marți, mai 17, 2022

Întru ajutarea d-lui Liviu Dragnea

Dl. Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului și președintele minusculului partiduleț ALDE, nu mai are pace. Fie zi de lucru, fie weekend veghează cu înaltu-i spirit patriotic și de sacrificiu la binele pe termen lung al României.

Îi identifică cu un rafinament de ins format la școala romanelor polițiste ale Agathei Christie citite cu creionul în mână toți dușmanii. Știe că ei nu sunt tupilați doar în organismele euro-atlantice (i-a confirmat recent opinia însuși ministrul de Externe, dl. Meleșcanu, maestru în domeniu încă de pe vremea în care îl servea disciplinat pe Nicolae Ceaușescu), ci chiar în interiorul țărișoarei.Sunt în specificul Statului paralel. Au o organizare în specificul unităților militare. Așa e, în opinia vigilentă și mai mult decât calificată a d-lui Tăriceanu, postul de televiziune Digi 24. Pe care îl evită și vigilent și patriotic. Piei Satană!

Noroc că la dispoziția Coaliției se află posturi de televiziune sănătoase și verificate. Singurele care înțeleg, așa cum vrea dl. Tăriceanu sensul sintagmei „libertatea presei”. Adică o libertate controlată de voinţa şi interesele politice ale coaliţiei PSD-ALDE. Antena 3, România tv și emisiunea România 9 de pe TVR 1. Acolo comunicatorii PSD-ALDE sunt mereu bine primiți, cu temenele, cu pâine și sare, mai-mai că și-au făcut din ele o a doua casă. Moderatorii sunt omenoși și buni, nu pun întrebări necuviincioase. Chiar ascultă cu sufletul deschis și lacrimi în ochi jălaniile personale ale conducătorilor.

Iată, nu mai departe decât duminica trecută, președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, dl. Liviu Dragnea, ne-a împărtășit, așa, omenește, o seamă dintre problemele lui existențiale. Printre care și aceea a mijloacelor sale financiare extrem de limitate care îl împiedică să își facă atât de necesarele copii la numeroasele volume ale celor trei dosare pe care, în nemernicia lui, a avut neobrăzarea să i le deschidă DNA-ul d-nei Laura Codruța Kōvesi. Puțin mai era ca dl. Liviu Dragnea să nu se plângă și de faptul că are de suferit și din pricina tăierilor salariale pe care le aduce cu sine Legea aceea atât de haiducească creată de buna lui subordonată Lia Olguța Vasilescu.

Mă alătur, așadar, propunerii făcute zilele trecute într-un articol publicat pe blogul personal de jurnalistul Vlad Petreanu. Dl. Dragnea trebuie ajutat cu maximă urgență. O putem face printr-un Teledon. Pe care nu am nici cea mai mică îndoială că îl va găzdui cu maximă solicitudine Televiziunea Română. Că tot așteaptă directorul ei interimar, d-na Doina Dragnea, definitivarea pe post. Care se află în pixul și în mintea atât de sărmanului domn Liviu Dragnea.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Propunerea cu teledonul pentru sprijjinul lui Dragnea este interesanta.
    Nu pot totusi sa nu ma intreb de ce nu se initiaza proceduri parlamentare de urgenta pentru transpunerea in legislatia nationala a directivei UE privind confiscarea extinsa a averilor dobandite in mod ilicit. Poate ca in acerst fel, ar scadea si pretul fotocopierii dosarelor (la 10 bani pagina si platind 100k lei, Dragnea are 1 milion de pagini in dosare?????)
    In ceea ce-l priveste pe celalalt personaj, CPT, nu face fata unei dezbateri. Nu stie niciodata sa identifice intrebareace i se adreseaza si atunci devine isteric. De altfel conduita asta poate fi vazuta si in parlament, unde se crede „pe persoana fizica”

  2. PSD ul tropaie din ce in ce mai tare , iar opozitia se dilueaza cu fiecare zi. Nu stiu daca abordarile glumețe mai sunt adecvate in aceste vremuri.

Dă-i un răspuns lui JR Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro