”, în primul rând Germania.

Impresia generală e cam deprimantă. SUA și Germania au discutat despre Ucraina, fără Ucraina. Pare ceva cinic. Sunt comentatori care au făcut comparație cu acordul de la München, septembrie 1938, când Londra și Parisul au capitulat în fața lui Hitler, pecetluind soarta Cehoslovaciei.

Categoric este o mare lovitură pentru Ucraina. Și pentru întreaga Europa de Est, de la baltici, polonezi și români. Însă, doar la Kiev și Varșovia s-au auzit proteste. Diplomațiile ucraineană și poloneză au insistat asupra faptului că nu se pot lua decizii privind Europa de Est așa cum s-a întâmplat în perioada interbelică.

E o diferență, totuși. De data aceasta, americanii și germanii au încercat să mimeze consultări cu Ucraina. Cu patru ore înainte de anunțarea oficială a acordului privind Nord Stream 2, la ministerul de Externe de la Kiev s-au prezentat șefii misiunilor diplomatice americane și germane care au predat ritualic diplomaților ucraineni textul negociat între cele două mari puteri referitor la Nord Stream – 2, deci privind Ucraina, fără participarea Ucrainei. Când analiștii de la Kiev vorbesc de un moment de cotitură în relațiile dintre Occident și Ucraina, se referă la acest duș rece.

Dar, era un moment așteptat. Nu cred că cineva și-a făcut iluzii. Mai mult, Kiev-ul a fost invitat să participe la negociere, dar a refuzat.

Cum adică a fost invitată Ucraina?

Spre sfârșitul primăverii, în lunile aprilie-mai devenise evident că noua administrație de la Washington nu va introduce sancțiunile ci va lucra pentru a repara relația trans-atlantică avariată de Donald Trump, mai ales pe cea cu Germania, relație care a avut cel mai mult de suferit. În schimbul ne-introducerii sancțiunilor împotriva firmelor implicate în Nord Stream – 2, americanii au încercat să obțină un pachet de beneficii financiare pentru ucraineni, din partea Germaniei, numai că Kiev-ul a refuzat să legitimeze această înțelegere prin participarea la negocieri. Au fost negocieri discrete, dar nu secrete. Se vorbea în mediul diplomatic american de un pachet de mai multe miliarde, sub formă de investiții germane în economia ucraineană. Biden avea nevoie de acordul Kiev-ului pentru pachetul de compensații și pentru a calma opoziția de acasă, din Congres și Senat, care poate fi ușor mobilizată de lobby-ul ucrainean. Oricum ar fi, Biden nu ies prea bine din acest aranjament cu Merkel privind Nord Stream. Nici acasă, la Washington, dar mai ales în Europa Centrală și de Est, unde o să scadă încrederea în parteneriatul cu SUA.

De ce au refuzat ucrainenii să negocieze acele compensații financiare?

Ei spun că Nord Stream – 2 e o problemă geopolitică. Care cere un răspuns pe măsură. Ucraina a cerut un pachet de compensații pe securitate. Adică aderarea țării la NATO. Ambasadoarea Germaniei la Kiev a răspuns într-un interviu în săptămânalul Zerkalo nedeli, în care spune foarte puțin diplomatic: Berlinul dar și alte capitale nu vor sprijini aderarea Ucrainei la NATO pentru că nu vor să lupte cu Rusia, iar amenințarea rusească, pe care esticii o simt atât de acut, e altfel percepută în … să zicem, utilizând terminologia lui George Bush Jr, “vechea Europă”.

Interviul a generat dezamăgire la Kiev, dar lucrurile așa stau în realitate. Majoritatea experților care contează în dezbaterea publică din Germania, se uită cu dezinteresat și chiar cu ostilitate la Ucraina, nu doar pentru că împiedică bănoasele afaceri germane în Rusia, ci și pentru lentoarea reformelor promovate de guvernele de la Kiev care promit mult în materie și fac prea puțin. Și mai este ceva ce deranjează, în special publicul german: ucrainenii sunt prea pro-americani.

Și cred că e mai mult decât atât, e o problemă de încredere, de atitudine. Ucrainenii lasă impresia de permanent șantaj la adresa Occidentului. Nu ne vreți voi, mergem cu China! Asta sugerează o continuitate cu ce era înainte de 2014, când răsunau la Kiev teze de tipul, dacă voi vesticii nu ne vreți, putem merge și cu Rusia!

Împrospătarea establishment-ului de la Kiev a început abia după 2014, după ce Rusia a început războiul cu Ucraina. Există multă corupție în Ucraina acum, clasa politică nu e de cea mai bună calitate. Poate asta explică…

Nu vreau să critic clasa politică ucraineană și să fac apologia Occidentului. Nu e treaba mea. Sunt profesor, nu sunt plătit să fac lobby. N-am făcut-o niciodată, nici nu cred că sunt bun la așa ceva. Eu prezint faptele. Trebuie o cunoaștere atentă a detaliilor și mult echilibru în judecată.

Pentru cititorii mai tineri, trebuie să spun că România nu era mai avansată decât Ucraina în materie de democrație, în anii 1990. Și, totuși, în 1999, a primit invitația de a începe negocierile pentru aderare a Uniunea Europeană. Doar nu vreți să-mi spuneți că Năstase și garnitura de miniștri din guvernul care a negociat cu Bruxelles-ul era formată din disidenți anti-comuniști, care n-aveau nici o legătură cu partidul comunist și cu Securitatea?! România a fost favorizată de geografie și de contextul istoric. Pretenția unora de a da lecții Ucrainei în materie de tranziție și democratizare, pornind de la experiența României, e inadecvată, ca să nu spun ridicolă.

Ce mi se pare evident, însă, e faptul că Occidentul n-a oferit Ucrainei un plan de integrare, pentru că fiecare capitală de stat membru UE are alte priorități. Așa că Bruxelles-ul s-a mulțumit cu mici cârpeli, pentru că nu putea să recunoască evidența: nu are nici un proiect coerent care să răspundă așteptărilor Ucrainei. Iar când Kiev-ul cere consultări și coordonare pe teme infrastructurii energetice,  conform Acordului de Asociere încheiat cu UE, birocrații europeni caută soluții ca să scoate Germania din impas. Eu mă întreb de ce n-a făcut asta Ucraina acum câțiva ani. Mult mai activă mi s-a părut Polonia în această campanie împotriva Nord Stream, ceea ce a fost remarcat la Berlin, iar nota de plată va fi una piperată.

De unde provine această dificultate de a gestiona dosarul ucrainean? În afară de criza europeană de leadership și de viziune, trebuie recunoscut că Ucraina e prea mare, din punct de vedere teritorial, ca populație, prea complicată social, economic, cultural, politic pentru a putea fi integrată într-un timp relativ scurt în structurile relativ rigide ale lumii euro-atlantice. Se va întâmpla acest lucru, însă va fi un proces lung și dureros.

La începutul discuției spuneați să urmărim documentele. Vă propun să ne întoarcem la declarația comună americano-germană în privința Nord Stream 2. Cred că merită o citire atentă, o privire analitică.

Chiar de la primul paragraf întâlnim frazele standard despre faptul că SUA și Germania susțin integritatea teritorială, independența și drumul european ales de Ucraina. Mai mult, Berlin și Washington se angajează să respingă activitățile ostile ale Rusiei din Ucraine și declară că sunt hotărâte să tragă la răspunde Moscova pentru agresiunile ei prin noi sancțiuni.

Dar ce lucruri concrete avem în această declarație? Ce e concret?

Sunt multe lucruri concrete, sunt detalii bine precizate. Documentul mai prevede că Germania va contribui la adoptarea unor măsuri eficiente la nivel european pentru a limita exporturile Rusiei de hidrocarburi, în special de gaze naturale, dar și din alte sectoare ale economicei, în cazul în care Rusia utilizează energia ca instrument politic pentru a comite agresiuni împotriva Ucrainei. E un angajament menit să garanteze că Rusia nu va folosi abuziv Nord Stream – 2. Asta e ceva concret. Mai departe.

SUA și Germania doresc ca tranzitul de gaze prin Ucraina să continue și după 2024, când expiră actualul contract. Berlinul se angajează să-și folosească influența pentru a obține o prelungire pe 10 ani a acordului de tranzit între Ucraina și Rusia. Și asta e concret. Și, încă ceva. Nu întâmplător, câteva zile mai târziu, președintele Gazprom, Aleksei Miller, a anunțat disponibilitatea concernului rusesc a continua tranzitul gazului prin Ucraina și după 2024.

Dar, mai este ceva important în document. Poate că ar fi trebuit să încep cu asta răspunsul meu: SUA și Germania sprijină tranziția energetică în economiile emergente, în special în Ucraina, cu scopul de a se reduce importul de energie din Rusia. Asta înseamnă retehnologizare radicală, o modernizare a economiei Ucrainei.

Germania se angajează să înființeze și va administra un Green Fund, fond verde, pentru a susține securitatea energetică a Ucrainei. SUA și Germania promit să investească cel puțin 1 miliard de dolari în Green Fund ce va promova hidrogenul, creșterea eficienței energetice etc.

Asta în condițiile în care Ucraina câștigă aproape 2 miliarde dolari pe an din tranzitul gazului rusesc spre Europa.

Între 1,5 și 2 miliarde pe an încasează Ucraina. Temerea Kievului este că Rusia ar putea suspenda livrarea gazului în mijlocul iernii. Pentru asta – continui cu acordul între Berlin și Washington – Germania va lansa un set de măsuri pentru a crește securitatea energetică a Ucrainei, adică asistență tehnică pentru a inversa fluxurile de gaze către Ucraina, pentru a nu mai putea fi șantajată de Rusia, conectarea la rețeaua electrică europeană, va sprijini reforma sistemului energetic. SUA promite să sprijine conectarea energetică în toată Europa Centrală și de Est.

E un document de câteva pagini, cu măsuri foarte concrete. Nu cred că trebuie minimalizat sau chiar ridiculizat, cum am văzut că se întâmplă, nu doar în România.

Această declarație comună e un fel de poleială în care Biden și Merkel au învelit un aranjament realizat pe spatele Ucrainei și a Europei Centrale și de Est care a fost abandonată? De aici poate și reacția Ucrainei și a Poloniei.

N-a fost nimeni abandonat nimănui. Prea multă emoție și manipulare aici. E regretabil că atât politicieni europeni importanți cât și comentatori foarte influenți pun semn de egalitate între Germania democratică de astăzi și Germania lui Hitler.

Spuneam mai devreme că vizita Angelei Merkel la Washington e un moment special, simbolic. Nu pentru că a fost neobișnuit de lungă, cu întâlniri în tot spectrul politic american. Subliniez că doamna Merkel e primul lider european primit la Casa Albă de Joe Biden. Da, au mai fost acolo prim-miniștrii Japoniei și Coreei de Sud, e adevărat că Biden s-a mai întâlnit în cadrul turneului european cu șefi de state și de guverne din Europa… totuși, Merkel e primul lider european primit la Casa Albă. E un moment special, de relansare a parteneriatului SUA-Germania. Bazele pe care acesta a fost relansat contrazic toate speculațiile făcute în legătură cu abandonarea Ucrainei în brațele lui Putin sau trădarea Europei Centrale și de Est.

Declarația de la Washington cuprinde principiile de bază pe care SUA și Germania își vor construi parteneriatul. Iar acestea sunt: valorile democratice, susținerea statului de drept, promovarea transparenței și bunei guvernări, susținea societății civile, respectul pentru drepturile omului. Al doilea paragraf al declarației vorbește despre “open world”, lumea deschisă, despre popoare care trebuie lăsate să-și hotărască singure soarta, fără influențe din afară, fără sfere de influență, fără anexiuni teritoriale, controlul infrastructurii cibernetice sau instrumentalizarea politică a energiei. Berlin și Washington vorbesc despre importanța specială a libertății de navigație. Formularea în document este “the critical importance of the freedoms of navigation”… NATO rămâne piatra de temelie a securității și apărării europene. Ai crede că e un document semnat de SUA cu Marea Britanie, nu cu Germania. De altfel, cu câteva luni în urmă, Biden a semnat o astfel de declarația cu Boris Johnson, înaintea summitului G7.

Aceste declarații marchează liniile groase în politica externă, adică parteneriatul tradițional cu Regatul Unit, în epoca post-Brexit, și un parteneriat cu Germania. Ele ar forma pilonii politicii externe transatlantice americane din era post-Trump, să zicem?

Germania e cel mai important partener al SUA din Europa. Nu există nici un dubiu aici. Mai sunt câteva documente care confirmă acest lucru. De pildă, secretarul de stat Antony Blinkin a vizitat Berlinul în iunie și a avut lungi discuții cu omologul său Heiko Maas, dar și cu doamna Merkel. A rezultat un document care începe cu colaborarea americano-germană în asigurarea securității și apărării. Sunt acolo temele care au tensionat relațiile cu administrația republicană condusă de Trump. Era clar în acel moment că Biden vrea să dea pagina și să reseteze jocul.

De ce Washingtonul n-a așteptat alegerile din septembrie? De ce a preferat să poarte negocieri cu un cancelar care mai are două luni de mandat, în loc să-l aștepte pe succesorul acesteia? Cât de solidă va fi moștenirea Angelei Merkel în politica externă și de securitate a Germaniei?

N-am răspuns la aceste întrebări. Însă sunt convins că și le-au pus și la Washington înainte de a negocia și semna aceste documente. Mai cred că alegerea Germaniei drept partener principal al americanilor în UE este o decizie bine cântărită la Washington și e una pe termen mai lung.

În afara UE, principalii parteneri americani sunt, la un capăt al Europei, Marea Britanie, cu care s-a semnat o declarație de acest tip, și Ucraina, în Est. La 31 august, președintele Zelenski va face o vizită la Washington Va urma, probabil, semnarea unei declarații americano-ucrainene cu acel prilej.

Deci, triunghiul de state cu care vor colabora americanii, cei mai importanți parteneri ai Washingtkyon-ului: Marea Britanie, Germania și Ucraina.

Era așteptat acest parteneriat americano-german? Vă întreb pentru că în România, dar nu numai, agendele americană și germană sunt prezentate ca ireconciliabile.

Cu Joe Biden la Casa Albă și Merkel cancelar la Berlin, parteneriatul SUA-Germania era previzibil. Angela Merkel a promovat relația privilegiată cu SUA. În 2005 când a ajung cancelar, a îmbunătățit sensibil relațiile cu Washington, după epoca Schroder. Invazia americană din Iraq a degradat până la un nivel fără precedent relațiile americano-germane. La Washington se vorbea de “vechea” și “noua” Europă, iar axa Moscova-Berlin-Paris, s-a opus acțiunii americane din Golf.

Barack Obama a relansat relațiile americano-germane. Practic, cele două mandate ale lui Obama au marcat un moment de grație, fără precedent. Care s-a încheiat brutal, odată cu venirea lui Donald Trump la Casa Albă. Dar și episodul Snowden a contribuit din plin la această răcire. Trump părea obsedat de Germania: era nemulțumit de uriașul deficit comercial înregistrat de americani și de bugetul apărării prea mic al germanilor. La asta s-a adăugat Nord Stream – 2 și insistența, fără rezultat, de a vinde gaz lichefiat american pe piața germană. Abia această recentă vizită a doamnei Merkel la Washington relansează parteneriatul dintre SUA și Germania și confirmă rolul dominant al factorului german în definirea politicii transatlantice americane.

Distribuie acest articol

48 COMENTARII

  1. cu tot respectul pt dl Gosu, citim din pacate o oda inchinata lui Merkel si multe fantezii despre reasezarea relatiei germaniei cu us. vizita lui merkel in uk si us ambele de adio marcheaza nu intamplator esecurile de relatie externa ale lui merkel. merkel a avut un rol indirect si ea in producerea brexitului prin politica ei de centru comun de decizie impreuna cu franta si luarea multor decizii prin neglijarea vointei uk – apoi lipsa de dialog eficient cu trump. sa ajungi ca si cancelar german final de mandat sa faci lobby pro putin in ue timp in care a contribuit la indepartarea unor aliati precum us si uk este un final urat pt cariera ei politica, care pune capat unei serii de greseli grave ale germaniei in dosarul imigrantilor si cel al ucrainei, care in sens mai larg ignora si flancul estic al ue. deci merkel pleaca lasand germania fara prieteni pe flancurile estic si vestic al europei. intalnirea cu biden nu inseamna nimic pt relatia us – germania pe de o parte pt ca merkel e la apus de cariera si nu poate da linia unei relatii unde chiar ea a creat in deficit. apoi biden nu este genul de sef de stat care sa impuna respect, ci mai degraba compasiune. mandatele de gratie ale lui obama au insemnat o fratie a somnului in occident timp in care adversarii strategici s-au intarit – 2014 Rusia a luat crimeea,ambasadorul us din libia a fost omorat, coreea de nord a ajuns putere nucleara, china a profitat de infrastructura si pietele din occident ca sa isi dezvolte puterea economica si militara.
    dupa catastrofele obama si merkel, speram la anul sa plece si ultimul mare prieten al lui putin, Macron, pt ca Occidentul sa revina in matca proprie.

    • ca o completare scurta as zice ca relatia postbelica germania – us a fost mai mereu una pragmatica, inclusiv aceste ultime episoade ale lui merkel, respectiv trump si biden. exista o aliniere ideologica in plan secund ca urmare a mostenirii lasate de ww2, dar o relatie in care interesele economice primeaza – fie ca us vrea de la germania sa ii cumpere LNG, fie ca vrea sa le impuna diferite taxe, fie ca germania face compromisuri ca sa nu isi piarda pozitia de exportator/furnizor de top in piata americana – vezi exportul de masini premium, pozitia de top in piata de telecom, schimb de tehnologii etc. cinic vorbind, germania are nevoie de gazul de la rusi ca sa isi mentina competitiv sectorul industrial, care in buna parte se bazeaza pe comenzi din partea sectorului privat american sau ultrasimplificand pragmatismul german sa dam niste bani la rusi pe gaze ca sa putem sa ne largim segmentul de clienti americani premium.

    • @biz
      1) Merkel face lobby pentru actionariatul companiilor germane si europene (BASF /Wintershall, Shell Royal Dutch, Total, ENI, OMV, etc) care au investit miliarde de euro in dezvoltarea campurilor gazeifere din Siberia (nici rusii si nici ucrainienii nu au avut bani pentru asemenea investitii). Fara investitiile companiilor din vestul continetului (facute in ultimiile decenii) pretul gazului natural prin UE era astazi mai mare decat in Japonia sau in Coreea de Sud (tarile europene care nu au deschidere la oceanul planetar, e.g Cehia, Slovacia, Ungaria, Romania, RMoldova, Ucraina, etc erau si mai puternic afectate).

      https://wintershalldea.com/en/where-we-are/russia
      https://www.shell.com/about-us/major-projects/sakhalin.html

      2) Contribuabilii din vestul Europei platesc taxe grase (in Germania de ex, antreprenorii platesc taxe pana in jur 50%) si nu se codesc sa puna umarul la reconstructia si la reformarea economiilor din Estul continentului, inclusiv prin spatiul postsovietic din afara UE.

      https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/de/MEMO_15_5035
      https://ec.europa.eu/regional_policy/ro/policy/what/glossary/e/european-neighbourhood-investment

      Acum ce asteptati de la clasa politica germana, franceza sau americana? Sa oblige actionariatul companiilor private la umplutul buzunarelor contractorilor si administratorilor companiilor de stat din Ucraina (si a clasei lor politice?) Ucrainienii sa lase santajul si sa puna manuta pe reforme (ei nu recunosc nici astazi drepturile minoritatilor, cica ca romanii din Bucovina si din Tinutul Herta vorbesc limba moldoveneasca). Nici in privinta statului de drept nu fac progrese, bat pasul pe loc – institutiile statului sunt corupte pana in maduva oaselor si traiesc cu impresia ca pot face scula mare cu „geopolitica” pe spinarea companiilor private si a consumatorilor din vestul continentului. Au ei ceva avantaje geostrategice, dar nu tine cu vrajeala si nici cu santajul…

      https://www.scmp.com/news/china/diplomacy/article/3141107/china-and-ukraine-vow-infrastructure-cooperation-kyiv-offers

      • Ceea ce spuneti acolo este corect daca privim strict dpdv business pt companiile implicate, exact de asta si exista proiectul nord stream 2 – pt ca are sens dpdv comercial atat pt Rusia cat si pt Germania. Dar…in ansamblu avand in vedere amploarea si impactul proiectului, nu doar economic, poate face mai mult bine Germaniei si mai mult rau altora, de asta cred ca us si tari din Est, nu doar ucraina, sunt ostile acestuia.
        pt un punct de vedere alternativ referitor inclusiv la relatia us – germania las aici un link cu o analiza decenta a situatiei

        https://www.bloomberg.com/opinion/articles/2021-07-12/nord-stream-2-is-a-stain-on-merkel-s-legacy

        poate aveti dreptate in ceea ce priveste apucaturile clasei politice din ucraina, dar nu asta e pb aici. pb este ca rusia isi extinde masiv influenta cu ajutorul germaniei, liderul de facto al ue, intr-un sector strategic al ue – energia, unde deja exista o anumita dependenta de importul de hidrocarburi din rusia.

        in cazul germaniei, depedenta de rusia este mai mult decat clara

        http://www.gazpromexport.ru/en/partners/germany/

        in cazul ue, sper sa nu gresesc, statistic importul de hidrocarburi din rusia asigura circa 30% din consumul de profil al ue, o cota deja ridicata. daca sustineti ca acesta trebuie privit strict ca un proiect comercial fara implicatii geopolitice inseamna ca nici furtul de tehnologie al chinei din occident, respectiv controlul chinezesc asupra retelelor 5G nu ar trebui sa sperie occidentul..nu stiu ce i-o fi apucat sa se panicheze asa cu rusii si cu chinezii astia, doua popoare altfel pasnice si care nu doresc sa isi proiecteze forta militara si influenta politica, chiar daca faptele asa ar parea sa sugereze…desigur paradoxul situatiei este ca aceste doua puteri isi afiseaza ostentativ forta economica, respectiv militara pe banii Occidentului si …impotriva intereselor Occidentului.

        • e greu de inteles de ce SUA nu exporta in UE LNG, inteleg ca deja sunt construite 3 terminale (Germania, Portugalia) si se poate importa sub pretul gazului din est

    • Aveti dreptate si ma intreb unde sunt Polonia, statele baltice și Romania in aceasta noua ecuatie? Se pare ca nici nu mai exista. Acordul este unul avantajos pentru Germania, in primul rand, iar acest lucru nu poate fi negat nicicând. Se pare ca prioritățile americane sunt diferite de interesele aliaților săi si nu fac decat sa diminueze si mai mult increderea in SUA. In Germania oricum increderea este zero. Personal, as fi foarte îngrijorat daca as fi presedintele Romaniei.

      • dupa cum stiti, istoria este din pacate generoasa in exemple ca Romania si alte state mai mici din Est au fost mereu la mana marilor puteri, pactul ruso-german din ww2 sau impartirea sferelor de influenta la Yalta nu sunt exemple singulare. singurele victorii ale noastre au venit de pe urma unor jocuri abile de diplomatie si de gandire strategica, in care au fost folosite inteligent conflictele de interes ale celor mari pt a crea stari de fapt avantajoase. ratiunile de securitate practic obliga romania sa se afilieze flancului anglo-american.

  2. Este evidenta noua perspectiva, de lucru ,afisata de Biden si Merkel (ceva imi spune ca isi va reconsidera decizia de neparticipare in alegerile din Germania ) atunci cind ne referim la viitorul acestei zone mult disputate : Ucraina , Republica Moldova ,Georgia si sa nu uitam Polonia .Perspectiva ofera UE (in particular Germaniei ) si SUA importante decizii ce tin de reconstructia in integralitate a Ucrainei .Nu este vorba numai despre tranzitul gazelor naturale – modalitate de transport deja rezolvata de catre Markel prin prelungirea termenului de functionare cu inca 10 ani si prin compensatiile oferite de catre cancelar Ucrainei . Dealtfel nici nu poate prelungi prea mult acest termen datorita starii avansate de degradare a retelei si de pierderile foarte mari ce tin de aceasta retea de transport . Germania doreste mult mai mult de atit si impreuna cu SUA vor reconstrui in viitorul imediat Ucraina . Retele electrice , autostrazi , posibila energie verde si multe altele vor deveni realitate , in viitor , cu ajutorul Germaniei (partial si Franta si altii ).Asadar cancelarul Germaniei isi creeaza si creeaza in acelasi timp un viitor natiunii ucraniene ,dar fara Dombas si Crimeea .Chestiunea cu Nord stream 2 este de mult in trecut .In acelasi timp Ucraina nu poate fi primita acum in structurile UE si NATO si indiferent de ce cred unii sau altii (uneori teme aparute ca nevoie politica )abia peste zece ani acest lucru se va intimpla .Referitor la Rusia si la implicarea ei in aceasta parte de lume exista insa o serie de intrebari la care este greu de raspuns .Greu de patruns sau de aflat un adevar atunci cind vorbim despre politica actuala a Rusiei si este si mai greu sa previzionam ceea ce Rusia condusa de Putin va face in viitor .Este aceasta Rusie o natiune revansarda ? Doreste actuala conducere a Rusiei sa resucciteze vechiul imperiu URSS ? Este posibila dorinta sefului actual al Rusiei sa alipeasca toate teritoriile, ce sunt majoritar formate din populatie etnica rusa , fara a tine cont de granitele actuale ale statelor in Eurasia ? Doreste Rusia sa isi construiasca un numar de astfel de Cetati la granita cu statele UE si NATO ce i-ar permite o aparare inexpugnabila o data cu aparitia acestor noi tehnologii de virf la nivel militar (pe care Rusia spune ca le are si le va folosi in caz de atac )?Incearca Rusia sa transforme Marea Neagra intr-un lac rusesc ? Are Rusia capacitatea de a face fata noilor provocari ce tin de conflictele aparute si viitor aparute dupa retragerea SUA si NATO din Afganistan ? Va putea tine Rusia in friu toate focarele de razboi din imediata apropiere a granitelor ? Inconjurata fiind de tarile ce doresc a intra in UE si NATO ,poate pastra Rusia Transnistria in zona ei de influenta sau populatiile rusofone ce o formeaza vor fi nevoite sa plece ? Poate gestiona eficient Rusia situatia ,presus viitoare ,din zona Artica , acolo unde datorita schimbarilor climatice lucrurile se vor complica ? Imensele bogatii ce pot fi, in viitorul imediat ,accesibile tehnologiilor existente (mare parte occidentale ) ca si dezghetul cailor navigabile ce usureaza sau mai degraba faciliteaza apartia unor noi rute de transport (de tot felul )vor fi si ele temele unor confruntari viitoare ?Ce va face Rusia cu submarinele si atomice militare ce erau protejate pina acum de gheata Artica si care datorita noilor conditii climatice vor trebui scoase in larg ? Poate Rusia sa faca fata la toate aceste provocari si probabil la multe multe altele de ordin intern sau extern doar accesind capacitatile militare de care dispune ?Stim cu totii PIB-ul fortelor democratice aliate ca si PIB-ul Rusiei .Daca ne intorcem la Romania vedem in clar cum drumul nostru a devenit singular .Nu putem decit sa urmam calea democratiilor din UE si calea militara a NATO .Romania nu este o natiune slava – Romania nu poate decit sa dezvolte o relatie controlata cu Rusia ca parte a deciziilor UE ,NATO si SUA .Romania chiar daca isi declara o anume ortodoxie (forma de ortodoxie ce exista in sufletul nemului romanesc este specifica doar acestui neam ) nu are nimic in comun cu Ortodoxia Rusa, Biserica romana ortodoxa nefiind supusa celei din Rusia . La nivelul perceptiei cetatenesc Romania se afla inca prizoniera cuvintelor :davai ceas davai palton . Relatiile inter statale sunt cumva stationare , undeva spre partea de jos a intelegerilor bipartite .Asa cum bine vedem , lucrurile nu sunt deloc simple .

  3. Nu putem fi liniştiţi de ce s-a întâmplat în Europa de Est. Oricum ai privi lucrurile, asistăm la A TREIA TRĂDARE a Ucrainei de către Vest, după tratatul de dezarmare nucleară de la Budapesta şi tratatele Minsk I şi II. Acum, tratatul Biden-Merkel pare o binecuvântare americană pentru tratatul Merkel-Putin, un fel de tratat Ribbentrop-Molotov cu binecuvântare americană.
    Europa de Est se simte pentru A DOUA OARĂ TRĂDATĂ de Occident( prima oară a fost după WW2, când a fost predată de SUA+UK lui Stalin şi comunismului).
    NU am nicio încredere în relaţiile( fie ele doar economice) dintre Germania şi Rusia în Estul Europei, ba dimpotrivă. Spectrul unui nou pact de tip Ribbentrop-Molotov este înfricoşător pentru Polonia, România şi Ţările Baltice. Ca ex. dau situaţia din Moldova, unde Germania se opune unei atrageri definitive a Moldovei spre Vest pentru a nu supăra Rusia….
    În criză datorită trădărilor Occidentului, ţările din Est lucrează la planul B, respectiv o TRILATERALĂ Polonia+Turcia+România cu invitat Ucraina şi Georgia, o structură destul de puternică economic care să poată la o adică să se opună pactelor Germania-Rusia-SUA. Vin zile grele pe Frontul de Est.
    Dar Franţa şi UK nu au nimic de zis? Chiar sunt dezinteresate de Europa de Est? Eu cred însă că nu vor lăsa Germania să-şi facă de cap pe Frontul de Est.

    • Se pare ca s-a decis ca sfera de influenta ruseasca se va opri pe Nistru si tot ce e la est de Nistru va fi jucaria Rusiei. De aia si evenimentele ce au loc din Republica Moldova. Disperati, ucrainienii s-au aruncat in bratele Chinei care vrea sa profite de un acord de liber schimb intre UE si Ucraina.

    • Daa WW2, Ribbentrop-Molotov, actionariatul companiilor private din zilele noastre au investit miliarde in prospectarea si dezvoltarea campurilor gazeifere din Rusia. Acum nu au dreptul sa isi aleaga rutele de transport, trebuie obligati sa faca plati si in favoarea contractorilor si a administratorilor companiilor de stat din Ucraina? Unde este dreptul moral (ca dpdv legal este o utopie)?

      https://wintershalldea.com/en/where-we-are/russia
      https://www.shell.com/about-us/major-projects/sakhalin.html
      https://corporate.totalenergies.ru/en

      Haideti domnilor cu implementarea reformelor, consolidarea statului de drept, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene si a atragerii investitiilor private, cresterea bunastarii, imbunatatirea indicatorilor macro, etc (nu impresionati pe nimeni cu propaganda politichiei iexterne, geopolitica prin studiorile tv si alte forme de divertisment). Dpdv moral, contribuabilii din vestul Europei platesc taxe grase si nu se codesc sa puna osul la reconstructia si la reforma economiilor din Estul continentului, inclusiv prin spatiul postsovietic din afara UE (asa cum am aratat si in alta postare mai sus)

      https://www.paih.gov.pl/why_poland/eu_funds

      https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/PL

      https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

      https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_2221

      https://www.contributors.ro/pnrr-oportunitate-sau-o-noua-sansa-ratata/

      https://www.contributors.ro/pnrr-for-dummies-sau-planul-cincinal-cu-mcv-atasat/

      samd

      • Hei, „contribuabilii” din Vest au câştigat mult mai mult de la estici decât au dat. Am mai scris despre asta pe acest site.

        • Nu va puteti bloca la balanta comerciala. Daca adaugati si investitiile directe straine (pe langa fondurile europene) veti observa cu ochiul liber ca mai multi bani intra in Est decat iasa. In final insa, un aspect este cert: prosperitate in toate colturile UE este o situatie „win-win” pentru toto participantii. Evident, scenariul este valabil doar in cazul in care noii membri din Est (si partial cei din Sud, Grecia, etc) reusesc sa implementeze reformele structurale. In caz contrariu, contribuabilii din vest vor iesi perdanti, efortul si incercarea lor insa, merita (este o sansa istorica). Opinea mea!

            • Nu este vorba numai de balanţa comercială( cu un minus anual de 15 miliarde de € care merg în Vest), ci şi de cei 2-3 milioane de români care lucrează în Vest şi PRODUC acolo pentru ţările respective, crescându-le pib-ul. Mai adăugaţi profiturile firmelor străine din România care merg tot în Vest, plus aprox. 3 mld. € anual, taxă pentru bugetul comun al UE.

            • @Lucifer
              Repet: „Haideti domnilor cu implementarea reformelor, consolidarea statului de drept, cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, dezvoltarea infrastructurii, atragerea investitiilor private in industrie, servicii, etc, cresterea bunastarii, imbunatatirea indicatorilor macro, samd” si probabil se vor reintoarce multi romani acasa. Daca nivelul de trai devine atractiv, Romania va avea chiar si sanse sa atraga emigranti (de mai la Est, Ucraina, Belarus, Peninsula Balcanica, Asia Centrala si din intreaga lume).

              P.S. in intreaga lume profiturile merg in buzunarul actionarilor, companiile insa fac investitii, creaza valoare adaugata, participa la contributiile sociale ale angajatilor, platesc taxe de tip TVA pentru fiecare factura incasata, paltesc accize pentru fiecare KW de energie si pentru fiecare litru de combustibil consumat, paltesc taxe pe castig, dividende, samd. Nu in mod intamplator, competitia pentru atragerea investitiilor este extrem de mare, atat la nivel regional cat si la nivel international. Fiecare euro investit produce valoare adaugata si o crestere la PIB in valoare in jur de 2 euro. Ma tem insa, ca nivelul dvs de cunoastere, nu va permite sa intelegeti aspecte cu un asemenea grad de complexitate.

    • Vorba aia: „Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în buzunar”.

      Din păcate noi românii chiar nu avem dreptul moral să ne plângem de „vânzarea & trădarea” vestului… România a declarat război fără niciun motiv rezonabil SUA și Marii Britanii în iarna 1941-1942. A confiscat proptietățile cetățenilor acestor țări și i-a arestat și internat în lagăre pe cei ce se aflau pe teritoriul țării la acel moment.

      România ar trebui să-i acuze de „trădare & vânzare” pe soldații armatei române ce în vara lui 1944 și-au părăsit practic fără luptă pozițiile lăsându-i pe aliații germani ce luptau cu disperare pe frontul românesc încercuiți de ruși – fără ca măcar să-i avertizeze. Peste 100000 de militari români, de la soldat la general, și-au părăsit pozițiile, au abandonat armamentul, și au fiugit de pe front în zilele de 20 și 23 august 1944. Mare parte din ei au fost culeși de ruși ca iepurii și trimiși în lagăre de unde puțini s-au mai întors. Dar cei ce au trădat au fpst recompensați cu pensii și decorații :)

      Cam ce motiv ar fi avut americanii & englezii să poarte un război sângeros și pustiitor cu rușii ca să le scape românilor pieile (pentru care nu s-au obosit să lupte ei înșisi!) din ghearele lui ivan?!

      Spre comparație mica și săraca armată finlandeză, mult mai prost echipată ca cea română, abandonată de aliații germani (ce știau că frontul finlandez nu mai poate fi salvat) a luptat cu eroism și curaj împotriva mastodontului sovietic. Au pierdut în final lupta, dar au provocat atât de multe pagube și mai ales întârzieri rușilor, încât aceștia au fost dipsuși la concesii doar ca să-și poată muta cât mai repede forțelor blocate în Finlanda pe direcțiile principale de acțiune din Polonia și Prusia Orientală. Finlandezii au obținut astfel singurl lucru care conta cu adevărat: Un aermistițiu ce permitea ca guvernul lor să se afle într-o zonă care nu era ocupată de armata roșie – astfel țara lor nu a putut fi comunizată de sovietici. Și asta cu toate că la vârful conducerii sovietice se afla și un finlandez (Otto Kuusinen – membru în Politbiuro-ul sovietic) ce dorea cu disperare comunizarea Finlandei, sau a faptului că sovieticii deja organizaseră „guvernul finlandez liber” în zona lor de ocupație. Diferența dintre eroismul soldaților finlandezi și lașitatea celor români se vede azi: Unde e Finlanda de azi și unde e România de azi – amblele țări find cam pe aceeși cracă în 1944…

      Povestea continuă și acum. România a aviut vreo două decenii de propseritare și siguranță în care să-și refacă armata. Ce a făcut în schimb? A plătit anual pensii de cam $1 miliard (în banii de azi) vechilor APV-iști, milițieni și securiști ai lui Ceaușescu. Din banii ăștia îți putea face o armată modernă, eficientă, și de temut în zona aia de lume. În schimb are azi suficienți generali activi și în rezervă (toți cu doctorate, desigur :)) ca planteze câte unul la fiecare pluton al armatei sale de 75000 de gorobeți îmbuibați și corupți. E incapabilă să-și controleze spațiul aerian, fiind dependentă de aliații NATO pentru patrularea sa. Forțele sale blindate se bazează pe tancuri sovietice model 1949 – cam ca Zimbabwe și Camerun. Aviația are vreo două duzini de avione MiG-21 cu resursa expirată, cumpărate din URSS în 1974, și o duzină de avioane F-16A fabricate prin 1980 și cumpărate pe bani buni la mâna a 3-a de la portughezi, care le primiseră pe gratis la mâna a doua de la americani :) În epoca achiziției avioaneleor portugheze România a refuzat să primească pe gratis între 24 și 48 de F16C americane la mâna a doua pentru că trebuia să le plătească scoaterea din conservare și transportul din Arizona în România :)

      Ghjici ce va face România dacă mâine apare o sotnie de cazaci cu uniforme făsă însemne militare, cam ca ăia din Crimeea în 2014? Pentru moment problema trădării & vânzrăii e mai degrabă în România decât la aliații săi…

      • Poate România îşi merita soarta, dar trădarea Poloniei şi Cehiei de către Vest a fost de o abjecţie istorică. Polonezii au luptat alături de UK+SUA în bătălia Angliei, apoi în Nordul Africii, apoi în Italia. Ca mulţumire au fost daţă pe mâna lui Stalin. Idem Cehia, trădată de două ori, în 1938 şi apoi la sfârşitul lui WW2, deşi a luptat tot războiul alături de UK. La sfârşit au fost salvate doar Grecia, Austria şi Finlanda, restul ţărilor au fost date lui Stalin. Şi, în definitiv, cine a început WW1 şi apoi WW2, nu cumva Europa de Vest? Europa de Vest nu e vinovată? România ce să facă văzându-se cu 5 provincii ( Ardealul de Nord, Cadrilaterul, Bucovina de Nord, Basarabia şi Bugeacul) răpite de combinata Stalin-Hitler? NU, Europa de Vest este vinovată pentru toate!

        • Finlanda s-a salvat singură.

          Cehoslovacia nu s-a obosit niciodată să-și apere propria piele. În 1919 a fost aproape desființată de unguri și salvată in extremis doar de campania de succes din Ungaria a armatei române. Nici în 1938, nici în 1939 și nici în 1968 Cehoslovacia n-a schițat nici măcar un gest de apărare. Destul de greu să-l apaeri pe unul ce nu mișcă nici măcar un deget ca să se apere pe el însuși. Nu-i așa?

          Polonezii sunt cei ce într-adevăr au oarecum dreptul moral să se plângă. Cu toate că au și eiau propriile bube pe chelie. Să nu uităm că doar cu mai puțin un înainte de a fi ei înșiși invadați au participat alături de Hitler la la sfâșierea Cehoslovaciei – în timp ce erau legați de un tratat de alianță cu Cehoslovacia.. Hitler i-a invitat pe polonezi la festin și le-a dat cu generozitate o halcâ zemoasă din Cehia de nord știind că-i va înghiți și pe ei în curând. :)

          În orice caz Franța și Anglia au intrat în război la două zile după atacul lui Hitler împortriva Poloniei ca să apere integritatea Poloniei. Englezii s-au luptat timp de 6 ani în cel mai pustiitor război al istoriei lor. Francezii s-au ales la rândul lor cu țara ocupată de germani, după ce au sărit în ajutorul Poloniei. Nu se poate deloc vorbi de vânzare, ci doar de atâta au putut, atâta au făcut.

          Vinovată pentru prăbușirea frontierelor sale în 1940 e în principal România. În a doua jumîtate a anilor 30 România a investit sume colosale în politici sociale fără rost și peste puterile țării în timp ce nu s-a investit mai NIMIC în apărare. Înconurată de o serie de veicni cu clare tendințe revanșarde, se baza pe faptul că va fi apărată de marea armată franceză – pe atunci considerată cea mai puternică a lumii. Uniformele ofițerilor armatei române (de vară, de primăvară, de toamnnă, de iarnă de seară, de cocktail, chiar și tropiale, de mică și mare paradă, etc :)) erau prezentate entuziast de revista pariziană „Le Monde illustré” ca cele mai elegante și mai la modă din lume :) S-au construit de la buget ultramoderna (pe atunci) clădire a academiei militare. sediul guvenrului din Piața Victoriei. cartiere ultramoderne de case pentru angajații statului (Primăverii și Vatra Luminoasă – fără pereche pe atunci în Europa). România avea de asemenea unul din cele mai moderne, generoase și costisitoare sisteme de pensii de stat din lume, mult peste ce-și permiteau aveau atunci Anglia sau scandinavii.

          În schimb la asfârșlit de Iunie 1940 după căderea Franței, când era limpede că România trebuie să se descurce singură, a venit ultimatumul sovietic pentru cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. La consiliul de coroană unde s-a discutat ultimatumul sovietic. șeful de stat major al armatei a spus că avem pensii, avem uniforme, avem clădiri moderne dar nu pres avem aramtă, decît pentru parăzi și jurnale de actualități :)

          Erau sub 10% din numărul de tancuri considerat necesar pentru apărarea țării, sub un sfert din numărul de mitraleiere necesare, Că infanteria are în serviciu arma demodată Manlicher model 1895 și nici alea destule. Că erau doar 40 de bombardiere britanice medii moderne proaspăt primite din Anglia și 36 de bombardiere ușoare poloneze refugiate după căderea Poloniei, însă lipseau echipajele antrenate pe ele. Doar 12 avionae de vânătoare engelze moderne Hurricane, 30 de avione de vântoare germane Heinkel-112 + vreo 100 de avioane de vânătoare poloneze PZl -11 & 24 demodate (absolut inutile în fața aviației sovietice sau germane) și câteva duzini de IAR-80 (lăudate până la sufocare de propaganda vremii ca „scutul de nepătruns al țării”) însă neoperațioanle din cauza că nu aveau mitraliere ce nu mai vensiseră după ocuparea Belgiei de către germani… În plus chiar și așa armata avea muniție doar pentru mai puțin de 3 săptămâni de luptă, deci statul major al armatei recomanda „cu luciditae” acceptarea necondițioantă a ultimatulmului sovietic…

          Cine era deci de vină?!

          Și cum istoria are prostul obicei de a se repete, România de azi își permite să plăteacă de 20 de ani în medie un miliard de euro pe an (la valoarea de azi) pensiile speciale ale APV-iștilor și securiștilor lui Ceaușescu în timp ce aviația militară are vreo duzină de F16A fabricate în 1980, luate la mâna a 3-a din Portugalia, iar forțele blindate au sub 900 de tancuri sovietice model 1949.. Aram de bază a infanteriei e PM model 1986 (am și eu una acasă- armă sub mediocră și demodată), ce pe practic o clonă a armei sovietice AKM model 1974. Nu sună înfiorător de bine a deja vu?

          • Ca sa nu mai vorbim despre celebrele MiGuri !modernizate, pe care se bizuie întreaga armata, deoarece imensa escadrila de F16 va fi complet operationala abia peste cativa ani, împreună cu sys Patriot americane – exact in acelasi timp cu cele doua escadrile complete de F 35 Lighting II poloneze!
            https://ro.m.wikipedia.org/wiki/T-54/55
            pe linga așa-zisele noastre tancuri, cele ucrainene distruse cu sutele de catre rebelii rusi, sunt supertancuri ultramodern cu performante de top!

      • Domle romansh shveigh, istoria are cotloane obscure dar importante. In 1939-40, spre sfarsitul dictaturii regale, familia regala a incercat cu disperare sa obtina garantii de la UK/Franta de sustinere/integritate teritoriala si tratat de cooperare in fata agresiunii hitleriste, insa nu le-a primit (polonezii au fost mai norocosi, dar rezultatul final a fost cam acelasi). Intre timp legionarii sustinuti de nazisti au creat un haos in Romania condusa de incapabilul Carol, iar idiotul util Antonescu a desavarsit jocurile naziste in Romania, plusand cu trecerea Nistrului (la care degeaba s-au opus Bratienii si Campenii) nesolicitata de Hitler, dar in grandomania periculoasa antonesciana un mare pas spre glorie personala?!
        Acuzand insa Romania de alegeri proaste si tradare este o prostie mai mare, pentru ca „alegerile” populatiei sub dictaturi au aceeasi valoare ca „alegerile” unui detinut.
        Cu mintea cea de pe urma, Romania era mai castigata daca facea armistitiu cu Germania, un scenariu intre Polonia/Yugoslavia si Finlanda, (miza petrolului romanesc era importanta si putea fi jucata si militar si politic) insa visurile de glorie antonesciene au primat din nefericire (in retrospect s-ar putea spune ca Antonescu a fost primul politician autohton jmeker, ca „armata” lui impusca in special civili, preferabil neinarmati)

        • Acum aproape o liună o luarăți bine de tot pe tarla dând cu mare autoritate sfaturi legate de pilotarea unui avion pe care l-ați văzut doar în poze:

          https://www.contributors.ro/esecuri-romanesti-in-proiectele-de-fabricare-a-avioanelor-bac-201-b-iar-705-si-bac-1-11/#comment-456026

          Azi vă băgați într-un domeniu și mai periculos ca aviația: istoria :)

          Pentru cultura dumneavoastră generală, România și Polonia au primit garanții de securitate simultan din partea Anglie și Franței în primăvara lui 1939, după ocuparea Cheoslovaciei de către germani.

          În rest sunteți pe arătură. Un război se duce până la victorie nu până la o limită geografică. Lui Antonescu i se șpoate reproșa că a intrat într-un război pe care nu a reușit să-l câștige și că n-a reușlti să iasă la timp din el, însă nu trecera Nistrului. Povestea cu sfaturile date de chibiți lui Antonescu să nu treacă Nistrul e o chestie demagocică tipică prin care aceștia sperau să-și scape pielea dacă războiul e pierdut și despre care știau cîă va fi uitată în caz de victorie.

          Evident că odată întrată în război împotriva URSS Româmnia trebuie să meargă pîână la victorie. Din păcate a mers până la înfrângere :) Oricum oprirea pe Nistru ar fi fost o prostie inutilă.

          De altfel figura se repetă în 1944 cînd armata română nu se oprește la linia forntierei de vest de după tratatul de la Trianon, care a fost atinsă chiar de ziua regelui (devenită apoi ziua aramtei) pe 25 Octombrie 1944. Carei fiind ultima localitate românească eliberată în acea zi. Războiul cu germanii și ungurii cotinuă în Ungaria, Cehoslovacia și Austria, cu lupte grele în Munții Tatra, la Debrețin sau la asediul Budapestei, până în Mai 1945 când unitățile române ajung spre Viena și Praga.

          Așa după mintea dumneavoastră trebuia sau nu continuată campania aramtei române după 25 Octombrie 1944?

          • He-he-he! Şi dacă totuşi Germania+România învingeau URSS? Atunci cum s-ar fi scris istoria?
            NB. Consider expediţia României contra URSS drept cea mai glorioasă faptă de arme a armatei române din întreaga istorie naţională.

      • Cel putin 120 de mii de militari romani au fost luati prizonieri de rusi, cu ocazia intoarcerii armelor, dupa o rezistenta eroica de mai bine cinci luni, poate 6!, in tot Nordul Moldovei – de prin martie, cand cu ofensiva sovietica iasi-chisinau (nu chisinau-iasi! nu pe nu stiu ce linii namoloasa-Maginot, deoarece,tocmai, luptau alaturi de nemti care se pare ca au reusit sa se retragă iarasi Strategic pe noi aliniamente din munti, suferind pierderi moderate in zona)
        Si acum pamantul e inca plin acolo de schije, obuze neexplodate si alte urme specifice stagnării unui front important aproape jumatate de an!
        (pai, de Paști, in 1944, rusnacii bateau matanii pe Siret, elemente inaintate atinsesera deja Siretul, inainte de a fi respinse de cele cateva tancuri SS in celebra batalie fe la Tg. Frumos – si inca inainte de intoarcerea armelor rusii ocupasera deja Hâncu, cel mai mare deal din toata rep.moldva)

        • Faceți o confuzie gravă între două bătălii diferite.

          Prima ofensivă Iași-Chișinău a început pe 8 Aprilie 1944 condusă de mareșalul Konev. Rușii au atacat cu peste 830000 de oameni frontul româno-german ținut de 300000 de oameni. Ofensiva sovietică a eșuat cu pierderi foarte grele: Peste 150000 de morți și dispăruți față de 45000 peirderile româno-germane. Rușii au înaintat într-adevăr la un moment până la Târgu Fumos dar au fost apoi respinși pe liniile de plecare după o cruntă bătălie de tancuri cu divizia SS Grossdeutschland. Luptele au durat până pe la început de Iunie 1944. Înfrângerea a fost așa de severă că practic nu e documentată aproape deloc în arhivele sovietice. Inclusiv înregistrările din acea peroiadă din jurnale de luptă ale marilor unități sovietice din zonă par a fi fost distruse. Singurle informații cât de cât coerente despre prima bătălie Iași-Chișinău sunt în memoriile generalului german Hans Freissner, „Bătălii trădate”, traduse în engleză în anii 60. Le-am găsit accidental într-un anticariat din Chicago cu mulți ani în urmă. Câteva fragmente din carte au fost traduse și în română în compendiul „Memorial de Război apărută în 1974 cu ocazia a 30 de ani de la lovitura de stat din 23 August 1944. Numai că nici memoriile despre prima bătălie Iași Chișinău nu sunt chiar la prima mână. Freissner a fost numit comandant al grupului german de Armate Sud (ce opera și în România) abia la sfârșit de Iulie 1944, după încheiere bătăliei. Dă informații mult mai detaliate despre a doua bătălie Iașți Chișinău pe care practic a condus-o. Mai jos e o poză a cărții românești și un link al cea germană. Merică să le citiți pe oricare din ele dacă le găsiți. Eu am citit „Memorialul de Război” prin liceu din bibloteca tatălui meu iar memoriile lui Ferissner mult mai târziu, după ce am ajuns în America.

          https://images.okr.ro/serve/product/2e735751bec93ab46742db6f1ecdb977-146297-1000_1000

          https://www.amazon.com/Verratene-Schlachten-Tragodie-deutschen-Wehrmacht/dp/B003H3B574/ref=sr_1_3?dchild=1&keywords=hans+friessner&qid=1628398352&sr=8-3

          A doua bărălie Iași Chișinău a început pe 20 August 1944 sub comanda mreșalului Rodion Malinovski, De data asta rușii aveau pete 1200000 de oameni. Românii și germanii aveau împreună aproape 1100000 de oameni, mult mai bine echipați și fortificați ca-n primăvară. Cu toate astea frontul românesc s-a prăbușit a doua zi. Motivele nu sunt deloc clare. Cea mai credibilă explicație e că sub o forma sau alta propaganda rusă a reușit să inducă în rândurile armatei române de pe front ideea că răboiul e practic sfârșit și că totil e degeaba. Și nimeni nu voia să moară ca prostul în ultima zi de război. Cert e că peste 100000 de soldați români și-au părăsit pozițiile fără luptă. Iașiul a fost abandonat de armata română fără a trage un foc de armă. Există unele povești despre o unitate antitanc română care cică ar fi luptat la Păcurari (pe atunci aia era de fapt în afara orașului) la ieșirea spre Pașcani și București. Oricum după viteza cu care înaintau rușii, dacă chiar a fost ceva, apoi în mod sigur a fost o rezistneță extrem de slabă.

          Prăbușirea frontului a provocat lovitura de stat de la 23 August 1944. Regele și șefii armatei au decis să sară singuri în apă mai degrabă decât să fie artuncați. Respectiv au încercat să salveze ce se mai putea salva – adică existenșa statului român. și o șană de a recupera Transilvania. E și motivul pentru care a Antonescu a picat așa de ușor. Șefii armatei care-i erau loaili și fideli 100% cu doar câteva zile înainte, au realizat că odată ce armata a încetat să lupte rușii vor ocupa România în câteva zile, că Antonescu nu mai poate face nimic și că singura speranță era să parieze pe rege.

          Asta e. E unul din cele mai umilitoare și nefaste momente ale istoriei noastre…

          • Se pare ca frontul s a rupt la ordin – ordinul comandantului suprem, pp. Iar la data nu mai existau blindatele germane, fiind mutate in vara pe frotul polonez…
            Stim ca Cernăuții au cazut la sf lui martie si rusii ctrl riul Siret in amonte de Pascani, plus sheaua Ruginoasa, Cotnarii, iar Botshenii devenisera republica unionala!
            Astea inseamna ca au cazut prizonieri toti cei prinsi de rusi la Nord de Roman, pana la munte, in debandada generala a retragerii dezorganizate – o goana in toata regula prin orice mij catre Focsani, Buzau – deoarece in munti erau trupe maghiare si germane mai apoi pe pozitii bine intarite.
            Rezulta ca in tot nordul Moldovei sau dus lupte sporadice, jumatate de an, in care au fost angrenați constant 2-3 milioane de militari, inainte de așa-zisa intoarcere a armelor; si ca aprope jumatate din toti prizonierii si disparutii pe Frontul de Est au fost numarati in acele zile fatidice. Mai stim si ca pe 23 August 1939 a intrat in vigoare Pactul Ribbentrop-Molotov.

            • Și cine era comandantul ăal supream care le-ar fi ordonat soladților să fugă de pe front?! Ce spuneți dumneavoastră nu are absolut nicio logică.

              Aveși cea mai mică dovadță documentară că ar fi existat vreodată un asemenea ordin? Dacă o aveți, nu vă sfiiți să ne luminați:)

            • Din datele pe care le am in cap, Majestatea Sa a fost foar-te ingrijorata de soara celor aproximativ 150 de mii de prizonieri si disparuti din acele zile – si cam atat…
              (insa, a ramas afectata!
              Cred ca va dati singuri seama ca nu e deloc usor sa intorci armele in cateva ore impotriva celor cu care imparti aceleasi transeie si sa te desprinzi de ei in toiul bataliei.

  4. Asigurarile frumos formulate in declaratii comune ale Europei Occidentale si ale SUA mai valoreaza cam cat o ceapa degerata.
    S-a vazut recent, in cazul micutului stat Belarus ca nu au nici cea mai vaga parghie de actiune. Occidentul nu mai poate asigura nici macar siguranta propriilor cetateni, din moment ce un avion civil occidental, plin cu cetateni occidentali a fost deturnat si tinut ostatic cateva ore in Belarus.
    Ce sa mai vorbim de chestiuni complicate precum garantarea integritatii teritoriale a Ucrainei sau a Georgiei…

  5. Ecuația este mult mai complicată și ține de realpolitik. Moscova are astăzi probleme majore demografice, economice, politice, ideologice și implicit riscul de a pierde teritorii.
    Foarte probabil, Statele Unite nu sunt interesate ca Rusia să se dezintegreze teritorial sau să se sufoce total economic, pentru că de acest scenariu al haosului va profita în primul rând China. Așa că, Rusia, ca nou bolnav al lumii, trebuie ținut cu perfuzii minimale de tipul Nord Stream 2 pentru a nu sucomba, pentru că prin poziția sa geografică și puterea sa militară îngrădește totuși expansiunea Chinei spre Nord și Est. Asa cum Imperiul Otoman era ținut în viață în sec XIX ( era numit ,, bolnavul Europei,,) doar pentru a limita accesul Rusiei țariste la porturile mărilor calde, așa este astăzi folosită Rusia pentru sufocarea Chinei.
    Între pericolul imens chinezesc și chestiunile de onoare față de Ukraina, e clar că și Berlinul și Washingtonul țin cont de priorități.

    • Un punct de vedere interesant, dar o întrebare revine pentru ţările din Est: putem avea încredere într-o politică comună Germania-Rusia? Eu, nu.

    • BA fra-teee…,
      CHINA nu poate fi zagazuita nicidecum/ IN NICIUN FEL,
      …decat de indieni!
      Problema e ca si china, alaturi de pomania, are o demografie catastrofala si nu va putea face fata saltului tehnologic preconizat de occidentali, in frunte cu americanii – nici japonezii nu se simt prea bine.
      Ceva-ceva se leaga, totusi, deoarece nu e intelept, din partea nimanui, ca sa vinda toate gazele in china! la concurenta oarba cu iranienii care tocmai se pregatesc sa si-o ia peste boot!

    • E și asta o persepctivă înteresantă.

      E adevărat că Rusia e slabă și putredă, dar nici pe departe în halul în care era Imperiul otoman al secolului XIX. Rusia are al doilea arsenal nuclear al lumii – posibil primul, după ce Biden a confirmat extinderea tratatului START pe care Trump refuzase să o semneze. În plus Rusia are destulă vână pentru a duce o politică expansionistă în spațiul ex sovietic și nu numai. Imperiu otoman al secoluljui XIX era incapabil să-și apere posesiuniule din Europa și Asia și nicidecum să încerce să acapareze altele. În plus Imperiul Otomanaera total dependent de voința Franței și Angliei neîndrăzninnd să iasă din vorba lor . Azi UE e dependentă energetic de Rusia și închide tarabă dacă Ivan se joacă la robinet iarna. Occidentul secolului XIX nu depindea cu nimic de Imperiul Otoman – deci comparația dumneavoastră nu prea stă în picioare.

  6. 1.UCRAINA n-a fost lasata la ,,mina rusilor”, ci la mina propriei stagnari, din lipsa unui proiect propriu de tranzitia la capitalism!
    Nu poti invata un copil sa mearga, inainte de incercarile lui de a face citiva pasi, nu-l poti invata sa vorbeasca pina nu pronunta citeva litere si frinturi de cuvinte!
    Competitivitatea economica si institutionala de indice slab, arata ca Ucraina a realizat in proportie minora procesul de trecere la economia de piata si democratie politica/economica in trei cele decenii, dupa caderea comunismului.
    In consecinta, UCRAINA n-a atins acel stadiu de dezvoltar si consolidare SISTEMICA capitalista, care sa permita UE sa o ,racordeze” economic si institutional la functionare si dezvoltare comunitara,
    2.UE nu poate sa transmite Ucrainei un ACQUIS ECONOMIC SI INSTITUTIONAL DE TRANZITIE la economia de piata capitalista, deoarece nu il poseda.Trecerea tarilor dezvoltate la economia dezvoltarii (de piata capitalista) s-a desfasurat in mod treptat si empiric, timp de 200 de ani de la ,,prima revolutie industriala”.
    Tot ceeace a preluat Ucraina de la Vest este parte a unui model economic bugetar, pasiv care trebuie inlocuit (in intreg Estul postcomunist) cu un model economic nou, PRO-ACTIV, asa cum cerea imperativ Liviu Voinea in lucrarrea Academica ,,Reindustrializarea Romaniei-Politici si Strategii”, 2010 (pag. 106, PDF).
    Un astfel de model economic este continut in ,,proiectul de tara” pe care urmeaza sa-l propun Ucrainei, in lipsa caruia nu poate intelege si asimila cerintele institutionale necesare tranzitiei la acel minim de ,,stare economica” functionala, care o face compatibila cu economia si regulile UE!
    3.Acest deficit de ,,tranzitie” economica si institutionala este caracteristic intregului EST postcomunist, ceeace explica dezvoltarea economica-industriala lenta si partiala (de ,,prima revolutie industriala”) a acestuia, datorata mediului economic si social slab functional, care blocheaza afacerile si marile investitii industriale…

  7. ”SUA și Marea Britanie garantau securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Numai că atunci când peninsula Crimeea a fost ocupată de Rusia, nici Londra și nici Washington-ul n-au intervenit în apărarea Ucrainei.” – prin memorandumul de la Budapesta fiecare dintre cele 3 mari puteri (SUA, Marea Britanie, Rusia) garanta că EA ÎNSĂȘI nu va ataca Ucraina. Nu oferea garanții împotriva celorlalte! Dacă SUA și Marea Britanie ar fi oferit Ucrainei garanții împotriva Rusiei, ar fi însemnat că Ucraina e ca și membră NATO.
    Așadar SUA și Marea Britanie și-au respectat toate obligațiile luate prin memorandum.
    https://en.wikipedia.org/wiki/Budapest_Memorandum_on_Security_Assurances

  8. Rusia e un pericol real și tot mai mare. Mul mai mare ca în vremea mult hulitlui Trump, care a impus Rusiei cele mai aspre sancțiuni de la Ronald Reagan încoace. ȘI așa dacă e să ne amuzăm, Primul set major de sancțiuni impuse de Trump Rusiei în Iulie 2017 a trecut în Senatul SUA cu 98 de voturi din 100. Unul din cele două voturi împotrivă a fost cel al senatorului socialist Bernie Sanders ce-l acuzase zgomots pe Trump că e omul rușilor :) Ele trebuie reconfiormate la fiecare 6 uni. La sfârțitul lui Ianuarie 2021 Biden proaspă inaugurat nu le-a mai reînoit și a promis de asemenea Rusiei extensia tratatului START ce oferă gratis Rusiei șansa de s-și păstra paritatea nucleară cu SUA fără investiții prea mari…

    Dansul din buric al lui Biden nu are nicio legătură cu cu cine știe ce intenții de prietenie veșnică cu Germania. Singurul scop al „politicii sale externe” în Europa e dezangajarea totală din Europa și disoluția NATO.

    NATO e pentru stânga americană doar o relicvă a „imperialismului” și „militarismuluiu”. Trump s-a agitat timp de 4 ani pentru a-i convinge pe aliații din NATO să facă ceva pentru propria apărare și să investească cât de cât ceva în armată – Vă mai amintitți de mantra celo 2% din PIB pentru apărare? Ea n-a încetat sub Biden din cauză că armatele NATO ar fi devenit peste noapte mai capabile ci tocmai din cauză că interesul lui Biden e să ducă NATO la irelevanță și dispariție naturală. Din păcate aceleași interes îl au și țări bogate și mari ca Franța, Italia, Spania și Germania. Țările din Est au avut până acum 30 de ani de pace și sigurnață în care să-și pună apărarea în ordine. Bravo celor ce au profitat ca Polonia, vai celor ce și-au băgat picioarele în ea ca România…

    Dacă în 2014 sub, administrația Obama, Rusia a avut suficient tupeu să invadeze Ucraina, tare mă tem că sub vornicia lui Biden aceeași Rusie va trece la etapa următoare – și anume agresarea fără consecințe a unui stat NATO: Cred că cel maimare pericol e pentriu Țările Baltice și posibil chiar România. În cazul Poloniei – ce are o armată serioasă și moralul ridicat, șansele sunt aproape 0. Rusia merge ca hiena spre prada bolnavă sau cea slabă. Nicidecum nu-și riscă pielea cu adverasar ce aregheare și colți.

    Șă nu uităm că Biden a fost responsabilul administrației Obama pentru Europa de Est și Rusia și a blocat cu obstinație orice livrări de armamanet spre Ucraina – pentru ca acesta să se poată cât de cât apăra…

    Ucraina e la rândul ei o chestir ciudată. Sp nu uităm cță NICIODATĂ nu a existat o majoritate solidă în favoarea aderărrii la UE. În cel mai bun caz s-au aproapit de 50%. Cât despre NATO nu cred că au exitat nici 35% din ucraineeni ce să dorească aderarea. Au un președinte evreu rusofon ce abia poate vorbi limba țării sale și nu demult un prim ministru (Mikola Azarov) ce a promis că va învăța odată și odată limba țării sale. De asemenea în 2014 prosapăt numitul amiral ucrainean Denis Berezovski, șef al flotei ucraineene și principal comandat militar ucrainean al Cimeei atacată de ruși, a dezertat a doua zi după numire la ruși :) Vă dați seama ce ar însemna primirea în NATO a unei țări mari ai cărei comandanți militari pot dezerta în orice clipă la inamicul principal?

  9. Ha!
    Ucraina s-a nascut … parasita!
    Ucraina de azi , este un insucces „geopolitic” al Apusului ..

    De ce?!

    Singura tara din Europa (da! Europa!) care „are nevoie” de Ucraina este .. Rusia !!!! Pe baza formulei Rusia + Ucraina = Imperiu

    in rest .. Ucraina deranjeaza !!!
    De ce?

    Ucraina la data independentei – AD 1991 – avea o populatie de peste 50 milioane , o suprafata de cca 600 mii kmp si resurse destul de bune… mai putin hidrocarburi… Resursele agiocole si capaciutaile industriale o faceau o tara ”cu perspective”.

    Dar, in Europa de azi astea nu sunt atuuri ci impedimente …

    Ucraina are „destul” pamant arabil .. de cea mai extra calitate (cernoziom in grosime de 1m la 1,5 metri!!!) . Exploatat cu mijloace moderne .. ar fi prapadu de pe lume ptr Uniunea Europeana si agricultuara ei mai mult decat generos subventinata (adica Franta, Germnaia, Austeia, Olanda, samd).

    Capacitatile industriale.. Pea multa sideriugie .. intr-o Europa ce „rationalizase” salbatec capacitaile sal;e . Adica concurenta sprijinita si pe rezerve locale de fier si carbune.
    Uzinele de aviatie AN. Oricat de curios vi s-ar parea in anii 90 au fost niste propuneri teoretice ca UE sa isi doteze fortele aeriene cu niste AN uri de transport greu . Ma rog ar fi urmat sa fie remotorizate cu motoare „europene” si aparatura de bord idem. Dar .. intreresele …. si cui ii place concurenta? Airbusuui nu! (Nici azi UE nu sta prea bine la capitolul asta… Mai degraba mizerabil)

    Cu restu’ la fel. Ce haz avea daca Doamne fwri se baga careva sa dezvolte ZaZ ? Auz?!!

    Prea mare , prea cu „perspective”, PREA in toate sensurile (inclus coruotie model rusesc adica jaf mai ceva ca la Chicago in epoca Marelui Al) cine sa aiba nevoie de Ucraina

    In plus Ucraina avea o mare slabiciune – nu are hidrocarburi proprii .. ci deste dependenta de Rusia ..
    In plus Ucraina este un client …. mai cu lipsuri. Plateste greu, cu intarziere si au fpost acuzatii ca cam inteapa conductele de gaze , Si se imfrupta si din cota altoora ..

    Ar trebui sustinuta .. insa sustionatorii verbali se zgarcesc la 2 mld …
    Dia zic ca Ucraina de azi , este un insucces „geopolitic” al Apusului ..

  10. Si inca ….
    la 27/02/2014 Serban F. Cioculescu scria Ucraina aşteaptă acum, cu înfrigurare, banii de la UE, FMI, SUA (că de la Rusia e clar că nu mai vede nimic ani de zile). A cerut vreo 25 miliarde euro dar dacă va primi 3 miliarde în câteva zile va fi oricum mai mult decât nimic. Altfel statul nu va mai avea bani de salarii şi va recurge la tipăriurea de bani, deci la inflaţie galopantă! ( Contributors , Ucraina, tărâmul „fasciştilor”, al pro-europenilor sau al fanaticilor lui Lenin şi Putin? )
    In momentul in care a foat calr ca , de fpat, APusl astepata ca Pltun sa dea mardelu’ ….. a inceput ocuparea Crimeii!!

  11. Idei interesante. Si in articol si in comentarii. Felicitari!
    Dar ati uitat ca Obama, cand a parasit puterea, a lasat doi executori externi: China si Merkel. PD a revenit la putere, Merkel trebuia recompensata. Cu China lucrurile sunt mai complicate.
    (Merkel a avut relatii incordate cu Trump si cand republicanii vor reveni la putere, vor fi -iar- relatii incordate. Ceea ce este ciudat, Merkel fiind lidera partidului crestin-democrat…….)
    Ucraina trebuia sa-si modernizeze conductele si sa livreze gazul la timp. In conditiile in care reteaua ei este incerta (tehnic si politic), normal ca a aparut problema unei alte retele. NS. 1 si 2. Nu mai faceti atitea speculatii aiurea.
    In acelasi timp, nu uitati ca Merkel si PD vor reformarea lumii. Proiectele ce vizeaza Ucraina, o dovedesc din plin. (Chiar nevoia de gaz, in Germania, pleaca de la renuntarea la energia atomica si pe carbune.)
    Daca faceti analiza intilnirii prin prisma vechilor idei si practici politice, gresiti. Fundamental.
    Pina una alta, e de vazut ce va face Ucraina sa castige bunavointa UE si SUA. Daca ramin un stat imperialist, corupt, nedemocratic, cred ca se vor intoarce la Rusia, oricat s-ar opune nationalistii. Daca vor continua sustinut reformele si se vor democratiza, vor fi acceptati, in pofida dimensiunilor. (Au agricultura buna, dar pun mai ales cartofi si griu de vara…….. Industria? va fi detinuta de cei ce au capital (privat) si tehnologie. degeaba au fabrica in Ucraina. Stapinii vor fi altii.)
    Repet, mai lasati mentalitatile de sec. XIX-XX!

  12. Nu poti sa obligi pe Cineva, sa devina parte a Ceva de care nu-i interesat decat folosind FORTA = imperio!

    Cum sa fie Kievul lui Rurik – ACOLO unde s-a nascut de facto RUSIA o Krayova a Moscovei?
    Pentru cei care sunteti inculti, desi l-ati absovit pe Sf. SAVA, in MILENIUL 3, KrayOvele – craiile, SLAVILOR cu care sunteti amestecati – sunt denumirea PROVICIILOR (in acceptiunea frantuzeasca a termenului)
    in raport cu CENTRUL,
    care a devenit MOSCOVA, dupa caderea Kievului si emanciparea de sub tatari.
    (asta e impartirea adm-teritoriala a rusiei si azi – iar U probabil vine de la V, dupa cum vedeti ca se scria pe vremuri numele de institutii din cauze care-mi scapa)

    Daca Rusia nu accepta ca a pierdut U KraYraina, nu INVADA Crimeea – BINE, acuma nu stiu cat a facut-o de frica – insa, nu trimitea trupe bine inarmate si sprijinite, acolo, ci proceda ca prin Donbas si apoi ca in TRANSNISTRIA.
    (probabil ca Putin a fost foarte speriat de perspectiva invitarii Ucrainei sa se alature NATO – la summitul NATO de la Bucuresti, la care a participat, i se citeste in ochi frica, atunci cand e informat de catre Basescu despre una-alta, dupa cum vedeti in POZA)

    Ucraina e probabil inca in CSI – CSI inca nu s-a modificat – si nu are de gand sa adere cumva la Uniunea Euroasiatica, si are toate perspectivele deschise.
    Ceea ce spune Putin si slugile lui de pe aici cu care s-a plimbat pe KisseLev, in un atac direct la ONU – a carui membru fondator e statul Ucainean – la faptul ca in WW2 a existat Armata UCRAINEANA, distincta de celelalte, marog, la regulile si dreptul international care tin lumea in echilibru. Practic, tarile conduse de cei ca Putin ar trebui excluse din Consiliul de Securitate Permanent al ONU, deoarece au incalcat cu buna stiita Carta ONU – Ucraina NU e Taiwan!

    • https://en.wikipedia.org/wiki/Southwestern_Krai
      Ucraina, Belarus si Polonia, alaturi de altii, sunt state membru fondator al ONU,
      distincte de URSS – asa arata ordinea mondiala dupa WW2, pe care Putin in persoana o contesta declarativ, faptic si politic!
      Rusia nu e printre statele fondatoare si a ajuns in Consiliul Permanent de SECURITATE al ONU abia dupa desfiintarea URSS.
      (practic, Rusia de azi se situeaza prin actiunile sale alaturi de cei care doresc o noua ordine MONDIALA dupa o 9 renegociere globala , cel mai probabil in urma unui CONFLICT global
      …si sunt destui nemultumiti cu ordinea globala actuala – v. Germania, India, Brazilia…

  13. V-a scapat ceva. Acel moment din istorie in care Ucraina intrerupe alimentarea cu gaz catre Germania pe motiv ca… nu mai tin bine minte, Rusia nu si-a achitat facturile de tranzit, parca. Dar fie, idea e alta. Ucraina a calcat pe becul Germaniei. Si asta e tot! De aici s-au pornit si NordStream si alte ostilitati anti-Ucraina sau mai bine zis, anti-Europe-de-Est. Pt. ca niste destepti din Ucraina, inloc sa practice o diplomatie considerenta au facut praf orice incredere de cooperare. Restul e… nu-mi place dar o zic, cancan.

  14. Americanii au o problema mare cat 10 Rusii, China. Acum nu-i asa ca e mai bine sa ai un prieten ca Germania care sa-te ajute in privinta asta? Cine a fost la Washington? Japonia, Coreea de Sud si Germania. Nu e vorba de Biden, Trump si de altii. Au spus-o clar chiar ei, America pivoteaza spre Asia de Est, adica China, au zis asta acum vreo 10 ani. Au facut pace intre Israel si vecinii importanti. S-au retras din Afganistan, se retrag din Irak. Europa Centrala si de Est este raspundera Germaniei. Voi chiar credeti ca vest-europeeni o sa-le permita rusilor sa-se infrupte din tarile care sunt acum membre UE? Acolo unde au investit gazilioane de euro. Rusia nu este URSS sau Imperiul Tarist. Economia Rusiei a crescut cu 1% pe an din 2008 incoace. Conform unui studiu publicat anul asta de Inalta Scoala de Economie din Moscova nu se intrevede o crestere mai mare ca asta pe urmatorii 15-20 de ani daca structura economiei ramane la fel. Deasemenea, in acelasi studiu, se arata ca economia Rusiei este mai putin complexa comparativ cu a unor tari ca Polonia sau Romania.

  15. „O Ucraina cu arme nucleare n-ar fi fost atacată de Rusia. Deci, altfel s-ar fi scris istoria dacă Ucraina și-a fi păstrat arsenalul nuclear moștenit după destrămarea Uniunii Sovietice. ”

    Tot speculeaza lumea ca daca Ukraina isi pastra armamentul nuclear ce tari erau si nu i-ar fi atacat rusii.
    Ce faceau ukrainienii cu arsenalul nuclear, atacau Moskova? Sevastopolul?
    N-au avut tupeul sa atace niste omuleti verzi la inceput cand au avut ocazia.

    Ukraina nu avea cum sa-si pastreze arsenalul nuclear.

    Arsenalul nuclear necesita mentenanta si modernizari ca sa fie gata de lupta, altfel era mai periculos pentru Ukraina decat pentru adversari.

    Operatie costisitoare si nici nu cred ca Ukraina avea capacitati tehnice pentru asa ceva.
    Echipamentele sovietice fiind recunoscute si pentru „fiabilitatea” lor.

    Rusii isi modernizeaza permanent armele nucleare si dezvolta continuu alti vectori, Bulava, Sarmat.

    Ukraina n-a fost in stare sa-si pastreze MiGurile, T80 si T72urile si ce alte echipamente sovietice mai aveau in stare de functionare. Cand au intrat rusii in Crimeea echipamentele Ukrainei erau majoritatea nefunctionale.
    Dupa aia s-au trezit si au inceput sa mai reabiliteze din echipamente sa le readuca in stare operationala.
    Bani irositi pe tehnica invechita sovietica dar alta alternativa nu prea aveau si nici bani, decat sa-si produca, lucru complicat si necesita timp si bani, iar de vandut nu prea le vinde nimeni armament sofisticat.

    Ca putere nucleara trebuie sa ai sateliti si radare early-warning, Ukraina nu avea capabiitati pentru asa ceva, rusii aveau. Esti tinta nucleara si sa fii permanent cu degetele pe butonul nuclear ca sa ataci pe cine, pe rusi? Pe americani?

    Ukraina stat in disolutie, mai mare pericol era contrabanda cu armament nuclear sau sa li se degradeze sa le bubuie in cap.

    Pe scurt, Ukraina nu avea cum sa gestioneze singura un arsenal nuclear ramas de la sovietici.
    Nici o alta putere nucleara nu i-ar fi ajutat.
    Si practic nici nu aveau ce sa faca cu el.
    Era in primul rand o problema pentru ukrainieni si au fost fericiti sa scape de ea.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro