marți, decembrie 1, 2020

Între ciocanul de la Luxemburg și nicovala de la Karlsruhe

Dacă am întreba orice specialist în dreptul Uniunii Europene în ce rezidă specificitatea acestuia cu siguranță am auzi același răspuns: principiul întâietății.

Deși niciun articol din tratatele Uniunii Europene nu face referire expresă la acest principiu, acesta a fost pentru prima oară enunțat de Curtea de Justiție a Comunității Europene (CJUE) în decizia Costa vs. ENEL din anul 1964. Pe scurt, principiul întâietății presupune că în cazul unui conflict între o normă europeană și o normă internă, judecătorul național este obligat să îndepărteze norma internă contrară și să aplice norma europeană.

Cauza Costa c. ENEL a provocat o revoluție juridică pe soclul căreia Uniunea Europeană s-a construit. Deși spuneam că principiul întâietății nu se regăsește în dispozițiile tratatelor, acesta reprezintă deducția logică și evidentă a construcției europene. Astfel, normele concepute la nivel european dobândesc o reală autoritate și devin uniform aplicabile în statele membre, indiferent de diferențele legislative naționale. Principiul întâietății se aplică chiar și în cazul unui conflict de norme dintre o normă europeană și o normă constituțională.

De ce e esențial să aducem în discuție principiul întâietății astăzi? Această aducere aminte este importantă pentru a înțelege mai bine impactul Deciziei recente a Curții Constituționale din Germania.

Pe scurt, obiectul Deciziei din 5 mai 2020 este un litigiu în care se contestă programul de achiziții ale datoriilor publice (PSPP) al Băncii Centrale Europene. Reclamanții au considerat că Banca Centrală Europeană și-a depășit mandatul și a încălcat art. 123 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene (TFUE).

În anul 2017, litigiul a ajuns în fața Curții Constituționale a Germaniei care prin mecanismul întrebării prejudiciale a solicitat CJUE să stabilească dacă Banca Centrală Europeană a respectat atât mandatul conferit, cât și principiul proporționalității. CJUE în 2018, a răspuns afirmativ la ambele chestiuni și a decis că programul PSPP a ajutat la evitarea deflației, în conformitate cu art. 123 din TFUE care prevede, pe scurt, interzicerea cumpărării de titluri de creanță ale statelor membre direct de către Banca Centrală Europeană sau de către băncile centrale naționale.

Trebuie făcută o observație importantă cu privire la autoritatea lucrului interpretat și deciziile CJUE în fața instanțelor naționale. Dacă CJUE se pronunță cu privire la interpretarea unei dispoziții din tratate sau din dreptul secundar, această interpretare devine obligatorie pentru instanțele naționale, în conformitate cu principiul întâietății. Conform art. 19 din Tratatul Uniunii Europene, CJUE asigură respectarea dreptului prin monopolul interpretării tratatelor.

Cu toate acestea, pe data de 5 mai 2020 Curtea Constituțională din Germania a stabilit că în decizia emisă, CJUE nu a efectuat un control satisfăcător al principiului proporționalității. Judecătorii de la Curtea Constituțională a Germaniei au considerat că pentru a putea stabili dacă Banca Centrală Europeană și-a respectat sau nu mandatul, CJUE ar fi trebuit să opereze un control amănunțit pentru a se asigura că măsurile de politică monetară nu sunt în fapt măsuri de politică economică deghizate. Dar există oare măsuri de politică monetară care prin aplicarea lor la nivel național să nu interfereze cu politica economică?

În cazul Deciziei Curții Constituționale din Germania, putem pune în discuție și o eventuală violare a dreptului Uniunii Europene. Ce se întâmplă atunci când o Curte Constituțională confruntă CJUE, care are monopolul interpretării dreptului Uniunii Europene?

Nici nu este nevoie de o analiză substanțială a Deciziei Curții Constituționale din Germania, deoarece aceasta încalcă principiile de bază, nu doar ale dreptului Uniunii Europene, ci și ale dreptului în general. Pentru a exemplifica, imaginați-vă că CCR se pronunță asupra constituționalității unei legi, iar Înalta Curte de Casație și Justiție confruntă această decizie a Curții Constituționale, spunând că nu a judecat conform Constituției. O Curte Constituțională nu este infailibilă. Rolul ei este acela de a avea ultimul cuvânt în interpretarea Constituției pentru asigurarea unei interpretări și aplicări uniforme a normelor. Ordinea juridică a dreptului Uniunii Europene este guvernat de aceeași logică ierarhică. Nu trebuie căutat adevărul juridic absolut, ci garanția unei securități juridice și unei interpretări uniforme.

Astfel, gimnastica silogismelor folosite de Curtea Constituțională din Germania, care încearcă să demonstreze deficiențe în interpretarea CJUE, creează un precedent periculos și este contrară atât principiului întâietății enunțat la începutul acestui articol, cât și competențelor atribuite CJUE. Mai presus de orice, este contrară coerenței juridice.

Care pot fi eventualele consecințe ale acestei decizii?

Pentru Guvernul german este o situație ingrată, care îl plasează între ciocanul de la Luxemburg și nicovala de la Karlsruhe. Dacă nu respectă decizia Curții Constituționale, aceasta ar însemna că statul german nu își respectă propria Constituție. Dacă nu respectă decizia CJUE, Germania riscă declanșarea procedurii de infringement. Cel mai probabil, acesta din urmă va fi scenariul la care vom asista. Astfel, CJUE va avea ultimul cuvânt.

Cu privire la consecințele economice, în viitor ne putem aștepta la eventuale contestări ale programului de achiziții din perioada pandemiei efectuate de Banca Centrală Europeană, în valoare de 750 mld. euro. Într-o notă pozitivă, se prea poate ca această decizie din data de 5 mai 2020 să fi fost un factor declanșator al schimbării istorice din partea Germaniei cu privire la planul de relansare economică. Zilele trecute cancelarul Germaniei Angela Merkel, după decenii de ortodoxie economică, a fost de acord cu ideea unei datorii europene colective pentru a ajuta statele afectate de criza economică generată de pandemia Covid-19. Ne putem întreba, bineînțeles, dacă decizia politică nu reprezintă o corecție la Decizia controversată a Curții Constituționale a Germaniei.

Însă, consecințele juridice depășesc dialogul dintre judecătorul european și judecătorul german. Acest precedent riscă să fie instrumentalizat de către judecătorii din statele membre cu tentă autoritaristă. Recent, Ungaria a afirmat că va refuza să aplice decizia CJUE privind condiția migranților în zonele de tranzit. De asemenea, ne putem întreba despre eventualitatea contestării deciziilor CJUE date pe modificarea legilor justiției din Polonia. Un pericol pe care judecătorii Curții Constituționale din Germania nu par a-l fi luat în considerare.
Desfășurarea evenimentelor recente de pe scena europeană pare să anunțe o primejdie. Azi, în Uniunea Europeană, nu avem nevoie nici de un guvern al judecătorilor, nici de un război al judecătorilor, ci avem nevoie de un dialog între judecători. Însă, așa cum zicea Publilius Syrus, primejdia nu se învinge niciodată fără primejdie.

Articol aparut pe Europuls

Bibliografie:

  1. Some Preliminary Remarks on the PSPP Decision of the German Constitutional Court, Miguel Poiares Maduro, Mi 6 Mai 2020 https://verfassungsblog.de/some-preliminary-remarks-on-the-pspp-decision-of-the-german-constitutional-court/?fbclid=IwAR1QWNTUS7uvR-Tn_yg827HkkhbU7NJYfgFjUJJfvSGBV9Ymtfvsi9UX72w
  2. Interviu cu Președintele CJUE Koen Lenaerts https://www.nrc.nl/nieuws/2020/05/17/president-koen-lenaerts-europese-hof-komt-meer-center-stage-a4000000
  3. BverfG, 5 mai, 2020, ECB decisions on the Public Sector Purchase Programme exceed EU competences https://www.bundesverfassungsgericht.de/SharedDocs/Pressemitteilungen/EN/2020/bvg20-032.html
  4. ECB takes note of German Federal Constitutional Court ruling and remains fully committed to its mandate https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2020/html/ecb.pr200505~00a09107a9.en.html
  5. Statement by President VON DER LEYEN https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/statement_20_846
  6. Droit institutionnel de l’Union européenne de Louis Dubouis, Claude Blumann, 2019, LGDJ

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. E grav! Trebuie pus MCV-ul pe nemți, îi scoatem din Schengen, le tragem cu infringementul în cap, trimitem doi șefi de birou de la Bruxelles s-o muștruluiască pe Merkel și să-i dea o foaie de parcurs iar ambasadele trebuie să ia o poziție fermă prin care condamnă poziția Germaniei și își exprimă temerile și îngrijorarea. Parcă așa se procedează atunci cînd apar probleme d-astea. Nu în ultimul rînd, trebuie văzut dacă judecătorii ăia sînt plătiți de ruși, de chinezi sau de Soros & Gates.

    • Nu domle, nu se procedeaza asha, aici memoria va joaca feste monsher… procedura standard a fost cea aplicata lui Elliot Spitzer si Dominique Strauss Khan atunci cand au inceput sa sape la cea mai mare frauda conceputa in istoria omenirii, si care are sanse sa se termine proportional de tragic pe masura ce se prelungeste, benjamin stie de ce
      V-ar mira daca de exemplu pe calculatoarele onoratilor ar aparea in mod neexplicat, nu neaparat adevarat, dar clar si irefutabil, sa zicem imagini revoltatoare care daca ar fi dezvaluite ar face sa implodeze cariere si pensii si familii si cate si mai cate
      A votre sante, comrade, ca dupa naduful asta cu miliardu modovinesc nu vaz alta ieseala iescapista

  2. Constituția UE a murit 2005 la Paris/stânga și în Olanda. Pe ce se bazează „dreptul” în UE? Pe tratatele statelor cu UE?
    Tratatul de la Maastricht a fost încălcat fără consecințe de cei mari, Franța, Italia etc, nu s-a respectat limita pentru deficitul de budget de 3% și limita pentru datoriile de stat de 60 % (RFG a ajuns sub 60 % de abia 2020). J.C. Juncker întrebat de ce nu se aplică sancțiuni împotriva Parisului a răspuns sec: pentru că e Franța!
    Articolele din tratatele UE Lissabona etc permit în §122 ajutor pentru budgetele statelor în criză de la alte state (cea ce era interzis în tratatul de la Maastricht) și de la UE. Vom vedea miercuri 27 Mai ce prezintă Comisia UE la Bruxelles ca budget cu „granturi” pentru cei din sud (inclusiv Franța) și credite ca cele de la BIE și ESM.
    Danemarca are un tratat cu UE unde are „excepții” de la regulile UE, nu trebuie să întroducă moneda Euro, nu trebuie să vândă teren la „străini”.
    Suedia are un tratat cu UE unde are „excepții” de la regulilel UE, nu trebuie să întroducă moneda Euro.
    RFG are suveranitatea asupra budgetului prin Verfassung/Constitutia germană asupra budgetului în Parlament/Bundestag.

    …”…. Nici nu este nevoie de o analiză substanțială a Deciziei Curții Constituționale din Germania, deoarece aceasta încalcă principiile de bază, nu doar ale dreptului Uniunii Europene, ci și ale dreptului în general….”……

    Dreptul aplicat ca metodă la Luxemburg e „case law” britanic. UE nu are un drept concludent (BGB Bürgerliches Gesetzbuch 1900 german) sau codificat (francez, cod civil 1804). Nu sunt expert dar cunosc câte ceva din dreptul civil. Suntem în era dreptului roman: acuzație scrisă și sentință/ decizie scrisă.

    Despre care „drept” UE e vorba aici?

  3. „Cu privire la consecințele economice, în viitor ne putem aștepta la eventuale contestări ale programului de achiziții din perioada pandemiei efectuate de Banca Centrală Europeană, în valoare de 750 mld. euro. ”
    WHAT??? De unde aveti cifra aceasta si daca ea este reala ce anume s-a achizitionat de 750 MILIARDE? Poate sunt milioane, mai merge. Toate mastile si ventilatoarele si combinezoanele din lume nu pot valora 3 sferturi de trilion.
    In alta oridine de idei, eu spre ca „frugalii” sa aiba un cuvant serios de spus, indatorarea comuna nu e ceva pe intelesul si gustul nostru, cei care au trit in comunism si care dadeau de la gura lor ca sa traiasca totii (e.g. industrii falimentare, sectoare neviabile, oameni lenesi etc). Ori reformeaza bine totul (e.g. in Italia nu s-a mai adaptat curicula de invatamant la nevoile actuale de un deceniu…profesorii acolo sunt dumnezei, indicile de inovare e minor…dolce vita).
    Personal, nu sunt de acord, chiar daca nu sunt din tagma celor care „contribuie”. Planul franco-german e o chestie foarte dubioasa…probabil o coafeaza pe Franta care intra in spirala datoriilor in curand.
    Marii castigatori: mediteranienii care orice s-ar intampla oricum o vor duce prost datoriuta stilului de viata iar pierzatorii, nordicii care stau la 2-3 stele, nu pentru ca nu isi permit ci pentru ca sunt „chibzuiti”.

    • „Toate mastile si ventilatoarele si combinezoanele din lume nu pot valora 3 sferturi de trilion.”
      Pai probabil de aia il contesta ;)

  4. „Cauza Costa c. ENEL a provocat o revoluție juridică pe soclul căreia Uniunea Europeană s-a construit. Deși spuneam că principiul întâietății nu se regăsește în dispozițiile tratatelor, acesta reprezintă deducția logică și evidentă a construcției europene. ”

    Unde e revolutia? A fost sau nu a fost?

    Principiul intaietatii tratatelor internationale fata de normele interne nu e deloc nou si nu e inventat de vreo institutie europeana.
    El nu are cum sa se afle in dispozitiile tratatelor caci nu-si poate da singur importanta tratatul, ci se afla in consitutiile nationale. Il avem si in Ro, vezi articolul 20 si articolul 11, exista si in Franta unde este foarte clar exprimat in articolul 55:
    « Les traités ou accords régulièrement ratifiés ou approuvés ont, dès leur publication, une autorité supérieure à celle des lois, sous réserve, pour chaque accord ou traité, de son application par l’autre partie. »
    — Article 55 de la Constitution du 4 octobre 1958

    Asa ca in acest caz de cine e primul, oul ori gaina, putem spune ca acest principiu este primul (si esential pentru orice colaborare internationala) si constructia europeana, care beneficiaza de el, a venit dupa.

    Ma insel eu sau va inselati Dvs?

  5. Am aflat si eu, cu stupoare, ca nemtoaica Uschi, vrea sa i-o traga lui Mutti. Sincer sa fiu nu am priceput nimic, nici atunci si nici acum dupa citirea acestui articol.
    Ce ma framinta mai mult e Lufthansa, Mutti vrea sa le dea 8 miliarde da Uschi zice ca se permite doar atunci cind Lufthansa renunta la sloturile contractate.

    Nu stiu de ce, dar am senzatia ca din dorinta de a fi tot mai corecti, tot mai legali, ne vom sufoca spre bucuria armatelor de avocati csre vor despuca firu-n patru pe multi bani.

    • Doamna Ursula von der Leyen a prezentat miercuri 27 Mai 2020 la Büssel conceptul Comisiei UE.27 cu un budget de ca. 2.400 miliarde Euro din care 750 miliarde sunt planul „ricovery UE” cerut de Președintele francez E. Macron și susținut acum de cancelara A. Merkel (500 miliarde Euro sunt „granturi” subvenții nerambursabile gratuite și 250 miliarde credite rambursabile). Danemarca și Olanda au semnalat că vor face concesii. Rămâne Suedia, Austria și Polonia, Ungaria, fiecare cu alte pretenții, interese „naționale” proprii. Comisia propune încasări proprii pentru budgetul UE (azi sunt numai contribuțile de 1 % BIP ale celor 27 de parteneri) cum ar fi un preț pentru CO2 la importuri, impozit pe speculații la burse și produse digitale etc.

  6. Romanii in laboratorul european / 144 / Datorii colective ale UE
    a cerut Grecia falita, dar cancelarul RFG Angela Merkel a raspuns ca solange ich lebe, atat cat voi trai eu, nu va exista Eurobonds. Transferunion, UE, BCE, ca vehicol de transfer din nord, spre sud, PIGS (Portugalia, Italia, Gecia, Spania), nu se bucura de de loc de simpatie in Germania.
    Transferarul cu Indulgentele papale a da naștere Protestantismului, Razboiului de 30 de ani, 1618 – 1648, Dictatului de la Versailles, Razboiului civil european de 30 de ani, 1914 – 1945, cel de azi e discutabil. Curtea Constituționala Germana asteapta, pana la 5 august 2020, ca BCE sa arate ca achizitiile obligatiilor PIGS nu-i un transfer camuflat, in caz contrar nu-i permite Bancii federale sa paticipe la acest act ilegal.
    Cu toatea astea Planul Macron-Merkel e de acord cu ideea transferului pentru a ajuta sudul afectat de criza economică generată de pandemia Covid-19. La acest nou santajul umanitar rezista insa Austria, Olanda, Suedia si Danemarca, care sunt fireste pentru ajutor, dar conditionat si limitat.
    vezi: Romanii in laboratorul european / 123 / Whatever it takes; 120 / Germanii protestanti; 199 / Euro-Bonds Sud; 118 / vs Crestinii occidentali; 101 / santajul Corona-Bonds; 95 / in vremea pandemiei; 89 / spre stanga sau dreapta?; 88 / antigermanismul; 83 / to be, or not to be; 82 / Cutia Pandorei; 80 / santajul umanitar; 79 / fara Euro-Bonds; 76 / Clubul Mediteranian; 74 / Un razboi religios; 73 / indulgentia (latina)
    http://www.gandaculdecolorado.com/fraude-financiare-inocente-7/
    https://www.academia.edu/29967153/Fraude_financiare_inocente
    http://www.badpolitics.ro/fraude-financiare-inocente-7/
    http://www.clipa.com/a98-Fraude-financiare-inocente.aspx
    https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet.pdf?
    https://de.calameo.com/read/0055165182f931da6dd7e
    https://www.academia.edu/43146631/Romanii_in_laboratorul_european_139_Coronabonds

  7. „Ce se întâmplă atunci când o Curte Constituțională confruntă CJUE, care are monopolul interpretării dreptului Uniunii Europene? […] aceasta încalcă principiile de bază, nu doar ale dreptului Uniunii Europene, ci și ale dreptului în general.”

    Ei, și?! Ce se întâmplă? Nu găsesc răspunsul în articol, dar îndrăznesc să propun eu unul… Nimic!

    Nu se întâmplă nimic, pentru că Uniunea Europeană nu are nivelul de integrare al unui stat [federal]. Astfel de evenimente subminează structura ș principiile UE și creează hazard moral. Ungariei nu i se poate întâmpla nimic dacă Germaniei nu i se poate întâmpla nimic, iar dl Dragnea este invitat să revină la cârma României. Funcționează principiul „neamestecului în treburile interne”, ceea ce pentru existența însăși a Uniunii Europene este aberant.

    • @Constantin
      UE nu are un „popor”, nu are o constituție. UE nu e un „stat”. De acord.
      Altfel e cu Ungaria care nu poate fi sancționată „politic” de Comisia UE (o Instituiție UE) decât cu unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de state unde se opune Polonia, Cehia etc. Sanctiunea „politică” nu e practicabilă de către Comisia UE.
      Contradicția „juridică” între Curtea Suprema UE de la Luxemburg și Verfassungsericht Karlsruhe Curtea Supremă germană e mai dificilă. Dreptul UE nu e un drept „concludent”, nu se bazează pe o constituție europeană. Drepturile civile și constituționale în statele partenere UE.27 diferă foarte mult, nu pot fi „egalizate”. Dreptul francez cu cod civil (1804) și dreptul abstract german BGB Bürgerliches Gesetzbuch (1900) nu se pot raporta exact unul la celălalt. Limbile diferă, tradiția și mentalitatea diferă, practica juridică franceză cu „stat național unitare centralizat” diferă ernorm de cel german în Bundesrepublik D, dreptul unui stat federal. Monarhiile în Danemarca, Suedia și Olanda nu îl vor saluta pe Președintele simbolic al UE Charles Michel/Belgia ca superiorul monarhilor scandinave.
      Sunt multe de discutat până a ajunge la o dezbatere publică în spațiul european pentru crearea unui „stat european”. „Federație de state europene” sau „Stat federal Europa” e numai una din întrebările de rezolvat. Traditia franceză de 700 de ani e un stat centralizat cu o singură limbă de stat (nu se acceptă bretona, provencala, corsa etc). Nu cred că tradiția franceză poate deveni sâmburele unui stat european. Nu avem o singură limbă de stat european. Engleza în Franța ?
      Dacă la CS UE de la Luxemburg se practică dreptul UE pe această cale, pe baza acestei limbi „naționale” franceze nu cred că conflictul juridic între Luxemburg și Karlsruhe e deja anulat prin intervenția „politică” a cancelarei A. Merkel în favoarea planului francez al lui E. Macron de a oferi „granturi”, subvenții nerambursabile gratuite celor din sud (inclusiv Franța) și de a neglija cumpărarea de titluri datorii de stat din sud de către BCE Frankfurt (Draghi a cumpărat deja 2.600 miliarde hârtii fără valoare, fără acoperire din sud, doamna Lagarde cumpără 2020 încă 1.000 miliarde de astfel de titluri datorii de stat din sud și eventual ceva hârtii de la burse. BCE ajunge 2020 la 3.600 miliarde Euro fără acoperire). Danemarca, Suedia, Olanda și Austria s-au opus deja planului francez al lui E. Macron cu „transfer financiar gratuit” din nord spre sud. Proprietatea privată în Italia de peste 9.700 miliarde Euro e mult mai mare decât cea privată germană de azi de 6.000 miliarde Euro (distrugerea orașelor, al locuintelor în WW2). Prima sursă pentru Iltalia, pentru deficitele de budget și datoriile de stat italian ar trebui să fie deci … …
      Statul italian nu e în stare să-și asigure venituri din impozitele cetățenilor pentru a acoperi cheltuielile sale? Deficitele de budget în Italia de peste 3 % BIP și datoria de 132 % BIP azi (crșste la 157 % BIP în anul 2021) sunt o problemă nerezolvată de mult timp (Maastricht, Italia, Portugalia, Franta, Grecia, etc).
      BCE Frankfurt, Banca Centrală Euro, trebuie să prezinte mai transparent acțiunile de cumpărare a titlurilor datorii de stat din sud, e miezul cerinței de la Verfassungsgericht german de la Karlsruhe. E un conflict de interese, un conflict „politic” sud- nord sau e o problemă „juridică” UE?
      Toamna se numără bobocii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Alin Orgoan
Alin Orgoan
Alin Orgoan a obţinut licenţa în Drept și Știinţe Politice la Université de Bordeaux și deține un Master 1 în Drept internațional public la Université de Bordeaux și un Master 2 pe Drept european și dreptul Uniunii europene, specializarea lui fiind pe Guvernanța Agențiilor de reglementare ale Uniunii Europene. Din 2015 până 2019 a predat ca asistent universitar drept administrativ francez, drepturile Omului, dreptul Uniunii Europene, dreptul pieței unice și dreptul relațiilor externe ale Uniunii Europene la Université de Bordeaux. În 2014, s-a remarcat prin câștigarea locului II la Concursul de elocință și pledoarie Lysias, organizat la Bordeaux. În 2014, prin câștigarea locului III la Concursul international de drept european, organizat la Lille. Actualmente lucrează la Parlamentul european ca asistent parlamentar.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.