joi, martie 28, 2024

Intre trecut si viitor: Are Moldova o sansa?

Alegerile din Republica Moldova au semnificatii ce depasesc granitele acestui stat. Este vorba de sansele unei republici din spatiul post-sovietic de a-si afirma nu doar independenta, ci si optiunea pro-occidentala, de succesul ori esecul luptei impotriva coruptiei, de afirmarea statului de drept, de asumarea responsabila a trecutului traumatic.  Modelul la care ma gandesc (fara a-l idealiza) este cel din Gruzia, un spectru terifiant pentru potentatii de la Moscova.  Nu ma refer la tarile baltice, care au reusit sa se sustraga „imbratisarii” moscovite acum doua decenii.

Pentru Kremlin, Republica Moldova semnifica o miza politica si simbolica. Mai mult, prin conflictul inghetat legat de „republica transnistreana”, de fapt o enclava stalinista dominata de o mafie direct legata de Moscova, este vorba de o
miza geopolitica extrem de serioasa. De aici si investitiile rusesti in media, conexiunile economice vizibile si invizibile, sustinerea explicita si implicita a comunistilor lui Voronin, incercarile de subminare si delegitimare a fortelor democratice.

Am fost la Chisinau in mai anul acesta la o conferinta despre consecintele totalitarismului comunist. M-am intalnit cu membrii Comisiei „Cojocaru” numita de presedintele Mihai Ghimpu pentru analiza si evaluarea dictaturii comuniste din Moldova. In timpul simpozionului nostru, in fata Hotelului „Codru” din inima Chisinaului, am avut parte de o demonstratie „antifascista” organizata de Partidul Comunistilor. In fruntea ei, ideologul formatiunii lui Voronin, Piotr Tkaciuk.  Am fost si la o emisiune a ziaristei Natalia Morari pe postul „Publika”. Eram impreuna cu istoricul Igor Casu, vicepresedintele Comisiei amintita mai sus. Ne-am trezit fata-n fata cu doi dinozauri leninisti. Ni s-au servit lozinci rasuflate despre „expoatarea burghezo-mosiereasca” exercitata de Romania in anii interbelici. S-au negat cifrele inspaimantatoare privitoare la prigoana moldovenilor (executii, arestari, deportari in masa) in timpul regimului comunist.

Igor, asemeni colegilor sai Gh. Cojocaru, Sergiu Musteata si alti istorici autentici, apara valorile democratice, propune un anticomunism civic-liberal, respecta memoria tuturor victimelor dictaturii comuniste, indiferent de originea lor etnica ori sociala.  Este ceea ce comunistii moldoveni nu pot accepta, nu pot tolera.  Pentru ei batalia despre trecut tine de definirea prezentului si de ipotecarea viitorului in favoarea unor formule pe cat de desuete, pe atat de nocive.  Igor a scris capitolul despre represiunile din Moldova sovietizata pentru Raportul Final al Comisiei Prezidentiala de analiza a dictaturii comuniste din Romania.

Alegerile de azi sunt menite sa determine drumul Moldovei in urmatorii ani, poate decenii. Se va merge pe calea pro-vestica, pro-europeana, democratica? Este calea pentru care au luptat tinerii din Chisinau, inclusiv Valeriu Boboc,  mort in aprilie 2009, cu coastele rupte si cu plaga la cap in urma unor lovituri cu obiecte contondente? Un barbat de 23 ani, muncitor, casatorit, tata al unui copil de un an si jumatate, participant pasnic la ultima parte a manifestatiei din 7 aprilie 2009, a venit in piata dupa ora 17:00 cand devastarea Parlamentului si Presedintiei se incheiase. Ucis in urma descinderii in forta a politiei asupra protestatarilor la miezul noptii de 7 spre 8 aprilie. Conform politiei, a fost gasit mort in Piata Marii Adunari Nationale. Cauza decesului conform actului de constatare a decesului: intoxicat cu toxic necunoscut. “Toxicul” instrumentelor de tortura bolsevice.

Ori se va da inapoi ceasul istoriei si Moldova va vegeta ca parte a unui hinterland al autoritarismului imperial rus, uitata de lume si de istorie.

Sa speram ca votul  va da o sansa fortelor democratice si va dejuca planurile kacest vot depinde consolidarea unei democratii inca extrem de fragila si continuarea procesului de renastere a unei societati prea mult timp
oprimata, mintita si batjocorita.

Raspunsul la intrebarea din titlul acestui articol este asadar pozitiv: Da, Moldova are o sansa. Si inca una cat se poate de reala.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

    • Gruzia e numele Georgiei pe ruseste. Se folosea pe vremea … celuilalt. Iar d-nul Tismaneanu, de voie de nevoie a prins vremurile acelea… ca si mine de altfel. Iar mai nou este rezident american, probabil ca pentru el Georgia e unul din statele federatiei :) Gresesc ? Oricum, numele oficial al tarii este Georgia. Probabil un georgian s-ar zburli daca-i spui gruzin…

  1. Sunt convident si cred ca Moldova va vota astazi pentru democratie pentru ca este un puternic sprijin exprimat venit din partea UE si altor institutii internationale.

    Dar se stie ca schimbarea nu se termina odata cu alegerile si ca drumul spre o societate moderna este anevoios.Da, societatea este plina de monstrii sacri ai trecutului si acestia pot influenta in continuare mersul spre democratie. Uite cazul Romaniei care dupa 20 de ani nu scapa de umbra lui Iliescu si nu il poate condamna cel putin pentru mineriada! De aceea, moldovenii vor trebui sa se inarmeze cu multa rabdare, putere de munca, si mai ales cu incredere ca pot sa isi construiasca singuri un alt destin.Evident ca vor trebui sa fie ajutati dar schimarea si sensul ei numai moldovenii o dau!

    In sine moldovenii nu reprezinta decat o mica populatie dar in fapt Moldova reprezinta o bucata de pamant importanta care leaga Europa de Rusia si de aceea este ea extrem de pretioasa. Depinde insa de moldoveni sa ii dea o valoare adevarata si sa o valorifice pentru ei!

    Atfel spus: „Curaj gaina ca altfel te tai!”

  2. Analiza este mai mult sau mai putin pertinenta dar numele autorului ma face sa inmultesc cu 0,5 tot materialul.
    Noroc bun!

  3. Buna ziua:

    Imi cer scuze, scriind in viteza, dorind sa trimit la timp acest comentariu, am gresit prenumele lui Tkaciuk. Intr-adevar, Mark, nu Piotr. Ceea ce nu schimba semnificatia campaniilor propagandistice comuniste care acuza automat, ca si Victor Ponta in Romania, orice actiune anti-totalitara de „fascism”.

    Am scris Gruzia spre a evita orice confuzie. Daca cineva crede ca as sustine vreo pozitie inspirata de imperialismul moscovit, inseamna ca nu m-am facut inteles in articolul de mai sus. Rog asadar cititorii sa tina cont ca ma refer la Republica Georgia, al carei presedinte este Mihail Saakasvili.

    Cu bune ganduri,

    Vladimir Tismaneanu

  4. Esti patriot daca „te doare moldova”.Problema a
    e mai complicata si daca ne calmam trebuie sa o luam de la inceput: A conduce un teritoriu,indiferent care in conditii de democratie inseamna a tine seama de vointa cetatenilor de acolo.Cita vreme basarabenii nu se vor simti romani si europeni-degeaba vorbim.A le reprosa ca nu se apropie de „patria mama”,ca nu vin buluc in bratele politicienilor romani…pierdere de vreme.Se spune ca sunt anacronici si ca iubesc comunismul.Gresit.Asemeni celor mai multi dintre romani inca n-au vazut nimic din binefacerile „capitalismului”.O fi el bun pentru Videanu,berceanu,fratii Negoita,madam Helen si cocoselul ei dar marea majoritate-luzeri.Niste conducatori cu scaun la cap macar elitele le sunt la suflet, organele de forta le sunt necesare si palatite bine si in consecinta profesorii,artistii,militarii si politistii sunt platiti omeneste.Base-nu si nu!Ce sperante oferim noi Moldovei?Rusia nu incurajeaza comunismul in aceasta provoncie periferica pentru ca nu comunistii conduc in Marea Rusie dar comunistii sunt singurii care sprijina rusificarea si asta este interesul.Mai turziu,se vor lipsi de ei dar acum astia sunt cei care mentin teritoriul acesta in sfera de interese ale Rusiei.Niste politicieni inteligenti,mai putin preocupati de interese materiale imediate si ilicite ar gasi calea corecta de a-si apropia niste oameni carte chiar asta vor-revenirea la tara mama.Sa speram ca s-au nascut cei care intr-un tirziu-si nu prea tirziu-vor reusi sa repare o mare nedreptate isatorica.Dumnezeu sa ne ajute!

  5. La ora 16.00 prezenta la vot era de 42 %, deci alegerile sunt valide, pentru asta fiind sufieciente 1/3 din totalul cetatenilor cu drept de vot. O sa aflam datele exit-poll-ului imediat dupa inchiderea sectiilor de votare la ora 21.00. Ceea ce ingrijoreaza la momentul de fatsa este ca cei mai activi alegatori sunt in nord, acolo unde ponderea minoritatilor este importanta. In centru unde locuieste majoritatea populatiei etnice romanesti, preyenta la urne este mai redusa. In sud, la fel ca in centru, dar speram ca gagauzii nu vor vota de data asta masiv cu PCRM, intrucat acum in timpul campaniei Voronin a avut un conflict acolo in timpul unei intalniri cu alegatorii la Ceadar-Lunga, un conflict care a fost mediatizat pe larg de o majoritatea mijloacelor de informare de aici.

    Sunt de acord cu domnul profesor Tismaneanu in ceea ce priveste investitiile in mass-media din ultimul an si impactul acestora asupra informarii cetatenilor moldoveni. Obisnuim sa spunem aici ca avem doua CNN-uri nationale…):::

    In ceea ce priveste implicarea Moscovei, sunt de acord ca rusii sunt foarte activi in spatiul mediatic de aici, si nu numai. Mai ales acum in ultimele zile, inclusiv ieri, doua posturi influente din Rusia, Prime TV, de stat, si NTV, privat, dar controlat de Gazprom, cu acoperire nationala aici in R. Molodva, au facut campanie pe fatsa in favoarea PCRM-ului, demonizand AIE-ul, Romania si Occidentul. Este adevarat ca in Rusia comunistii sunt marginalizati, dar aici, cum aminteste si domnul profesor, ei sunt sprijiniti pentru ca reprezinta interesele populatiei rusofone si rusificate. Voronin s-a certat cu Moscova si la un moment dat era in disgratia lui Putin mai ales, dar vedem acum ca in momente cheie, ei pun miza pe PCRM-ul lui Voronin si Takaciuk.

    Acum ingrijorarea noastra de aici este ca nu cumva PD-ul lui Lupu, care a cooptat un oligarh destul de controversat prin afacerile pe care le-a avut cu familia Voronin in ultimii ani, pe nume Vlad Plahotniuc, deci spuneam exista temerea ca Lupu si Plahotniuc sa nu pactizeze cu comunistii… Sa fim insa optimisti si sa asteptam rezultatele alegerilor, care, pronosticul meu este ca vor fi castigate de partidele AIE, dar putin probabil ca acestea vor avea 61 de mandate, atat cat e nevoie pentru a alege presedintele.

  6. Citind despre Moldova, despre comunisti, despre sansa moldovenilor de a se desprinde din imbratisarea ruseasca, imi amintesc de memoriile Anitei Nandis Cudla si de suferintele greu de iamginat indurate de aceasta minunata femeie. Ar fi,chiar si numai acesta, un motiv puternic pentru un vot contra comunistilor.

  7. Parerea mea e ca si cei ce conduc Rusia ar trebui sa se inscrie pe ideea o Europa de la Atlantic la Urali. Si sa inteleaga ca cu toata aiureala ei, propozitia atribuita lui Marx nu poate fi liber un popor care asupreste alte popoare e corecta. In apocalipsa scrie undeva: cine ia pe altii in robie, de robie are parte.Tot acolo se vorbeste de fiare care se rdidica din adincuri si se indreapta spre pieire. Asta e soarta imperiilor. Ceea ce conteaza cu adevarat sunt oamenii si o viata normala a acestora.(Dupa legile pe care le-a primit Moise pe munte si plinit Hristos acum 2000 de ani). O zi buna!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro