vineri, mai 20, 2022

Întrebări pentru doamna Viorica Vasilica Dăncilă

Au trecut deja un număr însemnat de zile de când d-na Viorica Vasilica Dăncilă s-a întors acasă după vizita „istorică” din Statele Unite.
Acolo unde a vorbit în numele a ceea ce și-a îngăduit să spună a fi “poporul meu”. Ca și cum ea, vida din Videle, ar fi cine știe ce cap încoronat ilustru. Respectiva vorbește în numele poporului. Cine îi dă dreptul? Un popor din care o înștiințez pe sus-numita pe această cale că eu refuz a face parte pentru simplul motiv că, spre deosebire de insignifianta ei persoană, am intrat și la liceu, și la facultate pe bune și din prima, nu am plagiat nimic, nu m-am asociat cu furii de teapa unui Liviu Nicolae Dragnea și nici nu am facut într-o viață atâtea greșeli de logică și de limbă română câte comite ilustrissima ei persoană în decursul a mai puțin de 24 de ore. Aceasta, probabil, în primul rând spre bucuria și deliciul ministrului Educației, d-na Ecaterina Andronescu, care nu știu cum nu intră în pământ de rușine și cum mai are obraz să le ceară elevilor să învețe și profesorilor să își facă datoria atunci când stă la masă, ia notițe și îndeplinește ordinele acestei analfabete funcționale.
În SUA, doamna Viorica Vasilica Dăncilă a debitat verzi și uscate, a făcut pe importanta, a dat cu umilință din coadă în schimbul unei poze și a unor felicitări convenționale venite din partea vicepreședintelui Statelor Unite. Care, drept bonus pentru slugărnicie, i-a mai și promis că într-o zi, probabil cândva pe la Sfântu Așteaptă, va face o vizită oficială în România.
Tot în SUA aceeași doamnă V.V. Dăncilă a băgat bani buni în pușculița președintelui Donald Trump, cazându-se împotriva tuturor regulilor și uzanțelor, la hotelul proprietate-personală al acestuia. Sperând că astfel îi va obține bunăvoința și pe cale de consecință președintele PSD, dl. Liviu Nicolae Dragnea, va reprimi viza de SUA.
Tot în Statele Unite, doamna Dăncilă a fost recompensată cu ropote de aplauze de o adunare ce nu putea să se comporte altfel de vreme ce a auzit exact ceea ce voia să audă, fiind copleșită de sumedenia de promisiuni fără acoperire făcute de o agramată care, printr-o cumplită bătaie de joc a istoriei și a sorții, a ajuns să fie primul premier-femeie al României.
Doamna Dăncilă Viorica Vasilica a făcut toate acestea cu prețul sacrificării intereselor reale ale țării. Cu prețul aruncării pe apa Sâmbetei a 50 de ani de diplomație românească. Al periclitării bunelor relații pe care România le avea cu țările arabe și a șanselor noastre de a obține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. Cu prețul situării României în afara normelor de conduită diplomatică ale țărilor Uniunii Europene.
Toată această avalanșă de gafe pentru care, într-o țară normală, doamna Dăncilă ar fi trebuit să își dea demisia, este calificată de insa cu pricina dar și de cei plătiți ca să o laude – d-alde Cristoiu, Chirieac, ceata de țamabalagii de la România tv și Antena 3, drept succes. Încă două-trei astfel de succese, plus cel al împrumutului de 3 miliarde de euro cu o dobândă amețitoare cu care se laudă playboyul Teodorovici, și România intră în colaps.
Însă rămâne să aflăm câteva lucruri asupra cărora atât doamna Dăncilă cât și purtătorul ei oficial de vorbe, dl. Nelu Barbu (a propos, insul acesta mai există, mai ia leafă, mai are rang de secretar de Stat în guvernul României?) păstrează o tăcere mai mult decât suspectă. Ca, de pildă:
1/Ce caracter a avut vizita făcută în Statele Unite de doamna V. V. Dăncilă- oficială, semi-oficială, privată, de plăcere?
2/ De ce pe site-ul guvernului a apărut doar că doamna Dăncilă se află, simplu, undeva, în vizită.
3/ Cine a suportat costurile, Guvernul României, cei care au invitat-o drept pentru care au auzit muzica ce le place, doamna Dăncilă însăși?
4/Nu s-a găsit nimeni, nici o persoană, dintre liota de consilieri, care absolvenți de facultăți private, care cu doctorate plagiate, să îi spună că nu se face să se cazeze la hotelul lui Donald Trump?
Știu că un set de întrebări asemănătoare, dacă nu cumva chiar identice i-au fost adresate zilele trecute de ziaristul Florin Negruțiu doamnei Dăncilă într-un editorial apărut pe republica.ro. Cum au rămas fără răspuns fiindcă doamna Dăncilă răspunde doar la ce vrea coafura ei, i le reamintesc că poate, poate. Și cu gândul că personajul acesta care întruchipează o parte din răul care s-a abătut asupra României nu poate face chiar ce vrea nesemnificativul ei IQ.
Cert e doar un singur lucru. Că d-na Viorica Vasilica Dăncilă a dat-o iar cu bâta în baltă. Numai că mizeria aferentă s-a proiectat nedrept pe obrazul țării pe care ea, Dragnea, guvernul, Tăriceanu, PSD-ul, ALDE și alte asemenea arătări stranii și diforme o umilesc din ianuarie 2017 încoace.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Domnule Morariu,

    Va inteleg si impartasesc amaraciunea. Din pacate, Vasilica se afla acolo unde se afla deoarece cu IQ-ul, gafele, lipsa de instruire si duplicitatea sa, reprezinta o buna parte din poporul acesta. In caz contrar, poporul ar lua atitudine si nu s-ar lasa umilit de o asemenea comedianta ratata. Articolele Dvs sunt salutare in a deschide ochii oamenilor. Din pacate, nu le citesc cei care ar trebui sa o faca.

  2. „……eu refuz a face parte pentru simplul motiv că, spre deosebire de insignifianta ei persoană, am intrat și la liceu, și la facultate pe bune și din prima, nu am plagiat nimic, nu m-am asociat cu …….”

    Ati sintetizat foarte bine motivele pentru care cei care au plecat din Romania dupa 1990; aici vad diferentele de organizare a statului (inclusiv comportamentul functionatilor de la telofon sau ghisee, politie, justitie, sistem medical etc.) cum impact in orice moment al existentei zilnice, politicienilor (de la putere si opozitiei) ca si ale presei.

    Comparand diferentele dintre societatile in care traiesc si Romania, multi isi amana – daca au avut-o vreodata – intentia de a se intoarce in tara.
    Totodata, participarea la proteste este mai mult pe Facebook.

  3. „Toată această avalanșă de gafe pentru care, într-o țară normală, doamna Dăncilă ar fi trebuit să își dea demisia, este calificată […]drept succes.”

    Vizita d-nei Dăncilă în SUA ESTE un succes. Misiunea dimniei-sale în SUA a fost să transmită o amenințare către Uniunea Europeană pentru cazul în care guvernarea cleptocratică reprezentată de cuplul Dragnea-Vâlcov și susținută de alianța PSD-ALDE-UDMR nu este lăsată să facă ceea ce dorește în plan intern, va submina politica europeană în plan internațional, iar zona geostrategică asupra căreia România are o anume influență este Orientul Mijlociu, adică, una dintre cele mai sensibile.

    Reacția forurilor europene arată că mesajul a fost receptat ca atare, adică misiunea d-nei Dăncilă a fost îndeplinită cu succes. Repet ce spuneam cândva, poziția UE față de candidatura d-nei Kovesi la funcția de procuror șef european reprezintă un semnal demn de luat în seamă cu privire la poziția UE față de România pe termen mediu.

    Legat de împrumutul „cu care se laudă” dl Gigălău. Problema NU este împrumutul. Nu este datoria externă a României. Nici în valoare absolută, nici ca pondere în PIB. Nici măcar dobânda, ori termenele de rambursare. Problema esențială este ce anume faci cu banii?!

    Nenorocirea este că banii împrumutați de dl Gigălău în numele nepoților noștri merg fix în în consum. Te poți împrumuta multiplu de PIB și poți rambursa datoria fără probleme dacă investești banii împrumutați și astfel ei produc ceva, creează valoare. Dar dacă, după ce și-a cheltuit tot salariul (oricât de mare) pe petreceri, vecinul meu împrumută bani de la mine ca să-i dea tot pe băutură, împrumutul este nesustenabil chiar dacă-mi cere doar 5 lei!

  4. Sa reamintim ca acest personaj ajunge prim- ministru cu acordul instantaneu al
    presedintelui KWJ. Este clar ca trebuie sa ne revenim si sa mergem la vot, alegand in
    cunostinta de cauza!!Acum putem doar constata ce inseamna sa ne fie indiferent
    cine si cum ne conduce. Cand lucrurile se vor linisti -in timp- vom costata, probabil, ca
    am trait cea mai neagra perioada din viata tari[2014-2019/2020].

  5. Muta de Videle nu vorbeste decat atunci cand o intoarce daddy cu cheita lui. Hard-diskul toantei veorica s-a virusat definitiv si nu primeste informatii decat pe hartie(asa numitele fituici) pe care toanty le citeste cu mult efort si greutate, transpirand de zor, la conferinte de presa sau, asa zisul „discurs liber”, in parlament
    Analfabeta vioproasta e bine merci, pe ea n-o intereseaza aspectele de ordin moral, juridic sau diplomatic pe care le-a ridicat autorul articolului.
    Ea stie una si buna: dragnea e cel mai mai si el a pus-o in postul cel mare, deci doar lui trebuie sa-i dea raportul despre ce face ce spune, unde merge, bla bla bla…
    Toanty vioproasta ne-a demonstrat ca poate fi chiar mai ticaloasa decat cretina si mai hapsana decat perversa: nemernica de ea isi permite sa-l critice pe presedintele Johannis fiindca i-a facut observatii corecte ca se baga unde nu-i fierbe ei stevia, il critica si pe d-l Timmermans deoarece
    i-a batut finut obrazul ei gros precum blindajul tankului T55, pentru ca una a spus la Bruxelles si altceva a facut la Bucuresti , dupa ce s-a intors in bratele lui livache infractoru’, cand a dat ordonanta 7…

  6. Un articol percutant ,conectat strict la realitate si izvorat dintro mare nemultumire pe care autorul nu incearca sa o estompeze cu cuvinte edulcorate.

    Cred ca nu ar fi mai nimic de spus in favoarea VVD cu exceptia faptului ca doamna respectiva este doar o interfata,o papusa ,papusarii fiind in spatele dumneaei.

Dă-i un răspuns lui sile1 Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro