luni, ianuarie 25, 2021

Intre trecut si viitor: Are Moldova o sansa?

Alegerile din Republica Moldova au semnificatii ce depasesc granitele acestui stat. Este vorba de sansele unei republici din spatiul post-sovietic de a-si afirma nu doar independenta, ci si optiunea pro-occidentala, de succesul ori esecul luptei impotriva coruptiei, de afirmarea statului de drept, de asumarea responsabila a trecutului traumatic.  Modelul la care ma gandesc (fara a-l idealiza) este cel din Gruzia, un spectru terifiant pentru potentatii de la Moscova.  Nu ma refer la tarile baltice, care au reusit sa se sustraga „imbratisarii” moscovite acum doua decenii.

Pentru Kremlin, Republica Moldova semnifica o miza politica si simbolica. Mai mult, prin conflictul inghetat legat de „republica transnistreana”, de fapt o enclava stalinista dominata de o mafie direct legata de Moscova, este vorba de o
miza geopolitica extrem de serioasa. De aici si investitiile rusesti in media, conexiunile economice vizibile si invizibile, sustinerea explicita si implicita a comunistilor lui Voronin, incercarile de subminare si delegitimare a fortelor democratice.

Am fost la Chisinau in mai anul acesta la o conferinta despre consecintele totalitarismului comunist. M-am intalnit cu membrii Comisiei „Cojocaru” numita de presedintele Mihai Ghimpu pentru analiza si evaluarea dictaturii comuniste din Moldova. In timpul simpozionului nostru, in fata Hotelului „Codru” din inima Chisinaului, am avut parte de o demonstratie „antifascista” organizata de Partidul Comunistilor. In fruntea ei, ideologul formatiunii lui Voronin, Piotr Tkaciuk.  Am fost si la o emisiune a ziaristei Natalia Morari pe postul „Publika”. Eram impreuna cu istoricul Igor Casu, vicepresedintele Comisiei amintita mai sus. Ne-am trezit fata-n fata cu doi dinozauri leninisti. Ni s-au servit lozinci rasuflate despre „expoatarea burghezo-mosiereasca” exercitata de Romania in anii interbelici. S-au negat cifrele inspaimantatoare privitoare la prigoana moldovenilor (executii, arestari, deportari in masa) in timpul regimului comunist.

Igor, asemeni colegilor sai Gh. Cojocaru, Sergiu Musteata si alti istorici autentici, apara valorile democratice, propune un anticomunism civic-liberal, respecta memoria tuturor victimelor dictaturii comuniste, indiferent de originea lor etnica ori sociala.  Este ceea ce comunistii moldoveni nu pot accepta, nu pot tolera.  Pentru ei batalia despre trecut tine de definirea prezentului si de ipotecarea viitorului in favoarea unor formule pe cat de desuete, pe atat de nocive.  Igor a scris capitolul despre represiunile din Moldova sovietizata pentru Raportul Final al Comisiei Prezidentiala de analiza a dictaturii comuniste din Romania.

Alegerile de azi sunt menite sa determine drumul Moldovei in urmatorii ani, poate decenii. Se va merge pe calea pro-vestica, pro-europeana, democratica? Este calea pentru care au luptat tinerii din Chisinau, inclusiv Valeriu Boboc,  mort in aprilie 2009, cu coastele rupte si cu plaga la cap in urma unor lovituri cu obiecte contondente? Un barbat de 23 ani, muncitor, casatorit, tata al unui copil de un an si jumatate, participant pasnic la ultima parte a manifestatiei din 7 aprilie 2009, a venit in piata dupa ora 17:00 cand devastarea Parlamentului si Presedintiei se incheiase. Ucis in urma descinderii in forta a politiei asupra protestatarilor la miezul noptii de 7 spre 8 aprilie. Conform politiei, a fost gasit mort in Piata Marii Adunari Nationale. Cauza decesului conform actului de constatare a decesului: intoxicat cu toxic necunoscut. “Toxicul” instrumentelor de tortura bolsevice.

Ori se va da inapoi ceasul istoriei si Moldova va vegeta ca parte a unui hinterland al autoritarismului imperial rus, uitata de lume si de istorie.

Sa speram ca votul  va da o sansa fortelor democratice si va dejuca planurile kacest vot depinde consolidarea unei democratii inca extrem de fragila si continuarea procesului de renastere a unei societati prea mult timp
oprimata, mintita si batjocorita.

Raspunsul la intrebarea din titlul acestui articol este asadar pozitiv: Da, Moldova are o sansa. Si inca una cat se poate de reala.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

    • Gruzia e numele Georgiei pe ruseste. Se folosea pe vremea … celuilalt. Iar d-nul Tismaneanu, de voie de nevoie a prins vremurile acelea… ca si mine de altfel. Iar mai nou este rezident american, probabil ca pentru el Georgia e unul din statele federatiei :) Gresesc ? Oricum, numele oficial al tarii este Georgia. Probabil un georgian s-ar zburli daca-i spui gruzin…

  1. Sunt convident si cred ca Moldova va vota astazi pentru democratie pentru ca este un puternic sprijin exprimat venit din partea UE si altor institutii internationale.

    Dar se stie ca schimbarea nu se termina odata cu alegerile si ca drumul spre o societate moderna este anevoios.Da, societatea este plina de monstrii sacri ai trecutului si acestia pot influenta in continuare mersul spre democratie. Uite cazul Romaniei care dupa 20 de ani nu scapa de umbra lui Iliescu si nu il poate condamna cel putin pentru mineriada! De aceea, moldovenii vor trebui sa se inarmeze cu multa rabdare, putere de munca, si mai ales cu incredere ca pot sa isi construiasca singuri un alt destin.Evident ca vor trebui sa fie ajutati dar schimarea si sensul ei numai moldovenii o dau!

    In sine moldovenii nu reprezinta decat o mica populatie dar in fapt Moldova reprezinta o bucata de pamant importanta care leaga Europa de Rusia si de aceea este ea extrem de pretioasa. Depinde insa de moldoveni sa ii dea o valoare adevarata si sa o valorifice pentru ei!

    Atfel spus: „Curaj gaina ca altfel te tai!”

  2. Analiza este mai mult sau mai putin pertinenta dar numele autorului ma face sa inmultesc cu 0,5 tot materialul.
    Noroc bun!

  3. Buna ziua:

    Imi cer scuze, scriind in viteza, dorind sa trimit la timp acest comentariu, am gresit prenumele lui Tkaciuk. Intr-adevar, Mark, nu Piotr. Ceea ce nu schimba semnificatia campaniilor propagandistice comuniste care acuza automat, ca si Victor Ponta in Romania, orice actiune anti-totalitara de „fascism”.

    Am scris Gruzia spre a evita orice confuzie. Daca cineva crede ca as sustine vreo pozitie inspirata de imperialismul moscovit, inseamna ca nu m-am facut inteles in articolul de mai sus. Rog asadar cititorii sa tina cont ca ma refer la Republica Georgia, al carei presedinte este Mihail Saakasvili.

    Cu bune ganduri,

    Vladimir Tismaneanu

  4. Esti patriot daca „te doare moldova”.Problema a
    e mai complicata si daca ne calmam trebuie sa o luam de la inceput: A conduce un teritoriu,indiferent care in conditii de democratie inseamna a tine seama de vointa cetatenilor de acolo.Cita vreme basarabenii nu se vor simti romani si europeni-degeaba vorbim.A le reprosa ca nu se apropie de „patria mama”,ca nu vin buluc in bratele politicienilor romani…pierdere de vreme.Se spune ca sunt anacronici si ca iubesc comunismul.Gresit.Asemeni celor mai multi dintre romani inca n-au vazut nimic din binefacerile „capitalismului”.O fi el bun pentru Videanu,berceanu,fratii Negoita,madam Helen si cocoselul ei dar marea majoritate-luzeri.Niste conducatori cu scaun la cap macar elitele le sunt la suflet, organele de forta le sunt necesare si palatite bine si in consecinta profesorii,artistii,militarii si politistii sunt platiti omeneste.Base-nu si nu!Ce sperante oferim noi Moldovei?Rusia nu incurajeaza comunismul in aceasta provoncie periferica pentru ca nu comunistii conduc in Marea Rusie dar comunistii sunt singurii care sprijina rusificarea si asta este interesul.Mai turziu,se vor lipsi de ei dar acum astia sunt cei care mentin teritoriul acesta in sfera de interese ale Rusiei.Niste politicieni inteligenti,mai putin preocupati de interese materiale imediate si ilicite ar gasi calea corecta de a-si apropia niste oameni carte chiar asta vor-revenirea la tara mama.Sa speram ca s-au nascut cei care intr-un tirziu-si nu prea tirziu-vor reusi sa repare o mare nedreptate isatorica.Dumnezeu sa ne ajute!

  5. La ora 16.00 prezenta la vot era de 42 %, deci alegerile sunt valide, pentru asta fiind sufieciente 1/3 din totalul cetatenilor cu drept de vot. O sa aflam datele exit-poll-ului imediat dupa inchiderea sectiilor de votare la ora 21.00. Ceea ce ingrijoreaza la momentul de fatsa este ca cei mai activi alegatori sunt in nord, acolo unde ponderea minoritatilor este importanta. In centru unde locuieste majoritatea populatiei etnice romanesti, preyenta la urne este mai redusa. In sud, la fel ca in centru, dar speram ca gagauzii nu vor vota de data asta masiv cu PCRM, intrucat acum in timpul campaniei Voronin a avut un conflict acolo in timpul unei intalniri cu alegatorii la Ceadar-Lunga, un conflict care a fost mediatizat pe larg de o majoritatea mijloacelor de informare de aici.

    Sunt de acord cu domnul profesor Tismaneanu in ceea ce priveste investitiile in mass-media din ultimul an si impactul acestora asupra informarii cetatenilor moldoveni. Obisnuim sa spunem aici ca avem doua CNN-uri nationale…):::

    In ceea ce priveste implicarea Moscovei, sunt de acord ca rusii sunt foarte activi in spatiul mediatic de aici, si nu numai. Mai ales acum in ultimele zile, inclusiv ieri, doua posturi influente din Rusia, Prime TV, de stat, si NTV, privat, dar controlat de Gazprom, cu acoperire nationala aici in R. Molodva, au facut campanie pe fatsa in favoarea PCRM-ului, demonizand AIE-ul, Romania si Occidentul. Este adevarat ca in Rusia comunistii sunt marginalizati, dar aici, cum aminteste si domnul profesor, ei sunt sprijiniti pentru ca reprezinta interesele populatiei rusofone si rusificate. Voronin s-a certat cu Moscova si la un moment dat era in disgratia lui Putin mai ales, dar vedem acum ca in momente cheie, ei pun miza pe PCRM-ul lui Voronin si Takaciuk.

    Acum ingrijorarea noastra de aici este ca nu cumva PD-ul lui Lupu, care a cooptat un oligarh destul de controversat prin afacerile pe care le-a avut cu familia Voronin in ultimii ani, pe nume Vlad Plahotniuc, deci spuneam exista temerea ca Lupu si Plahotniuc sa nu pactizeze cu comunistii… Sa fim insa optimisti si sa asteptam rezultatele alegerilor, care, pronosticul meu este ca vor fi castigate de partidele AIE, dar putin probabil ca acestea vor avea 61 de mandate, atat cat e nevoie pentru a alege presedintele.

  6. Citind despre Moldova, despre comunisti, despre sansa moldovenilor de a se desprinde din imbratisarea ruseasca, imi amintesc de memoriile Anitei Nandis Cudla si de suferintele greu de iamginat indurate de aceasta minunata femeie. Ar fi,chiar si numai acesta, un motiv puternic pentru un vot contra comunistilor.

  7. Parerea mea e ca si cei ce conduc Rusia ar trebui sa se inscrie pe ideea o Europa de la Atlantic la Urali. Si sa inteleaga ca cu toata aiureala ei, propozitia atribuita lui Marx nu poate fi liber un popor care asupreste alte popoare e corecta. In apocalipsa scrie undeva: cine ia pe altii in robie, de robie are parte.Tot acolo se vorbeste de fiare care se rdidica din adincuri si se indreapta spre pieire. Asta e soarta imperiilor. Ceea ce conteaza cu adevarat sunt oamenii si o viata normala a acestora.(Dupa legile pe care le-a primit Moise pe munte si plinit Hristos acum 2000 de ani). O zi buna!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Parada dascălilor

Prin 2004 – 2005 mergeam mult pe munte cu un amic care se credea foarte deștept. Poate și era; poate. Eu tot...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.