marți, martie 19, 2024

Întunecare. Sfârşitul visului liberal în Europa Centrală

Puncte cheie:

  • Europa Centrală şi, odată cu ea, puterea de la Bucureşti se despart treptat de liberalism, privit în sensul larg, luminos, civilizaţional al termenului, nu neapărat în cel partizan, scufundându-se în discursul ipocrit al „neamestecului în treburile interne” și al urii faţă de străini şi de Justiţie, care ascunde dorinţa unor lideri autoritarişti de a acapara total puterea şi de-a-şi face de cap în „ograda proprie”, pe considerentul că au fost votaţi de popor şi că e „sub demnitatea naţională” să mai ţină cont de opiniile guvernelor şi instituţiilor occidentale;
  • Regiunea noastră se desparte totodată de principiul intangibilităţii politice a statului de drept, care a fost unul din principiile aderării noilor democrații la Uniunea Europeană, drapându-şi „suveranitatea” nocivă, de slabă calitate, în culorile întunecate şi ameninţătoare ale unui naţionalism pur demagogic, bisericos, revanşard, chipurile tradiționalist și protecţionist, retrograd prin consecinţele asupra practicilor şi politicilor publice, şi fără îndoială păgubos economic, pe termen lung;
  • Nu putem ignora nici adevărul istoric că ambele Războaie Mondiale precum şi Războiul Rece au avut ca punct de pornire Europa Centrală, asociate fiind discursurilor iliberale (imperiale, naționaliste sau ideologice), care au cuprins apoi în vâlvătaia lor întregul continent şi s-au extins asupra lumii, până când ordinea liberală a fost reinstalată, pentru mai scurtă sau mai lungă vreme, în epocile postbelice de la 1918, 1945 şi 1989;
  • În fapt, visul liberal a fost scurt în Europa Centrală. Dacă în Statele Unite sau Marea Britanie liberalismul a avut șansa de a rula mai mult de două sute de ani, devenind o tradiție culturală și politică adânc înrădăcinată, în regiunea noastră acesta nu a însuflețit regimurile politice mai mult de câteva decenii, răsfirate cu greu printre dominații imperiale străine, războaie și dictaturi, de dreapta sau de stânga;
  • Astăzi, de la Varşovia la Viena sau Praga, şi de la Budapesta la Bucureşti se văd semnele ascensiunii la putere şi consolidării unor grupuri/partide tot mai agresive, mai iliberale şi mai sfidătoare, care refuză să mai respecte norme, valori şi principii europene şi euro-atlantice, cândva considerate non-negociabile;
  • Probabil că paradigma liberală intră în declin și în unele democraţii occidentale mai vechi, dar aici, în regiunea noastră, totul se vede mai urât şi mai deprimant pentru că declinul este asociat cu sărăcia, corupţia şi deficitul educaţional, cu un grad ridicat de politizare a societăţii şi de dependenţă a oamenilor de rând de puterea politică, de abuzurile ciocoilor mari şi mici, spre deosebire de ţările bogate (de exemplu, Statele Unite) în care o clasă mijlocie robustă îşi permite să fie dezinteresată de mersul guvernării şi de lupta partidelor pentru putere, având venituri care nu depind esenţial de deciziile guvernamentale;
  • „Democraţia” fără stat de drept, fără valori liberale, deschidere spre exterior şi raportare la standarde internaţionale nu e decât legitimarea jalnică, prin votul unui electorat redus numeric și destul de ignorant, a unei puteri care tânjeşte după autoritarism, închidere, izolare, naţionalism, privilegii personale şi corupţie, a unor ciocoi (în niciun caz baroni) ajunşi la butoanele puterii în stat după ce au fost votaţi, de exemplu, de 17% din totalul alegătorilor (cazul concret al PSD în România);
  • Ceea ce a câștigat prin triumful în Războiul Rece, Occidentul pierde acum prin discordia internă și ascensiunea platformelor iliberale, spre marea, enorma satisfacție a Rusiei lui Putin. Uniunea Europeană se distanțează de Statele Unite (sau invers) iar în interiorul Uniunii Europene nucleul dur se distanțează de Europa Centrală (sau invers). Slăbit și divizat pe mai multe falii ideologice și cultural-politice, obsedat de protejarea frontierelor naţionale împotriva venirii străinilor dar și de resuscitarea identităților etnice, naționale, religioase sau, mai nou, chiar subregionale şi locale, atras de creșterea autorității regimurilor interne, renunțând la liberalism ca cea mai eficientă armă împotriva subdezvoltării și dictaturilor de tot felul, Vestul cedează treptat Rusiei controlul asupra Europei Centrale iar Chinei controlul asupra economiei globale;
  • Strategia de securitate a lui Trump identifică în mod corect Rusia și China drept marii inamici ai puterii americane și ordinii liberale dar, paradoxal, acțiunea politică a lui Trump nu face decât să le consolideze, prin politicile iliberale, anti-globaliste și de rupere a unității binomului occidental, nu demult infailibil, SUA-Uniunea Europeană.

*

Aici am ajuns. La Viena, șeful partidului de extremă-dreapta, fondat cu ani în urmă de foști naziști, se instalează vicecancelar, numind și un expert independent (cu susținerea sa politică) în funcţia de ministru de Externe al Austriei.

La Budapesta, premierul intrat într-o nouă campanie electorală se luptă cu “inamicul public” nr. 1 George Soros, dorește închiderea Central European University și se războiește cu Uniunea Europeană, de la care ridică altminteri saci de bani, vrând totodată omogenitatea și puritatea etnică a Ungariei și glorificând modelul “omului de stat excepțional Miklos Horthy”.

La Praga, un miliardar cercetat penal pentru fraudarea fondurilor europene, ajuns premier luna trecută, se opune explicit monedei Euro și acceptării migranților în Cehia (țară în care există doar 12 refugiați politic acceptați oficial) iar la Varșovia vicepremierul bancher avansat premier zilele trecute promite continuitate în modificarea legilor justiției, criticată de Uniunea Europeană pentru anularea independenței Justiției, chiar dacă știe că în curând Comisia Europeană ar putea activa articolul 7 împotriva Poloniei, suspendându-i dreptul de vot pentru neresepectarea sistematică a deciziilor Consiliul European.

La București, doi inculpați, doi penali, ambii repetenți în facultate[1], conduc cele două camere ale Parlamentului și cele două partide de guvernământ, iar un al treilea repetent[2], care a făcut Facultatea de Drept la (mare) “distanță”, la filiala din Drobeta Turnu-Severin a unei universități private, conduce Comisia Juridică din Camera Deputaților, o poziție importantă în lupta puterii de la București împotriva statului de drept. Acestea sunt informații din surse publice, nu trebuie să jeneze pe nimeni, ținând în fond de lupta tenace, încă din tinerețe, a acestor distinşi domni cu școala și cu învățătura. Nu sunt atacuri la persoană, ci aprecieri ale spiritului lor constant de frondă la adresa „statului paralel” al învăţăturii, şi trebuie să ştim cine ne conduce.

Cum s-a ajuns aici? În acest text ne interesează mai mult involuțiile din fostul spațiu comunist al Europei Centrale (Austria comportă un alt tip de explicație, asupra căreia vom reveni cu altă ocazie), spațiu care cunoscuse totuși vreo două decenii relativ bune după anii 2000. Sunt mai multe motive ale declinului politic.

În primul rând, probabil, multă lume a crezut că democrația liberală și integrarea europeană marchează progrese ireversibile în Europa și în regiunea noastră și că standardele politice pot fi coborâte. Relaxarea acestor societăți, amorțite de confortul consumerist al unei bunăstări mediocre și înșelătoare în care s-au scufundat vreme de vreo 10-15 ani, a permis urcarea aproape neobservată în ierarhia de stat a unor/multor nulități absolute, așa cum se vede ușor din biografia şi studiile lor. Ce-i drept, situația din România este la acest capitol mult mai gravă decât cea din Polonia, Cehia sau Ungaria. Lucrurile păreau că merg oarecum de la sine, chiar și cu impostori cu diplome în funcții de conducere politică. Investițiile străine și creșterea resurselor disponibile au părut să dea Europei Centrale o traiectorie decentă și stabilă.

În al doilea rând, mulți oameni serioși și competenți au stat deoparte sau au ieșit din politică (nu că ar fi reușit mare lucru în partidele acaparate de non-valori), refugiindu-se dezamăgiţi de viaţa politică fie într-un mic business de familie, fie în profesii care aduc anumite satisfacții, fie pur și simplu optând să trăiască în altă țară.

În al treilea rând, modernizarea tehnologică și de infrastructură nu a fost însoțită de o corecție a marilor deficite educaționale din aceste societăți, care au rămas nerezolvate sau chiar s-au adâncit, fiind doar acoperite de poleiala consumerismului (analfabeţii funcţionali cu Iphone 7 sau asistaţii sociali care cară ajutoarele cu Mercedesul sunt doar două din versiunile fenotipice ale modelului educaţional românesc al tranziţiei postcomuniste), permițând ulterior să fie speculate copios de politiceni populiști şi de televiziuni care demonizează multinaţionalele şi Occidentul.

În al patrulea rând, aparenta dezvoltare economică a creat discret pungi uriașe de frustrare socială și politică în satele și orașele acestor țări, pe motive de multe ori închipuite sau fabricate de televiziuni deținute de patroni cu probleme penale, iar aceste zăcăminte de frustrare pot fi astăzi ușor instrumentate electoral: anti-globalizare, anti-americanism, anti-multinaționale, anti-justiție (în loc de anti-corupție!), anti-UE etc.

În al cincilea rând, eşuarea lamentabilă în grotesc a unor lideri politici care au părut un timp că sunt de partea opţiunii liberale şi a statului de drept a debusolat grupuri întregi de susţinători şi a dat apă la moară opţiunii adverse. În fapt, un personaj jalnic precum fostul Preşedinte al României (despre care am mai scris) nu face decât să întărească argumentaţia inamicilor independenţei Justiţiei şi ai valorilor liberale, în tabăra cărora acesta, de fapt, se află.

În al şaselea rând, deşi poate părea un motiv derizoriu, după zeci de ani de ordine liberală şi integrare europeană poate că a apărut o plictiseală politică în societate şi o inevitabilă atracţie spre alte tipuri de discurs, care pot părea mai proaspete, mai incitante, mai agresive, mai mobilizatoare la luptă. Pe scurt, aşa cum am spus, Europei i s-a cam urât cu binele şi se simte tentată să mai încerce o dată cartea naţionalismului şi a discursului iliberal.

Nu cred că vom ieşi curând din această criză de identitate a Europei Centrale, sfâşiată între opţiunea liberală aflată în declin şi noua „vedetă” a politicii europene, adică opţiunea naţionalistă, protecţionistă şi suveranistă. Dimpotrivă, criza se va adânci în anii următori şi se va extinde şi în alte ţări decât cele ale Grupului de la Vişegard (prima la rând, România) iar bătălia între cele două opţiuni fundamental diferite se va intensifica, în parlamente, în mass-media şi în stradă. Să nu fim foarte surprinşi, de exemplu, dacă în regiune vom vedea, la un moment dat, reapărând atentatele politice, în forma înfricoşătoare din anii 30.

Europa Centrală se îndreaptă cu viteză, din propria ei voinţă sau din cea a unei Rusii care ştie bine „jocul” dezbinării, spre întunericul unei mari confruntări politice şi societale. Nu doresc şi nu pot să numesc acum ce forme va lua această confruntare. Sunt oameni printre noi, şi nu puţini, care abia aşteaptă să schimbe ordinea liberală cu una a revanşei, a frustrărilor, a sfidării bunului simţ şi a confruntării cu Uniunea Europeană, cu ideea statului de drept (care nu te lasă în pace să furi liniştit şi să abuzezi de puterea obţinută prin vot), cu deschiderea şi globalizarea care au guvernat cu succes vieţile noastre în ultimii ani.

Regiunea noastră, probabil cea mai turbulentă a Europei, a mai trăit astfel de drame ale delirului iliberal, de iluzii ideologice spulberate şi transformate, mai devreme sau mai târziu, în regrete şi pierderi ireversibile, în diferite epoci istorice. Legionarii şi comuniştii sunt doar două dintre cele mai cunoscute exemple ale secolului trecut. Vom vedea, începând de la anul, că discursurile iliberale se vor consolida, în Europa Centrală şi în România, nu doar în parlament şi în spaţiul mediatic, dar chiar şi în stradă, unde „ceilalţi”, cei care s-au săturat de Uniunea Europeană şi de valorile liberale şi au alte interese, vor începe să-şi arate colţii şi să-şi scoată aderenţii la luptă. Nu va fi uşor.

Crăciun fericit tuturor!

NOTE____________________


[1] http://evz.ro/politicieni-premianti-repetenti-scoala.html

[2] http://adevarul.ro/news/politica/secretul-nicolicea-facut-dreptulla-spiru-haret-forma-Invatamant-distanta-ramas-repetent-primafacultate-1_5a3954c25ab6550cb85f43c5/index.html

Distribuie acest articol

107 COMENTARII

  1. Fascinant. Iti construiesti o lume imaginara si apoi te inspaimanti de consecintele unor intamplari din aceasta. Cam asa e articolul de față.

    Cel mai simpatic e exemplul cu analfabetii functionali cu iPhone 7 (sic!) si al asistatilor cu Mercedesuri. Nu, domnule Naumescu, acestia (atatia cati sunt) nu sunt consecintele unui asa-zis „iliberalism”. Ei sunt, simplu, niste infractori, putini la numar dar vocali, lasati liberi tocmai din cauza criteriilor abracadrabante bazate pe „toleranta” ale liberalismului de parada, nou la forma si fond, care nu are nimic de a face cu principiile liberale traditionale active de 200 ani la altii.

  2. In mare sunt de acord cu expunerea d-voastra, cu exceptia migratiei.
    Trebuie sa recunoastem ca rezultatele nu sunt deloc asa de „roz” pe cat ar fi vrut sa fie cei care le-au promovat.
    S-a vazut foarte bine ce s-a intamplat in ultimii doi ani in Europa de Vest, iar atentatele care au avut loc, au fost doar in tarile in care populatia musulmana a fost mare (comparativ cu Europa Centrala-Est).
    Sa obligi tarile sa primeasca „refugiati” nu e de bun augur, mai ales ca stim ca musulmanii (majoritatea) nu doresc sa adopte cultura europeana.
    Prostiile recente cu gender identity si c****urile astea care incearca sa fie bagate pe gat cu forta, iar nu fac bine.
    In rest, e trist ce se intampla..

  3. Dupa ani de zile de dispret afisat si intretinut prin discurs de catre „lumea buna” din Romania fata de obligatia de merge la vot ca sa nu vina comunismu’ inapoi peste noi acu’ va apuca disperarea ca ati ajuns la mana puscariasilor, asistatilor sociali si galeriilor de fotbal? Mai sa fie!

    • Pana la urma, nu vad ce ar fi rau sa te ridici de la sol dupa ce ai luat un pumn in figura.

      In politica, la fel ca in box, conteaza sa rezisti, dar si sa dai pumni. La modul figurat vorbesc.

      Sa ne ridicam din praf, sa ne scuturam si sa continuam.

      Pentru ca pana la urma, nu vine nimeni sa lupte pentru noi.

      ==

      Un partid liberal (de dreapta, la modul general) , asta ne trebuie. Si daca asta certe societatea, asta o sa apara.

      Dar conteaza si lupta fiecaruia. Interesant este insa ca aparitia unui partid liberal real si puternic va face un mare bine partidelor de stanga din ROmania, pe care le va scoate din mizeria socialismului si le va trimite intr-o social-democratie reala. Cu care desigur unii nu vor fi de accord, dar asta de abia va fi democratie. Ce-i acum e socialism, avem doar partide de stanga in Parlament (cu o exceptie, sper eu – ghici care?).

      • Domnule, mă dau bătut. Mi-am stors creierii să-mi dau seama care e partidul ăla de care ziceți că ar fi în Parlament excepția de la regula de stânga. Și, deși nu-s așa multe partide în parlamentul nostru, tot nu mi-am dat seama. Rogu-vă cu Cerul și cu pământul, luminați-mă !

        • „cu o exceptie, sper eu ”

          Nu am spus ca ar fi, ci ca sper ca va fi.

          Speranta mea e legata si de faptul ca este destul de tarziu acum sa infiintezi un partid politic cu speranta de a-l duce in Parlament. Nu este imposibil, dupa mine, avand in vedere ca exista electoratul necesar. Dar pe langa alegatori mai trebuie elaborata doctrina (deloc simplu avand in vedere calitatea ridicata a electoratului) si organizat practic partidul (concetatenii nostril nu sunt niste genii ale organizarii, s-o recunoastem). Dar tot ar fi posibil, cu effort.

      • Din nefericire NU avem nu doar în parlament, dar nici în afara lui o formațiune politică cu o platformă/program de dreapta. Ea ar fi necesară (spun asta dincolo de preferințele mele politice, de dreapta ori de stânga), pentru a răspunde așteptărilor și a promova interesele firavei clase de mijloc care se înfiripă cu greu în România. Apoi, nu avem nici o formațiune politică de staânga veritabilă și democratică, în accepțiunea occidentală.

        În patria noastră doctrinele sunt amestecate, astfel că nici măcar membrii partidelor nu sunt capabili (după cum am văzut în reportaje televizate) să precizeze care sunt politicile de dreapta or de stânga promovate de formațiunile politice din care fac parte. Clasa politică românească este animată mai degrabă de interese economice și beneficii materiale personale, ori de grup, decât de doctrinele politice.

        • Asa cred si eu, cu precizarea ca refuzul clarificarii ideologice conduce inevitabil spre o extrema stanga de facto.

          Un mare vinovat pentru situatia aceasta consider ca este refuzul politicii. Ori, daca nu te preocupa politica, macar cat sa determini prin votul tau o evolutie, macar minimala, political nu are cum sa evolueze.

      • „Societatea” cere de vreo 10 ani un partid de dreapta, ori macar un partid de centru modern, cam de cind s-a lamurit ca PDL nu e asa ceva. A aparut?

  4. Rețeta consacrată se vede acum în Austria. OeVP și FPOe au cîștigat puterea invocînd un prezumtiv inamic intern, acum încep să se orienteze spre exterior – vor să dea cetățenia austriacă celor din Tirolul de sud. În curînd, cei bucuroși că statul național trece printr-un reviriment și construcția supranațională ia bobîrnace o să observe că intrăm în jocul pretențiilor reciproce. Sînt curios cînd o să aflăm că ultraconservatoril din Germania, altfel foarte încîntați de antibruxellismul colegilor lor polonez, au fantezii umede cu coridorul Danzig și Prusia de est.

  5. In sernsul actual cei ce sunt identificati drept liberali progresisti sunt o extrema, tot asa cum cei identificati ca „iliberali” sunt extrema opusa. Drama lumii este ca se polarizeaza la extreme, iar oferta politica echilibrata a disparut. E ca si cum trebuie sa faci baie la un dus defect, care fie ca te opareste, fie ca te transforma in sloi de gheata. Clintonist-obamistii au lansat o orientare ideologica cu pretentia ca detine adevarul absolut. Corectitudinea politica (o doctrina extremista) a provocat „iliberalismul” pe care il deplangem azi. Iliberalismul este liberalismul progresist intors pe dos. Dar lumea are nevoie de o cale de mijloc. Virtutea, cum spuneau romanii, sta in calea de mijloc. In epoca interbelica se confrunta comunismul cu fascismul. Azi se confrunta progresistii lui Obama cu iliberalii lui Putin. Iar oferta politica rationala si care i-ar impaca pe toti este respinsa si de o extrema, si de alta. O victorie a iliberalismului ar fi un lucru rau pentru omenire. Dar tot la fel de rea ar fi si victoria liberalismului „progresist”. Ambele modele au ceva comun: intoleranta si opresiunea. Tratarea fiintei umane ca un cobai pentru mizerabile experiente.

    • Ați pus punctul pe i. Trebuie adăugat că acele c….uri, asa cum le numiti dvs, au fost îmbrățișate cu sârg de cea mai educata parte a elitei urbane românești care parca n-ar fi trăit în această țară. Si uite asa au ratat ocazia de a reduce riscul unei restauratii.

  6. E foarte comod sa punem esecul Romaniei pe seama politicienilor actuali. Romania se intoarce iliberalism pentru ca acolo ii este locul. Acesta este un esec in primul rand al elitelor (de toate felurile) care nu au fost in stare sa conduca tara spre o directie buna. Generatia pasoptista ori cea interbelica au schimbat Romania mult mai profund in conditii externe mult mai nefavorabile decat cele de astazi. Poporul era si atunci la fel ca astazi. Asa zisa prosperitate si stabilitate din Romania din anii de dupa 2000 se datoreaza aproape in exlusivitate UE si progresului tehnologic. Chiar si in anii de maxima crestere economica emigratia era enorma. Acum ca ajungem la fundul sacului dam vina pe prezent, uitand ca probemele de azi sunt cele pe care nu le-am rezolvat in 28 de ani.

    • Da, insa in anii ’40 situatia era alta totusi iar in Romania inca nu se instalase comunismul profund. Dupa anii 90 Romania nu a scapat definitiv de comunisti si a fost greu sa se dezvolte. Oamenii au ales regimul Iliescu pana in 2004, ce pretentii sa avem? Abia acum, in 2017 doar o parte din populatie a realizat pericolul reprezentat de Dragnea & Co. Acesti oameni sunt demni si vor o tara normala.

    • Istorie inseamna trecerea timpului. Ar fi prea frumos ca intr-un eveniment cum a fost decembrie 1989 sa existe un buton pe care sa apesi si maine Romania sa treaca de la socialism la capitalism.

      La scara istoriei 3 decenii e putin. Sigur ca suntem nerabdatori, cine nu are fi? Dar nu cred ca apelul la caracteristicile social-istorice este concludent in evolutia recenta a Romaniei. DEsigur, ca in orice tara, exista un specific.

      Iar elitele raman elite, dupa parerea mea ele nu conduc pe nicaieri. Din motivul simplu ca pentru a face parte din elita consumi timp, sa te instruiesti, sa citesti, sa discuti. Politica inseamna actiune, mai putin eruditie.

      Elitele au rolul major de a elabora doctrine politice adaptate la societatea unde traiesc. Dar cei care le aplica sunt politicieni – o alta categorie.

      Prin urmare eu reprosez elitelor romane nu lipsa de implicare, ci abandonarea propriei categorii. Nu faci parte din elita romana daca este doar erudite, indifierent de cat de grozav esti. Elita trebuie sa aiba un rol social, sa analizeze si sa ofere abordari (doctrine politice adaptate sau macar mugurashi de asa ceva).

      Ori elita romana este aliniata frumos la un Zid al Plangerii imaginar, unde toti se vaita de cat de rau este, de cat de rau a fost si de ce lipsiti de sanse suntem. Cu diverse variatii.

      ===
      Eu consider ca elita romana trebuie sa se trezeasca. Oricum, vine din urma un nou val, care va revigora societatea. Asa cum sunt ei, chinuiti de o educatie imbecila, abandonati de proprii parinti, impinsi in strainatate de lipsa de perspective de aici, tinerii si copii de astazi vor face oridine.
      .

        • E mai greu sa obtii asa ceva in doar 28 de ani. Trebuie sa se schimbe o generatie. Sunt totusi personae care isi asuma acest rol social. Desigur, din faptul ca sunt putin vizibile putem deduca ca sunt putine si firave. Deocamdata. Eu sunt increzator.

  7. Măi, măi, măi. Dar până acum unde aţi fost a toate ştiutorilor şi a tot cunoscătorilor?
    Nimeni nu vorbeşte de responsabilitate. Toţi se văicăresc şi-şi plâng soarta crudă. Şi, mai ales, vehiculează apocalipse. Ca de exemplu, asta cu Rusia, care este o gogoaşă de speriat proştii.
    Oare, de ce dl Naumescu nu a pomenit NUMELE celor care distrug România?!

  8. Foarte bună analiza, păcat că cei cărora li se adresează și ar trebui să le deschidă ochii asupra acestor aspecte sunt tocmai „orbii” care sunt fie analfabeți fie analfabeți funcțional…
    Cei care oricum conștientizează aceste lucruri nu mai au din nefericire nici o putere în această țară (deși acum că mă gândesc mai bine nu cred că au avut-o vreodată în mod real) și aceste reiterări ale situației de facto au un gust amar.
    Odihnește-te în pace Românie!

  9. Unde sunt masele de prosti amatori de tiranie pe strazi in Romania?

    Unde sunt?

    Ca ce-am vazut pana acum sunt doar oameni care vor sa dea jos securistii si sa se elibereze, iar miscarea pentru libertate creste vizibil de la zi la zi. Mai nou si magistratii protesteaza, asta e ceva nou in situatia actuala.

    Faptul ca PSD aduce cateva sute de saraci flamanzi si obositi din Craiova cu autocarul la Bucuresti nu inseamna nimic.

    Din nou, unde este aceasta masa de dobitoci iubitori de dictatura? Eu nu-i vad, poate sunt toti cu ochii in Antena 3, dar pe strada nu sunt.

  10. Nu-i prea bine nici cu „liberalii” central-europeni care de fapt sunt neo-marxisti îmbrăcaţi în haine de liberali progresiști şi nu-i bine nici cu iliberalii noştri hoţomani……
    O Europă mai preocupată de valorile perene, mai interesată de respectul faţă de cultura şi tradiţiile fiecărei naţiuni componente, în paralel cu accentul pus în continuare pe inovare şi dezvoltare economică puse însă în slujba omului, nu ne-ar strica. În ciuda terminologiei utilizate, Europa de acum tinde să devină iliberală sub chiar conducerea liberalilor progresişti ai ultimelor decenii. Noua Europă în care se impun ideologii de stânga, dominată de discursul „politic corect” şi de tot felul de aspiraţii minoritare, nu este Europa pe care cei care au traversat atât de durerosul comunism şi-o doresc. Europa este condusă de naţiuni care nu au anticorpi la comunism!
    Din nefericire însă nici nu prea există alternative rezonabile la neo-marxismul prezent …. Să sperăm că ceea ce se întâmplă acum este doar un proces lent de deşteptare şi de regăsire a valorilor care au făcut ca Europa să fie în istorie ceea ce a fost odată!

    • Dar cum impaci asteptarile populiste cu votul democratic ? Acesti neo-marxsisti sunt asa pentru ca stau cu ochii pe sondaje. Daca sondajele ar spune ca se cauta dreapta, ar fi oameni de dreapta. Dar, starea initiala a omului ( ne-educat economic, politic, etc ) e de stanga.

      Eu cred ca odata ce ai semanat samanta populismului in electorat, nu mai e cale de intoarcere. Asteptarile oamenilor cresc, la fel si oferta politca, economia scade ( dupa o mica perioada de aparent reviriment ), si mai devreme sau mai tarziu va scapa de sub control. Chiar daca in Vest mai au inca multe parghii de a-l tine sub control, data fiind si experienta nazismului, aparent populismul scapa din nou din lesa.

      Apoi, dupa ce oamenii vor fi gustat din „beneficiile” populismului scapat de sub control, fie ca e vorba de nazism, comunism sau alte forme, se creaza o fereastra de oportunitate pentru valorile de dreapta. Noi in 89 de ex. nu am profitat de ea. Polona a profitat, dar azi suntem in acelasi loc, evident ei economic stau mult mai bine. Fiindca dupa o vreme oamenii se culca iar pe o ureche, populismul iar o ia razna, samd. La noi aici in Est e clar, lucrurile au scapat de sub control.

      Vor veni vremuri grele, urmatoarele decenii par pierdute si e posibil orice. Razboi, cald sau rece, sau „baltirea”, fie intr-o pseudo dictatura de tip rusesc, fie int-un delir populist de tip sudamerican. Vom vedea,

    • Piata libera si libertatea individului.

      Astea lipsesc astazi in Romania in mod flagrant. Ca in unele state europene recrudescenta socialismului amageste pe unii, este evident. Dar Romania nu a beneficiat de nici unul din avantajele democratiilor din Vest, este prea tanara. De aici si naivitatea politica, dupa mine.

      Pentru multi socialismul e un fel de orranduire a Raiului, prin confuzia cu statul bunastarii si prin idea bizara a redistribuirii. Unora poate le place sa nu raspunda de propria lor viata, sa lase statul sa alega pentru ei. Renunta la libertatea individuala pentru o amagitoare bunastare si ocrotire,

      De accord cu toate astea. Dar chiar faptul ca eu acum, in acest moment, scriu subliniind ca piata si libertatea completa a individului sunt valori fundamentale, demostreaza ca vom ajunge si noi la un moment dat la capitalism si la valorile liberale.

      Nu ma astept sa imi bata cineva la usa sa ma aresteze pentru ce am scris. Asa ca suntem pe drumul cel bun, cu inevitabile sincope.

      ===
      Dupa parerea mea, ne aventuram ducand discutia pe taramul „liberalilor progresisti” si al iliberalismului. Multi cetateni au nevoie de o ideologie clara, nu de una futurista. Chiar daca poate unele coordinate ideologice ar fi fi acceptabile.

      In Romania de astazi unde toate partidele sunt de stanga, dupa parerea mea, stadiul este cel al necesitatii insfiintarii unui partid liberal (de dreapta, classic). Cu o doctrina foarte clara, cu tushe groase.

      Stiu ca am mai tot spus asta. Dar cred ca oridecate ori as spune-o tot nu e sufficient.

      • „Nu ma astept sa imi bata cineva la usa sa ma aresteze pentru ce am scris. Asa ca suntem pe drumul cel bun, cu inevitabile sincope.”

        Aveți, după părerea mea, dreptate, în prezent în România NU sunt încălcate în mod grav libertățile cetățenești fundamentale. Dar administrația de tip kleptocratic (construită, într-adevăr, pe structura PCR și a Securității, o democrație de stânga „originală”) este extrem de ineficientă. Economia se bucură de un anumit nivel de deschidere și produce suficientă bogăție pentru a da oligarhilor posibilitatea să extragă în mod continuu resurse, dar funcționează cu o risipă uriașă a acestor resurse, care ar putea fi utilizate pentru dezvoltare. Nici în Venezuela oamenii nu sunt reduși la tăcere în felul menționat de dumneavoastră (deși presa cunoaște atacuri tot mai puternice din partea forțelor guvernamentale), dar populața suferă de foame, în ciuda abundenței resurselor.

        Eu cred că nu acesta este drumul cel bun, ci cel care conduce în primul rând la înlăturarea hoților din fruntea statului, indiferent de pretinsa lor orientare doctrinară. Desigur, despre eficiența și oportunitatea adoptării anumitor politici economice, considerate de stânga, ori de dreapta, într-un anumit context, în țara noastră, se poate și este firesc să discutăm pe larg. Doar că măsurile economice adoptate de actuala Putere sunt atât de neinspirate, încât dezechilibrele create de ele au căpătat o importanță acută.

        • Desigur.

          Eu doar vreau sa spun ca societatea romaneasca este suficient de stabila democratic incat sa permita o tranzitie spre regimul politic capitalist.

          Exista forta civica necesara schimbarii. Doar ca simpla schimbare sub presiunea maselor este una nedirectionata. De aceea spun ca trebuie sa existe un obiectiv al acestei schimbari,

          Nu avem ce sa schimbam fundmental, structural, in political romanesc. Exista insa un dezechilibru ce a fost creat de persistenta in refuzul ideologiilor politice. Dupa parerea mea, acest lucru a dat si ocazia,de afirmare si fixare la guvernare a unui current „administrativist”, ce, din pacate, a facut posibile derapaje (pentru ca ii lipseste frana politica)

  11. Un articol foarte bun, vreau doar sa punctez cateva lucruri

    „În al treilea rând, modernizarea tehnologică și de infrastructură nu a fost însoțită de o corecție a marilor deficite educaționale” – cred ca ce am ratat in ultimii 28 de ani a fost reforma teritoriala si administrativa.

    Sate si orase mai mici, care se golesc treotat de oameni, fara industrie si fara locuri de munca, in care cei activi sa cu minime perspective de a fi integrati in economie au plecat, de multe ori direct peste hotare, cu tarani care au asteptari false, sa primeasca subventii pentru agricultura, ajutoare sociale, pensii, copiii lor sa beneficieze de invatamant gratuit si cu totii de sanatate, tot gratuita. Dar daca ne uitam cu ce contribuie ei la bugetele locale si centrale, vedem ca este nesemnificativ si ca taranii de alta data nu plateau cine stie ce taxe dar nici nu primeau mare lucru de la stat. Adevarul, ca vremea taranilor a trecut de mult, nu il pot privi in fata. Si nici ca un stat moder nu poate tine in spate o majoritate de oameni neintegrati in economie, care subzista dar nu platesc taxe. Prin orase, taranii care au trecut, gratie comunismului, printr-o urbanizare fortata sunt azi la fel de lipsiti de perspectiva ca si cei ramasi la sate.

    Acestia sunt majoritatea votanta, dincolo de optiunile lor politice este semnificativ ca ei merg disciplinat la vot, isi pun cele mai mari sperante in politic si astfel ca ei sunt cei care „conteaza”, sunt majoritatea electorala de fapt. In schimb, o minoritate de 15-20% din populatie duce greul dpdv economie, 30% din pib este dat de Bucuresti iar mare parte din resul sau e dat de cateva orase, in special cele din Ardeal unde s-au mai facut investitii in infrastructura care au atras capital strain. Acesti oameni sunt de mult dezamagiti de mediul politic, si pe buna dreptate, nimeni, cu exceptia catorva idealisti dezbinati, nu le apara interesele, ei sunt greu de cumparat din punctul de vedere al politicului. Sa nu uitam ca IT-ul, cu cca 100.000 de oameni a depasit agricultura ca cifra de afaceri inca din 2014.

    Ce vreau sa zic de fapt e ca multe sate ar fi trebuit desfiintate, conceptul de taran „de subzistenta” care nu produce nimic la buget inlocuit cu cel de fermier, etc. Avem in sate scoli cu invatatori preponderent necalificati, sau formati, asemeni lui Nicolicea, la universitati obscure. Nimeni din cei care studiaza la o universitate serioasa nu vrea sa mai mearga la sate, cu noroiul pana in gat, WC in curte si fara apa calda. Si nu ii putem condamna, din contra, sa ne bucuram daca raman in tara.

    Aparitia unor centre zonale ( pe ~ 30 Km cum a propus Ciolos ) unde sa se investeasca si care sa aiba centre viabile de educatie, sanatate, drumuri si cai ferate si o economie proprie si care sa atraga incet-incept populatia din satele mai mici din jur este unul din lucrurile pe care le-am ratat si care puteau aduce multe beneficii in tara asta.

    Sa o spunem pe aia dreapta, o primarie intr-un sat de 1500 de locuitori, cu cca. 15 angajati este mentinuta acolo doar din considerente politice, pentru a scoate oamenii la vot.

    Politica s-a facut si se face ( din 45 incoace ) in total dezinteres fata de realitatile economice, iar dupa Revolutie banii de la putinele secotare care produc valoare adaugata sunt risipiti pe proiecte populiste care doar alina durerea pricinuita de declin, dar nu pot stopa trendul. Cand de ex. Boc a inchis unele spitale din zone neviabile unde oricum se mima actul medical si lipsite de medici, multi au tipat.

    Fiindca asteptarile noastre, in 28 de ani de tranzitie dar si in comunism, au fost formate altfel. Comunistii, care nu risipeau banii pe concerte si targuri si care au taiat consumul masiv, au facut spitale in sate si oamenii au crezut ca „se poate”. Cat de viabile au fost ele si ce faliment a reprezentat comunismul in general, dpdv economic, doar o mica parte din populatie este dispusa sa accepte chiar si azi. Fiindca cu toate restrictiile, economia nu a mers prea grozav nici atunci.

    Numai intoarcera la o administratie care sa ii puna pe primul loc pe cei care produc si care sa le faca lor mai intai de toate facilitati gen drumuri, cai ferate, scoli pentru copii ( in marile orase oamenii platesc after-school sau pierd ore intregi in trafic sa isi duca copiii la meditatii, sport, limbi straine ), spitale decente ( multi platesc suplimentar abonamente la clinici private ) mai poate salva tara asta.

    Din pacate, „democratic” e imposibil, cum spuneam, asteptarile celor care voteaza sunt ca statul sa ii deposedeze pe cei care muncesc si sa le dea lor.

    Faptul ca nu exista „alternativa” la actualul sistem politic, eterna fragmentare a opozitiei, blatul cu puterea, infiltrarea de elemente dubioase, sunt teme „grele” care merita dezbateri separate.

    Si inca 2 cuvinte despre „strada”. Zeci de mii, sute de mii poate de oameni „singuri” care merg in grupulete de 2-10 oameni si protesteaza inseamna ceva, s-a vazut anul trecut, dar inca n-au o platforma. Daca ar avea o platforma, forta lor ar crese de zeci de ori.

    Dar, asa cum s-a intamplat in istoria noastra recenta, pericolul de deturnare si infiltrare este masiv, deci poate ar trebui sa invatam o data din istorie si sa avem mare grija la cine si ce ne pun intr-o eventuala platforma.

      • Dacă nu ești puternic economic pe degeaba faci politica. Politică fără bani e că mersul la cazino cu curul gol. Mai bine joci Monopoly, ai mai multe șanse să câștigi.

      • Si economia e tot despre oameni, reprezinta un „numitor comun” la care unii refuza sa se raporteze dar altul mai bun nu exista, decat retorica si gargara. Iar politicile costa mult si au randamente mai mici decat daca ai lasa banii oamenilor cu initiativa si pricepere dovedite, adica daca ai reduce taxele. Stiu ca nu asta ne-au invatat comunistii si vor nega pana la ultima suflare. Daca n-ai scos capul prin lume cu exceptia studiilor la Moscova, poti sa crezi toate astea, dar tari, cum ar fi Germania, ii pun totusi pe primul loc pe cei care muncesc. Crezi ca autostrazile alea le-au facut pentru pensionari sau pentru taranii cu carute ? Iarasi ce nu vor sa inteleaga comunistoizii bolsevici de la noi, socialism si politici nu inseamna doar haiducie, adica sa luam bani de la cei care ii produc ca sa ii amagim pe saraci in scopuri populiste, aruncandu-le frimitrui. Socialism inseamna sa dai, ca stat, celor care muncesc mai intai si celor care au nevoie mai mult. Si comunistii aveau sloganul ala: „nici munca fara paine, nici paine fara munca”.

        In alta ordine de idei, daca imi arati un singur lucru facut la noi in ultimii 28 de ani pentru oameni, for real, eu il mananc. In realitate, toate lucrurile facute pentru cetateni, scoli, pasaje, borduri si panselute, au in spate contracte de unde s-a furat masiv, au fost inaugurate cu panglici si popi, doar ca fraierii lor care ii voteaza sa puna botul.

    • @Gigel, super-comentariu, o sa-l editez 1 pic, o sa-l postez pe pagina mea de FB, o sa indic desigur autorul / situatia e, evident, cam cum o descrii tu / Ro se indreapta spre o combinatie de Venezuela, Turcia & u name it (?!!)

    • Cred ca lipsa unui partid care sa preia in discurs interesele celor care produc astazi bunastarea Romaniei este esentiala. USR-ul nu stiu daca va fi acel partid sau nu, dar asa cum bine observati pe scena politica lipseste dreapta si o data cu ea lipseste bunul simt in masurile economice luate de guvernele care s-au succedat la conducere. Romania va esua, sunt prea multe elemente care, luate impreuna, duc la esec in mod inexorabil: emigratia celor capabili si dornici sa munceasca, lipsa investitiilor neaparat necesare pentru egalizarea sanselor in regiunile istorice, demografia dezastruoasa, lipsa unei educatii de calitate cuplata cu lipsa interesului guvernantilor pentru un electorat educat, etc. Sunt de asemenea de acord ca in conditiile mentinerii democratiei soarta e potrivnica, balanta votului va fi intotdeauna si din ce in ce mai categorica pentru partea pasiva, conservatoare a societatii – un paradox sinistru, nu-i asa?

      • Partidele de dreapta de la noi sunt jalnice. Orice discurs de dreapta nu are sanse. Oamenii au fost educati cu asteptari de stanga. Pana si curentele hipstero-eco-green-vegan-traditionalisto-dacopat produc un „om nou” in esenta lui tot de stanga si chiar oameni cu anumite pretentii pot fi manipulati usor spre stanga ( vezi Rosia Montana ).

        Partidele de dreapta fie au ramas cu dreapta cu numele, venind cu programe de stanga, mai de stanga decat PSD ( vezi cazul Tariceanu, sau al PDL pe langa care Nastase ar trece ca un om de dreapta http://www.contributors.ro/economie/socialismul-guvernarii-actuale-de-dreapta/ ), fie, au ales cealalta „cale usoara”, mesajul anti-sistem, vezi USR. Cu un astfel de mesaj castigi usor voturi cat sa intri in parlament fiindca exista mereu un electorat profund anti-sistem. Dar odata ce ai ajuns in parlament, incet-incet optiunile devin sumbre, fiindca esti blocat. Nu poti avea candidati comuni cu alte partide, nu poti face aliante fiindca te-ai discredita in ochii propriului electorat caruia i-ai promis sa mori cu sistemul de gat, nu sa imparti ciolanul. Ramai un partidulet mic, la 10-15% pe care toti il vor evita si sabota. Oameni scarbiti sunt mult mai multi, dar probabil doar atati pot fi convinsi de un partid nou, cu resurse putine, ca e anti-sistem.

        Fiindca aminteam de calea usoara, „calea cea grea” pentru dreapta, este educarea publicului, nu cu un partid ci cu o platforma. Modelul asta cu eu promit si apoi ma votati e depasit. As merge pe o platforma libera, online, un site unde fiecare sa propuna ce e de ales, apoi sa se voteze. Primele 10 chestii, nu mai mult, sa devina programul platformei. De ex lupta anti-copruptie, depolitizarea aparatului de stat, lucruri evidente zic eu, dar care necesita dezbateri amanuntite. Cand vom sti CE E DE FACUT dar si CUM E DE FACUT, putem sa ii atragem si pe altii, sa ii educam.

        Si cum spuneam, nu e vorba doar de cei de la tara, e important si pentru cei de la oras. Eu cred ca in anii urmatori se va deschide o fereastra de oportunitate pentru „derapta”, pe baza atrocitatilor produse de Dragnea, prezente si viitoare, la fel cum s-a deschis dupa mineriade ( cu un oarecare „lag” ). Si ma tem ca iar ne va prinde nepregatiti. In 96 am avut partidele istorice care nu au inteles ce s-a intamplat cu oamenii in Romania ultimilor 50 de ani. acum nu mai avem nimic.

  12. Toate au legatura in lumea de azi si eu zic ca greseala strategica de la care au pornit lucrurile in jos pentru Europa-SUA este acceptarea Imigrantilor (cu I mare de la ilegali) de origine islamica. Si as zice nu doar acceptarea ci chiar bagarea pe gat cu forta a acestora de catre Merkel(nu Germania). Nu am inteles niciodata motivul si indarjirea ei im aceasta directie. Natalitatea e buna in Germania si oricum toata lumea vorbeste de desfiintarea unor profesii ce vor fi inlocuite de roboti si tehnologie. Daca vroia sa faca ceva intr-adevar pentru acei oameni(apropo majoritatea celor ajunsi in UE sunt tineri de gen masculin si xenofobi) putea sa deschida niste puncte de inregistrare in Turcia si sa sa-i ajute pe cei care chiar merita (femei, copii, persoane in pericol de persecutie cum sunt crestinii) si doar pe aceea sa-i accepte in UE, nu sa-i incurajeze sa-si riste viata pe mare.
    Lucrurile de mai sus nu sunt iliberale ci realiste.
    Deci, ce a urmat? Brexit, Trump(care nu imi pare un autist de genul celor „corecti politic” si pentru SUA s-ar putea sa fie chiar bun), avansul nationalistilor in UE, departarea Europei centrale de UE….
    Cum ar fi aratat lumea acum fara o criza a refugiatilor sau cu a altfel de gestionare a acesteia?
    Referitor la Romania: are conducatorii pe care-i merita. Unde au fost romanii care au stat la coada consulatelor si ambasadelor la prezidentiale(printre care si eu) in ziua alegerilor parlamentare (pentru care eu m-am deplasat in tara)? Imi pare rau pentru romanii din Romania ce isi fac timp si sa munceasca si sa creasca copii si sa protesteze si sa voteze, dar sunt in minoritate clara fata de prosti, lenesi, asistati sociali si indolenti, asta e realitatea. Eu unul am ales sa nu ma sacrific pentru o asemenea majoritate pentru ca dupa aceea sa regret ca Petre Tutea.

  13. Frumos enumerat, prezentat de autor. La Praga, acum în decembrie, extrema dreaptă (Wilders Olanda- NExit, Le Pen Franţa, fără AfD) a făcut zgomot mare şi atât. Sunt mult mai optimist în privinţa UE.27 decât autorul.

    Doamna cancelar A. Merkel a recunoscut acum în public că „a făcut şi greşeli (Berlin Breitscheidplatz 12 morţi în decembrie 2016) în momentul când a vizitat locul atentatului 2016. In Olanda a durat 7 luni pâna la formarea unui guvern nou, la Berlin 2018 va fi la fel. E normal în democraţie, trebuie acceptat. Aşa e în democraţia parlamentară. Alta nu avem.
    La Viena noul cancelar ÖVP a declarat că urmează un curs ferm PRO-UE.27. Tânărul cancelar Kurz (31 ani) a făcut imediat prima vizită la Bruessel, a vorbit cu preşedintete UE /D. Tusc şi cu seful comisiei UE/ J.C. Juncker. Ministrul de externe austriac e un naţionlist FPÖ de dreapta, vom vedea. In Italia sunt alegeri 2018 cu un partid de dreapta „Berlusconi“ în ascensiune. Italia ramâne cu cele mai multe semne de întrebare în vest (datorii publice de stat de 132 %BIP, probleme politice şi sociale interne 2018).

    … „.. La București, doi inculpați, doi penali, ambii repetenți în facultate[1], conduc cele două camere ale Parlamentului și cele două partide de guvernământ, iar un al treilea repetent[2], care a făcut Facultatea de Drept la (mare) “distanță”, la filiala din Drobeta Turnu-Severin a unei universități private, conduce Comisia Juridică din Camera Deputaților, o poziție importantă în lupta puterii de la București împotriva statului de drept.
    … „….

    Problemele interne ale statelor asociate sunt de fapt soarta UE.27. Sunt de acord în multe privinţe cu autorul, însă mai puţin pesimist. Decizile în UE.27 nu se iau în Parlamentul PE, nu se iau în comisia J.C. Juncker, în nici un caz de preşedintele UE/ D.Tusc. Decizile se iau în consiliul şefilor de stat. Aici văd o problemă „anti-UE“. La Bruessel se tratează şi se formulează acorduri UE.27de leaderii statelor. Intorşi acasă unii din aceşti leaderi ale statelor asociate în UE.27 încep cu propagandă politică „populist naţionalistă“ acuzând Bruessel de toate relele de pe lume. Aici văd o problemă între cei care cât de cât se pronunţă în public ferm PRO-UE.27 şi cei care în grade dieferite se distanţează zi de zi mai mult de vechea UE.27.
    E. Macron /Franţa, doamna cancelar A. Merkel/Bundesrepublik D., Olanda, Austria, Spania, etc. se pronunţă azi PRO-UE.27.

    … „… Regiunea noastră, probabil cea mai turbulentă a Europei, a mai trăit astfel de drame ale delirului iliberal, de iluzii ideologice spulberate şi transformate, mai devreme sau mai târziu, în regrete şi pierderi ireversibile, în diferite epoci istorice. Legionarii şi comuniştii sunt doar două dintre cele mai cunoscute exemple ale secolului trecut. Vom vedea, începând de la anul, că discursurile iliberale se vor consolida, în Europa Centrală şi în România, nu doar în parlament şi în spaţiul mediatic, dar chiar şi în stradă, unde „ceilalţi”, cei care s-au săturat de Uniunea Europeană şi de valorile liberale şi au alte interese, vor începe să-şi arate colţii şi să-şi scoată aderenţii la luptă. Nu va fi uşor.
    … „…..

    Problema de distanţare în centru-est al UE.27 începe la Bratislava 2016 şi continuă până azi. Văd altfel decât autorul situaţia de azi în UE.-27. Ponderea economică şi politică a statelor asociate 2004 + 2007 la UE.-27 a rămas pâna azi destul de mică. Economic ponderea centrului-estic e aproape neglijabil la scara mondială. Problema cu unanimitate de voturi impune o „refondare“ UE.27, începută şi decisă de fapt 2016 la Paris (F. Hollande, 2 viteze) ca răspuns la Bratislava 2016.

    Aici se pune problema cum se orientează România 2017-2021. „Refondarea“ UE.27 anunţată de E. Macron la Bucureşti ar trebui tratată serios de guvernul dâmboviţean actual. Nu e de glumit cu Paris/Franţa 2017-2021. E. Macron e leaderul UE.27.

    Pentru ZE.19 problema mai mare ramâne Italia (alegeri 2018), una mai mică e Grecia (176% BI P datorii de stat, practic faliment de stat eşuat).

    Jocuri şi speculaţii geostrategice pe continentul nostru de azi e eventual un fel de sport pentru unii jurnalişti, comentatori şi analişti din presa şi publicaţiile „naţionale“. Sper că nu e la fel la leaderii statelor asociate în UE.27. Crearea de blocuri de interese în UE.27 încă nu e o problemă mare. Cererea de la Bratislava 2016 de crearea unei alte asociaţii europene decât cea iniţială 1957-2017 e un risc mare pentru centrul-est-sudest al continentului. Aici sunt de acord cu autorul.

    ZE.19 se integrează mai mult şi mai repede, fără să ţină seama ce se întâmplă la ceilalţi 8.
    Problemele interne în tară domină cu mult pe cele externe, inclusiv parteneriatul UE.27 şi NATO.

    România are de ales.

    • BRAVOS Kurt! NUMA’ CA AI OARESCE PROBLEME. Ori, mai bine scris, Eu Centrala are o groaza de probleme, pe care daca nu din rea credinta (manata de un subiectivism generat de aceeasi sorginte germanica), cel putin din nestiinta, nu l-ai scris. Violentele generate de nationalismul german in Mecklenburg-Vorpommern, contra chiar si a turistilor. Violentele generate de nationalism, in : Tirolul austriac, sau italian (imi scapa acum); in Olanda, si cu voia dvs. in Belgia, nu sunt de neglijat. Nu as sari nici Danemarca, desi nu s-au inregistrat violente fizice, insa, nici nu este primit cu multa ardoare. Precum vedeti, nationalisul este una din formele raului, ce nu ocoleste Occidentul, in forma lingvistica, estetic exhibata de la invatatii nostri: Europa Catedralelor (si castelelor, adaug eu).Un pic de analiza lucida, nu ar strica .

      PS Cand am trecut cu ferry Bodensee, in CH, in drum spre Basel si St Gallen, cei de pe malul germanic (intr-adevar, globalisti) m-au avertizat ca voi avea mai multe probleme cu accentul si gramatica lb. germane folosite de mine. Si intr-adevar, de la controale, peste controale, pana la priviri indelungi, ori piezise, mi-au data de inteles ca trebuie sa vizitez iute, ce am de vizitat, si sa o iau (la fel de iute), la picior. Kep cool, ca niciunul nu este ferit de virusul nascut in eprubeta al nationalismului, si bine hranit de servicii mai mult sau mai putin de securitate, mai mult, ori ma putin interne.Maca si gazele occidentale conteaza. Iti stau la dispozitie si cu cifre. Radio Berlin, este un deliciu in critica politicii merkeliene, in ceea ce privesc violentele din fosta DDR. Dar, cred a am mai scris despre acestea, … Nu ?

      • Nationalismul vestic ( nici gand sa-i contest existenta ,doamne fereste ) este jalnic ,grotesc , castrat ,hilar in cel mai bun caz.
        Au probleme doar cu est-europenii , pe spatele carora isi incordeaza muschii atrofiati la o shaorma traditionala germana.Sau belgiana.Sau olandeza.Sau franceza.Sau elvetiana .Tot traditionala este.

  14. Si totusi nicaieri nu e mentionata sursa principala a prapastiei est-vest: Criza economica din 2008, „revolutiile” arabe si solutia Merkel-Barroso de a stimula redresarea economica prin importul de imigranti nepregatiti, presiunea pe bugetele de asistenta sociala, cheltuielile militare generate de amenintarea Rusiei, terorismul generalizat si nesiguranta vietii europene. Dar deh, „iliberalii” sunt de vina!

  15. Se cuvine totusi sa recunoastem ca multi dintre analistii politici de la noi au fost luati prin surprindere de noile-vechi tendinte politice. Chiar si la inceputul anului 2017, dupa alegerile catastrofale prin care, pentru orice om normal, era clar ca la putere au ajuns mafioti si grupuri infractionale organizate, ei aveau inca un discurs detasat, apropiat de cel diplomatic, prin care derapajele grave erau inca vazute ca simple neajunsuri. Acum toti ne spun in fata mai mult decit adevarul si sint mai pesimisti decit pesimistii de cariera.
    Mai intii ca nu-i vorba aici de patriotism revolut sau prost inteles: sa fie clar, la cei mai multi dintre politicienii romani nationalismul e o pavaza in fata legii – pe care au incalcat-o – sau camuflajul clasic al incompetentei stralucitoare.
    Insa ceea ce cred ca inca nu acceptam, desi intelegem, este un fapt simplu dar fara de care democratia noastra nu mai poate avansa nici macar un pas – drept e ca multi dau gustul pentru iliberalism pe lipsa traditiei: chiar in articol ni se aminteste de sutele de ani de traditie democratica in cazul tarilor avansate. Dar chiar si asta, dupa mine, poate fi o scuza in mina politrucilor pentru care orice aminare a democratizarii e mana cereasca. In realitate, nici macar lipsa educatiei nu poate fi motiv de iliberalism.
    Oameni buni, sa revedem solutiile simple si evidente. Sa ne aducem aminte de un adevar pe care multi il uita in aceste zile. Democratia costa, iar democratia consolidata e chiar scumpa. Noi, cei din Est, ne-am obisnuit cu produse contrafacute, cu marfa second-hand. Ei bine, inclusiv democratia noastra e una la mina a doua. A fost dobindita ieftin, prin intermediul unor samsari politici (atentie, mortii revolutiei nu intra in nici un pret, fiindca ei sint rezultatul unor crime impotriva umanitatii care trebuie judecate). Iar noi nu facem decit sa cirpim si sa mergem mereu pe principiul cheltuielii minime, desi, atunci cind ne luam incaltari de iarna gindim ca sintem prea saraci ca sa cumparam lucruri ieftine. Intrebarea imediata e evidenta: de ce nu gindim la fel si in cazul democratiei? De ce nu investim la propriu in democratie? Sigur ca intrebarea asta ii va supara pe cei care n-au mers la vot fiindca da, lipsa de la vot este, de fapt, pretentia de a primi democratia pe de-a moaca, adica de la stat. Incit, nu e nici o diferenta intre cei asistati social si cei asistati democratic, eventual circotasi, scirbiti si dezinteresati de propriul vot. Chiar asa: sa zicem ca traiti intr-o tara saraca si ca pe piata nu sint produse de calitate, de pilda toti bocancii sint de slaba calitate. Ce faceti iarna? Mergeti descult in ideea ca inca n-au ajuns in tara bocancii de calitate? Evident ca nu. Ei bine, exemplul asta simplu ne arata cit de ipocriti pot fi oamenii atunci cind vorbesc despre politica, inclusiv cei scoliti si cu pretentii. Asta ne arata o data in plus ca nu educatia e problema, mai precis, nu e vorba de educatia formala ci de una mai degraba elementara.
    Gindind astfel, vedem acum clar ca cei care ies in aceste zile in strada, nu doar ca au investit in democratie dar au, pe buna dreptate, si pretentii. Oamenii acestia stiu ca democratia, ca orice produs, are o garantie dar si ca, daca produsul nu corespunde cu ceea ce au cerut, atunci au toate drepturile nu doar sa returneze produsul, dar sa fie despagubiti.
    Haideti sa nu mai complicam ceea ce e simplu, caci daca vrem democratie atunci trebuie sa fim pragmatici, cel putin la fel de pragamtici ca atunci cind sintem cumparatori.

    • Multi oameni am vazut ca refuza politica, spuanand ca nu-I intereseaza. Cienva spunea insa ca daca nu ne intereeaza politica asta nu insemna ca politica nu se intereseaza de noi :-)

      Multi vad politica asa, ca un lucru murder. Si au dreptate. Dar asta nu ar trebui sa ne duca la idea ca putem construe o societate non-politica sau ca putem sa protestam, dar sa nu fim inregimentati politic. Ne furam caciula.

      O societate non-politica este doar anarhista (in sens ideologic nu in sens comun) sau fascista. Simplu spus, declarandu-te non politic afirmi de fapt ca esti anarchist sau fascist. Adica. tot ai o parere politica.

      Nu putem sa ne plasma in afara politicului, pentru ca viata inseamna sa adopti un set de valori, iar acest lucru este chiar o optiune politica.

      Am spus toate astea pentru ca de fapt cam pe acolo cred eu ca ne plasma noi astazi: am vrea o societate fara mizeria politicii. Adica, am vrea sa dam mana cu Mos Craciun :-).

      Asta a dus si la de-ideologizarea politicii din Romania si prin ricoseu, la deriva partidului majoritar la modul absolut. Asa ceva nu este in interesul democratiei. Jena reciproca (intre partied in cazul nostrum) este necesara pentru sanatatea democratiei. Asta insemna ca nici un partid nu ar trebui sa detina o majoritate absoluta. Nu-I nevoie de o lege sa obtinem asta, e nevoie doar de constiinta.

      Constiinta a adormit in 28 de ani. Ultimul an ne-a trezit constiinta. Asa ca eu cred ca de data asta ne-am lamurit ca avem nevoie de partied politice cu doctrine asumate, ca un partid de stanga majoritar este un dezastru democratic (chiar daca ar fi de foarte bune intentii), ca plitica se face cu partied politice care sunt alacuite din politician murdari, dar ca noi trebuie sa ii acceptam pe cei mai putin murdari, nu sa cautam pe ALba ca Zapada samd.

      Un partid liberal nou creat si alegeri anticipate. Asta cred ca e Solutia in acest moment. Sau sa asteptam inca trei ani. Dar atunci s-ar putea fie sa avem tensiuni sociale majore fie sa ne trezim ca nu prea mai avem ce salva….

      • @Dedalus – teoria prezentată e frumoasă, dar are o ”gaură” cât casa.

        Nu caută nimeni Feți-Frumoși și Albe-ca-Zăpada în politică, dar trebuie să ai de unde alege. Dacă unul îmi promite cartofi la discreție, altul îmi promite varză la discreție, altul fasole la discreție și altul orez la discreție, eu nu- votez pe niciunul dintre ei. Pentru că eu prefer șnițel cu salată, iar toți ăștia patru îmi explică rânjind: ”stai un pic, doar nu crezi că o să te lăsăm să-ți crești singur un porc”. Pentru că ei sunt socialiști toți patru, iar eu nu.

        Dacă nu se poate altfel, atunci eu o să-mi cresc un porc pe ascuns, o să-i dau porcului cartofii pe care mi-i oferă la discreție puterea politică a momentului și de fapt puțin îmi pasă dacă vin alții care or să dea varză, fasole sau orez la discreție în loc de cartofi. Eu tot porcului o să i le dau pe toate. Pentru că mie îmi plac șnițelele. Cam asta-i.

        • Știm din istorie ce se întâmplă cu cei care își creșteau porci pe ascuns. Sunteți visător, încă satul de va permiteți aroganță să refuzați cartofii și salatele în așteptarea unui snitzel.
          După cum se vede, toate s-au transformat în probleme de anduranță: cine va ceda primul. Când vi se va face cu adevărat foame, va fi buna și varza.

          • Nu, stimate domn. Când mi s-a făcut cu-adevărat poftă de șnițele, am plecat într-o țară unde e legal. Și v-am lăsat dvs. toată varza și toți cartofii. Postarea dvs.e cea mai bună dovadă că în România nu se va putea schimba nimic timp de încă o generație de-acum încolo.

        • Exact cum ati spus: depinde de ce pretentii ai.

          Intotdeuana ai de unde alege.

          Si intotdeuana alegi, chiar si atunci cand nu mergi la vot, Daca nu mergi la vot, dai de fapt votul tau majoritatii.

          Dar a allege este o actiune necesara reglajelor structurale ale democratiei, asta am vrut sa spun. Cand votezi, actul acesta nu are doar relevanta promovarii la putere a unui partid, ci si relevanta in ce priveste raportul dintre fortele politicie in ansamblu.

          Din acest motiv, cand nu alegi si acest fenomen are loc in masa populatiei, puterea politica tinde sa se concentreze – s-a si vazut asta. Ori, cu politica concentrate si nediversificata, paralmentul nu prea functioneaza. Se transforma de fapt intr-o Mare Adunare Nationala/

          Altfel spus, daca iti cresti porcul tau, ai toate sansele ca in timp sa omori toti porcii tuturor. :-)

          • OK, hai să vă explic în cel mai simplu mod posibil: oamenii nu se simt reprezentați în niciun fel de oferta electorală, de asta stau acasă. Când a existat o miză (în 1996 sau în 2004 de ex.) oamenii chiar au ieșit la vot. În 2016 chiar nu a existat nicio miză, puteți pricepe asta?

            • Problema e că în tabăra „noastră” s-a întâmplat fenomenul ăsta, brusc am constatat că nu mai suntem reprezentaţi cu adevărat de nimeni, pe când în tabăra „lor” n-avea ce să se întămple, pentru că acolo nu se întâmplă niciodată nimic. Cu toate astea, consecinţele erau previzibile, sondajele erau clare, aşa că sigur că această „pedepsire” a reprezentanţilor s-a întors împotriva noastră, pentru că oricât de corupţi erau ei, măcar n-aveau curaj să se pună de-a curmezişul coanei Ioropa, deci târâş-grăpiş o mai duceam un ciclu electoral, până când ne mai răfuiam cu ei :)

            • A existat o miza uriasa, dar nu cea legata de alegeri, ci una legata de re-structurarea politicului romanesc. Din acest punct de vedere, absenta la vot a fost pozitiva.

              Efectul absentei la vot a fost trezirea unei mase mari de alegatori. Iar efectul secundar a fost ca unii au inceput sa-si puna problema raspunsului politic, adica a infiintarii unui partid care sa raspunda acestei cereri.

            • Aș spune că „a exista o miză” și „a te simți reprezentat” sunt lucruri diferite, care pot determina alegătorii să participe sau nu la vot. Adică, la alegerile parlamentare din 1996, au fost numeroși alegători care au participat la vot pentru că s-au simțit reprezentați de candidații pe care și-i doreau în parlament. La alegerile prezidențiale din 2000, spre exemplu, a existat mai degrabă o miză, iar participarea la vot a fost relativ mare pentru a împiedica pe cineva dintre candidați să câștige alegerile.

              Din nefericire, de cele mai multe ori, la alegerile din patria noastră”a existat o miză”, adică, exceptând poate într-o anumită măsură alegerile parlamentare din 1990, când binomul Iliescu-Roman era reprezentativ, și pe cele din 1996, cetățenii au simțit mereu că au ceva de pierdut sau de câștigat în urma proceselor electorale, mai mult decât au avut sentimentul că participă la desemnarea celor mai buni reprezentanți ai lor, care să administreze treburile Cetății în următorii ani.

  16. Of, ce ne mai plangem de mila atat… Merkel e de vina cu refugiatii ei. Ea a destabilizat UE cu totul. Lasa ca trece pana la anul. Nu se destrama UE asa usor. Poate in 100 de ani…mai vedem.

  17. Spre deosebire de alte tari din zona, romanii s-au aruncat in bataia tancurilor in 1989 si si-au castigat apoi o forma de democratie pe care comunistii lui Iliescu nici macar nu si-o imaginau. Noi avem mai mult de pierdut si avem si o istorie pe care sa ne bazam rezistenta civica, pana cand se va transforma in rezistenta civila in fata unor uzurpatori ai puterii in interesul unei mici elite corupte.

    Majoritatea romanilor vor sa traiasca intr-o tara normala, civilizata, europeana.

    Sa nu consideram ca istoria a fost scrisa deja si Romania se indreapta spre iliberalism. Sta in puterea noastra sa scriem alta istorie. Sa lasam patetismul si deznadejdea la o parte. Acum ori niciodata.

  18. Este si o problema de generatie, cei de 45+ ani au crescut in comunism si nu se pot desprinde de acesta, chiar daca nu le-a placut(a se vedea psihoanaliza, Jung & Co.). Sa speram ca cum se schimba generatiile se schimba si Europe Centrala si de Est.

    • Pai, chiar cei care au alungat comunismul sunt cei care au acum 45+.

      Si eu sunt de parere ca tinerii vor salva societatea. Dar cred ca asta nu ar trebui sa serfveasca drept un nou motiv de a ne intoarce fericiti pe partea cealalata pentru a ne continua somnul civic.

    • Eu aș spune 60+. Între 40 și 60 este o generație de oameni care a trăit activ perioada de „aur” de după „revoluție”, cu închideri de întreprinderi și șomaj masiv. Ei sunt cei plecați și/sau au copiii plecați. Nu, nu sunt ei votanții pentru că ei nu au inca pensie și trebuie să muncească. Ei chiar sunt „generația de sacrificiu”. :|

      • Da și nu. Am niște exemple chiar în familia extinsă, iar altele printre (foști).prieteni apropiați.

        Credeți că a fi șef la Medicină Legală peste un județ este ”generație de sacrificiu”? Credeți că a fi șef al unui serviciu din cadrul ANAF este ”generație de sacrificiu”? Deconcentratele sunt câtă frunză și iarbă, a mai venit și UE cu agenții noi, este loc de șefi și de salarii adevărate tot înainte. Asemenea oameni nu pleacă nicăieri, își fac doar vacanțele prin Europa și își pregătesc copiii pentru universități adevărate din Europa.

        Cei care au plecat sunt doar niște neadaptați. Al dvs. sincer :)

        • Citind cuvantul „neadaptat” vad celebrul „(ne)descurcaret” din perioada comunista. Descurcaretii erau cei tari si mari, ei erau cei valorizati, aplaudati in societatea normala. E rau dar ne descurcam. Asa si cu acele cunostinte sefi la ANAF sau deconcentrate…adaptatii (descurcaretii) de azi. Nu, multumesc…eu m-am „descurcat” in afara. Asta inseamna adaptare. Sa vii dintr-un sistem putred gen Romanika si sa te adaptaezi in ulul sanatos gen Danemarca…sau Suedia…sau Germania. Restul sunt (auto)pacaleli nationaliste.
          Sincerely, yours…

  19. Razboiul Rece a fost castigat de Ronnie, Iron Lady si….Gorbaciov. Europa nu a avut niciun merit. Ruperea „binomului” UE – USA a inceput odata cu razboiul din Iraq cand US a avut alaturi practic doar UK. De miscarea „deviationista” a Europei Centrale profita USA nu Rusia.

  20. Incep cu o intrebare care poate va imbuna cenzorii liberali: in liberalism, este voie sa critici liberalismul? Sunt la cel putin a doua incercare la un articol scris de liberali.
    Comentariul meu este deci in asentimentul celorlalti comentatori.
    Liberalismul e pe sfarsite in toata lumea pentru ce liberalismul s-a dovedit a fi o minciuna. Liberalismul clasic de care eram inamorati cu totii nu prea mai e de gasit nicaieri in lume si poate nici nu va fi gasit vreodata, la fel cum utopia comunismului e imposibila. A fost o unealta folosita de revolutionari de toate stirpele pentru a rasturna vechea ordine si a o inlocui cu alta, vechea moralitate cu opusul ei. Odata ce fortele care mentineau vechile structuri sociale au schimbat taberele, ele actioneaza la fel de iliberal. Vechea aristocratie bazata pe dinastii ereditare a fost inlocuita cu artistocraia specialistilor si a tehnocratilor, care formeaza dinastii in turnul de fildes academic, dominat de o singura ideologie in proportie de 90%, si se vad cu aceeasi menire augusta si drept divin de a conduce poporul nestiutor. Asa ca universitarii au acaparat o pozitie foarte convenabila pentru activism social la adapostul pretextului ca „stiinta a demonstrat” si nu mai e nimic de dezbatut. Abandonarea stoicismului academic si a dezinteresului fata de motive ulterioare a lasat loc pentru menirea nou descoperita a universitatilor ca factori ai schimbarii, pe care il si declara in mod deschis.
    Si de unde pana unde respectarea legilor si pedepsele aspre pentru abaterile de la normele morale au devenit un principiu liberal? Astea sunt principii coservatoare toata ziua. Liberalii sunt cei care umbla de zor cu toleranta, laxitatea si aplicarea selectiva a legii, apoi se mira de consecintele practice ale abordarii lor, si gasesc imediat vinovatii in alta parte, nu care cumva sa admita ca poate au gresit, vezi noile scandaluri sexuale.

    Iata cateva exemple ale mult ravnitului liberalism occidental.

    „Oana Zavoranu, derapaj major fata de mamele care alapteaza in public: E grotesc. Numai tigancile fac asta”. Mecanismul clasic de inversiune morala, prin care in numele liberalismului se cere toleranta fata de un comportament considerat imoral, de exemplu dezgolirea sanilor in public. Comportamentul devine acceptabil, dar toleranta nu se mai aplica fata de cei care mai indraznesc sa il critice. Liberali pana schimbam socitetatea cum ne place noua, autocrati si absolutisti dupa.

    O asistenta la universitatea canadiana Wilfried Laurier a fost trasa la raspundere, purtata prin comitete si comitii pentru ca a prezentat in mod neutru o dezbatere despre transsexualism cu profesorul universitar Jordan Petereson. Tactici comuniste in vazul lumii, doar ca occidentalii n-au cunoscut comunismul, sa le poata identifica.

    Twitter a interzis Britain First, pentru ca a postat niste filmulete cu musulmani.

    Presa centrala face mare caz de niste minciunele pe saituri obscure, faimoasele fake news, usor detectabile, in timp ce ei mint cu nerusinare. Washington Post: „CDC gets list of forbidden words: Fetus, transgender, diversity”. ThinkProgress: „Catholic Bishops spearhead letter encouraging parents to reject their transgender kids”

    Domnul Lucian Boia ne povesteste pe Contributors despre cele doua concepte de natiune: cea franceza, bazata pe civism, si cea germana, bazata pe etnie. Doar ca teoria celor doua modele e depasita in occident cu vreo cincizeci de ani. In gandirea liberala moderna etno-nationalimul a intrat in profunda dizgratie dupa al doilea razboi mondial. „Europa ia o turnura ‘periculoasa’ spre ‘etno-nationalism’, acuza Inaltul Comisar pentru Drepturile Omului al ONU”, putem citi pe Hotnews. Sigur, Inaltul Comisar, numindu-se Zeid Ra’ad Al Hussein, are scuza ca poate nu vorbeste nativ vreo limba derivata din latina si deci nu stie ca „natiune” vine de la „nascere”, si deci termenul „etno-nationalism” este un pleonasm. Noi, insa, mandra ginta latina, ar trebui sa stim.

    https://www.cancan.ro/razboi-total-intre-oana-zavoranu-si-cristina-siscanu-pe-tema-alaptatului-in-public-grotesc-avem-un-copil-hai-sa-i-dam-sa-suga-17506038
    https://www.youtube.com/watch?v=WEz-grmJYN4
    https://www.youtube.com/watch?v=I5ajF8Ust9k
    https://www.youtube.com/watch?v=h_yUH-iE5-s
    https://thinkprogress.org/catholic-bishops-transgender-bb57ddfdc7e8/
    http://www.contributors.ro/cultura/interviu-lucian-boia/

    • Eu nu vad unde pierde liberalismul in Europa. Si desigur ca sunt multe variante de liberalism, tocmai pentru ca liberalismul trebuie adaptat societatii in care este aplicat, intr-o masura mult mai mare decat socialismul.

      Corectarea pietei presupune existenta sa, cel putin. Ori, piata apare si functioneaza cand e lasata sa functioneze. Iar libertatea individului este esentiala atat pentru piata cat si pentru societate liberala ca atare.

      Liberalismul are lipsurile sale, doar nu crede cineva ca e o doctrina revelata :-). Dar este singura doctrina care asigura libertate si bunastare. cu toate problemele care apar.

      As mai sublinia distinctia dintre o societate liberala si un partid liberal. Altfel spus, daca piata exista si libertatea indivudului este o valoare suprema si ocrotita, o societate liberala ramane liberala si sub conducerea unui partid de stanga. Desigur, stanga va cauta sa controleze piata si sa supuna individual unui pretins bine colectiv. Dar asta grefat pe o societate liberala in structura sa si cu un partid liberal real si puternic (chiar in opozitie) nu va conduce la decaderea societatii respective.

    • Sa ofer si un exemplu flagrant al inregimentarii politice al asa-zisei stiinte in educatia liberala: „The rationale for the Goldwater Rule — which prohibits psychiatrists from publicly commenting on the mental health of public figures they have not examined in person — does not hold up to current scientific scrutiny, a new analysis finds.” Cum a aparut analiza asta tocmai la momentul oportun! In opt ani ai lui Obama, nici unui cercetator nu i-a trecut prin cap ca ar fi o problema aici sau un posibil obiect de studiu.

      http://news.emory.edu/stories/2017/12/esc_goldwater_rule_gagging_psychiatrists/campus.html?utm_source=ebulletin&utm_medium=email&utm_campaign=Emory_Report_EB_071217

    • Musai sa ne amintim si de celalalt brat al clestelui liberal, justitia. In ultima sa isprava, un imigrant ilegal in SUA care a omorat o tanara fata cu un pistol a fost condamnat pentru posesiune ilegala de arma. Liberalism, ce atata puscarie si control la granite.

  21. Pe mine vaicaritul asta ma lasa rece. Este alegerea mea sa nu transform hartia in Zidul Plangerii.

    Consider ca Romania poate si trebuie sa sustina aparitia unui partid liberal puternic. Cel care se numeste asa e departe de doctrina liberala.

    Un nou partid liberal nou format (adica un partid de dreapta, sa nu il confundam cu fascismul si neonazismul care nu sunt in nici un caz miscari de dreapta) , adica un partid pentru care piata este mai presus de orice iar libertatea individului este o valoare politica majora, acel partid spun are foarte multi alegatori in Romania. Sunt multi dintre cei care nu au venit la vot pentru ca nu au vrut sa aleaga intre partied de stanga, sau cei care nu au avut nimic de ales.

    DE fapt, milioane de ceteteni romani au nevoie de o forta politica. Asta demonsteraza si protestele recente impotriva legilor justitie. Pentru ca dupa mine este absurd sa crezi ca a protesta impotriva unora asemenea derapaje este o miscare non-politica sau appolitica. Este, dupa mine, o miscare chiar super-politica, in sensul in care ea cere o alta forta politica pe scena,

    • Multi votanti de PSD justifica votul lor prin faptul ca nu au avut cu cine sa voteze si ca nu a existat o opozitie seriosa. M-am saturat de astfel de indivizi. PSD-ul nu trebuia votat „by default”, stiind mai ales ce fel de oameni sunt in spate. Insa, cum a spus cineva aici, partidele de stanga se „muleaza” perfect pe spiritul oamenilor pentru ca oamenii au nevoie sa stie ca cineva acolo sus are grija de ei. In liberalism, omul se descurca singur si munceste mult pentru a realiza ceva. Totul depinde de individ, de educatia lui, de aptitudinile sale. In socialism, cineva are grija de tine.

      • As spune ca pericolul sta in a propulsa la putere un partid (oricare ar fi acela) cu o majoritate care sa-i permita sa legifereze nestingherit.

        Acest „nestingherit” este un mugure de dictatura. Pentru ca democratia functioneaza tocmai pentru ca reglajele sale nu permt acapararea puterii. Adica, partidele politice „se stingheresc” unele pe altele pentru ca orice abatere sa duca la pierderea puterii in favorea taberei adverse.

        In cazul stangii (si cu atat mai mult al socialismului) treaba asta mi se pare chir mult mai periculoasa, pentru ca socialismul isi propune sa creeze un stat care sa ia decizii in locul individului.

  22. Trebuie actualizate informatiile… analfabetii au Ip_10X. Varianta 7 (sau mai jos) este pentru restul lumii. Si de ce sa amintim doar de cei 2 mari incompetenti & penali de la Senat si Cam. Dep.. Ministrii, presedinti de comisii – importante (economie, aparare, Sri etc.), soferi care nici macar nu inteleg de ce si unde sunt. Si mai departe, in toate esaloanele. Absolventi tineri, de la universitati prestigioase, nu au loc nici macar ca ucenici… Pentru ei, cei care isi bat joc acum de noi asa cum nici macar TB cu Nuti si restu’ nu au facut-o… sa se uite unde sunt acum Udrea et Co, comparand cu momentele lor de glorie sfidatoare de acum cativa ani. Daca nu acum cand parca sunt in transa, probabil ca dupa prima „palma” pe care o vor primi vor incepe sa inteleaga ce pat si-au asternut.
    Ce se intampla acum e for real sau suntem intr-o realitate paralela si nu ne dam seama?

  23. Cred ca este a patra oara cand atrag atentia pe forum ca termenul ‘iliberal’ NU exista in limba romana. Macar solicitati inregistrarea cuvantului in DEX, ca a devenit jenant.

    Pentru ca nu exista, evident, nu este deloc clar despre ce vorbeste domnul Naumescu. Iliberal poate insemna orice. Pare a fi ceva grav ce se intampla in Europa Centrala; pentru domnia lui si clica de politruci din Centrala Eurosovietului. Ca pentru restul lumii e mult zgomot pentru nimic. Vedem cum un stat european in care dreapta conservatoare a castigat alegerile e atacat sistematic de eurocrati si propaganda lor [inclusiv organe de presa din Romania aflate pe statul lor de plata]; Polonia nu numai ca a [re]devenit conservatoare, dar mai are si neobrazarea de a’l sustine si admira pe capcaunul Trump -inamicul numarul unu al poporului progresist- pe care’l invita sa tina discursuri impertinente fata de tovarasi si abuzurile lor; e ceva nou in asta? Pai nu. La fel se petrec lucrurile de vreo 20 de ani incoa in Uniunea Europeana uzurpata de internationala socialista: guvernele de stanga sunt protejate oricate nenorociri si faradelegi ar produce [si e suficient exemplul Romania lui Dragnea, ok? uite ca Polonia, si NU Romania, este articulata cu biciul numarul 7 de calaii-komisari], in timp ce guvernele si partidele de dreapta in ascensiune sunt amenintate, sicanate, hartuite [asa s’a intamplat cu executivul olandez care si’a permis sa’l asocieze la guvernare pe Geert Wilders ori cu cele austrice din vremea lui Heider, ori cu cele italienesti ale lui Berlusconi, partidul lui Le Pen – anchetat penal in corpore etc]. Repet: e ceva iesit din comun? NU! a devenit banal ca hoardele de politruci europenisti si globalisti impreuna cu miile de activisti socialisti din pseudo-ong-urile lor [ce ong e ala care traieste din banii statului, adica ai UE sau ai Norvegiei…ca sa nu mai vorbim de alea care se cred de ‘utilitate publica’] sa ne toace la nervi cu mascarada asta ‘anti-extremism’ si ‘anti-nationalism’. In fapt fortele antidemocratice sunt in executivul european; vectorii antiliberali se numesc komisari; ei conduc Europa discretionar, autoritar, nedemocratic, in absenta oricarui mandat, prin redefinirea valorilor europene si a termenilor politico-juridici, prin metoda ‘imperiala’ [vezi ce se abera komisarul-sef Barroso] ‘divide et impera’ [intre minoritatile inventate si spalate pe creier, recte insuflate cu constiinta politica, si majoritatea ‘inapoiata’, ‘inepta’ si refractara la utopii].

    Iar visul ‘liberal’, ca orice vis cu ochii deschisi, nu se poate sfarsi. Din vis te poti eventual trezi. Deocamdata insa tagma jefuitorilor socialisti [din Vest, Centru si Est] inca produce iluzii, fantasme, utopii, vise si alte trasnai pentru care taxeaza masiv intreaga populatie a Uniunii. Da, domnilor: noi platim scump viselor lor. Uitati’va bine pe facturi [energie, de gaze, apa], pe bonul fiscal de la benzinarie si o sa descoperiti cat va costa visele altora, ale liberalilor inchipuiti, ale sarlatanilor socialisti si ecomarxisti europeni care au confiscat pana si termenul ‘liberalism’ ca sa si’l puna in frunte, peste tatuajul cu secera si ciocan…

    • Totusi, in Polonia, prin noua lege vor fi concediati judecatorii de la curtea constitutionala si apoi renumiti pe algoritmul politic prezent. Sa presupunem ca viitorul guvern va face acelasi lucru cu cei care vor fi numiti pe noua lege.
      Cat despre diabolizarea stangii, ma tem ca (admit ca are un mare aliat in media) alunecam in teorii conspirationiste ieftine.Da, au putere,dar ce face Polonia a generat reactii critice inclusiv in dreapta si daca suntem onesti, ei fac cam ce face stanga acum sla noi. Se folosesc de unele lacune din sistem pentru a-si impune BRUTAL anumite amendamente care sa le avantajeze politic si care va deschide un ciclu nesfarsit de amputari legislative in fct de cine ajunge la putere. Repet, se vor legifera la nesfarsit chestiuni care au un impact mare la o categorie restransa de potentati poltici/etc.

      Cred ca Polonia(la fel si Romania) ar trebui sa se ocupe de o problema structurala: scaderea accelerata a natalitatiii/fertilitatii care le va bloca in urmatorele 2-3 decenii accesul spre a deveni o putere regionala. Ma tem, ca politicienii de dreapta sunt la fel de departe de valorile traditionale dreapta (o familie cu 2-3 copii ,etc) precum ca cei de stanga.
      Stiti ca 5 din cei 7 lideri din grupul G7 nu au copii?! Spwer sa nu para melodramatic, dar acum la icneput de sec XXI – sporul natural pozitiv va juca rolul aurului/argintului adus din colonii!

      • Polonezii ‘concediaza” judecatorii CC numiti ilegal de catre fostul guvern !Ce-o fi de condamnat aici?
        Prea multi fac tot soiul de „paralele’ intre situatia din Polonia si ce se intampla la noi. Mi se pare fara sens : la ei este la conducere un partid crestin-democrat, cu nuante conservatoare pe cand la noi conduc fostii(?) comunisti ! Se pot compara doua situatii … incomparabile ?

        • Nu ii „concediaza” pe judecatorii numiti „ilegal” ci ii concediaza pe toti! Nu este nicio diferenta intre modificarile legislative poloneze care au un singur scop sa isi vulnerabilizeze opozantii sau modificarile romanesti cu unica tinta de anihilare a luptei anticoruptie!! Absolut niciuna!
          sa lasam prostia sau incompetenta deoparte!

      • „Cred ca Polonia(la fel si Romania) ar trebui sa se ocupe de o problema structurala: scaderea accelerata a natalitatiii/fertilitatii care le va bloca in urmatorele 2-3 decenii accesul spre a deveni o putere regionala.”

        Iar io cred ca nu e de nasul meu sa dau sfaturi pretioase Poloniei despre ce si cum ar trebui sa abordeze Executivul lor o problema sau alta. Si nu inteleg cum de cineva din Romania -care sta catastrofal la capitolul natalitate/demografie, cu peste 3 milioane de romani fugiti din tara- gaseste tocmai chestiunea asta ca nod in papura pentru eretica Polonie.

        Polonia gasesc ca este deja o ‘putere regionala’, una destul de inchegata incat sa’si permita sa fie in raspar cu eurocratii si aberatiile lor totalitare.

        In ceea ce priveste conspiratiile ieftine sau scumpe [de unde stiti ca nu sunt un agent Mossad sau CIA, platit gras si trimis pe contributors ca sa denigrez biata uniune europeana…inconjurata astazi de dusmani care pangaresc nobilele idealuri europene cu ‘stiri false’ si ‘discurs uracios’?], uite, recunosc aici, in public: eu sunt adeptul unor teorii ale conspiratiei si nici ca’mi pasa ce crezi dumneata sau oricine altcineva despre convingerile/ideile/observatiile mele; pentru mine un executiv nesupus controlului parlamentar si iresponsabil politic la modul absolut este un organ conspirativ; daca organul respectiv emana tot soiul de decizii in mod arbitrar si netransparent in pofida unei opinii majoritare contrare se cheama ca vorbim de o oculta anti-democratica ce unelteste impotriva cetatenilor unei tari; in cazul Comisiei Europene e mai grav, caci vorbim de un grup organizat infractional ce conspira impotriva cetatenilor a 27 de state [nepunind la socoteala cainele care tocmai a coborit din barca]. Invitarea a milioane de imigranti ilegali din Asia/Africa, fara niciun control al identitatii la granita, si obligarea succesiva a guvernelor statelor membre ale Uniunii de a accepta cote de populatii stramutate este nu numai un abuz de drept, orientat impotriva notiunii de granita si impotriva suveranitatii statelor [cat a mai ramas din ea], ci si un act infractional cu potential criminogen enorm; astazi, infractorii Comisiei au inceput sa treaca de la amenintari la fapte asupra guvernelor nationale ce au indraznit sa se opune samavolniciei si sa’si apere statul de drept si cetatenii; acum oricine poate intelege cata democratie si liberalism se mai gasesc la Bruxelles, caci iata cum isi dau arama pe fata tiranii, iata’i cum pedepsesc disidentele [caci, atentie, Polonia este inca un stat pro-european], iata’i cum santajeaza pe fata [cu taierea fondurilor] asa-zisii partenerii aflati pasamite pe picior de egalitate cu statele mai mari ale Uniunii [mai exact, Statul cel Mare al tovarasei Merkel care negociaza transferul/blocarea loturilor de imigranti fara niciun drept/mandat in numele a 500 de milioane de cetatenii cu un tiran osmanlau caruia i s’a trezit jihadu’n cap].

        • Vedeți domnule euNuke, din cauza unui drob de sare care nu ne amenință efectiv, dar sta pe raft, respingem civilizația.
          Realist vorbind, problema imigranților in Ro este una falsă pentru că ei nici macar nu doresc sa vina aici. Așa zisa „cota” este oricum realizată prin venirea și stabilirea aici a imigranților tradiționali: moldoveni, lipoveni, turci, tătari samd. Dacă serviciul de imigrări și-ar face corect, și mai ales public, treaba, nu am mai avea probleme cu „cota” pentru că ea este an de an realizată.
          Ne agatam de „imigranți” și respingem ideea de stat și de conducere tehnocrata in folosul cetățenilor. Nu cred că înțelegeți protecționismul german, francez, austriac, olandez..
          Dar ce fac eu aici, incerc sa va conving că civilizația este buna pentru noi! Nu, nu este pentru că noi nu suntem pregătiți pentru asta. Nu știm ce înseamnă să avem produse corecte, sindicate care să influențeze procesul de guvernare, specialiști implicați în luarea deciziilor….

          • „respingem civilizația”
            Domnule Stefan, vorbiti in numele dumneavoastra [ca nu inteleg cine sunt acei „noi” care resping ‘civilizatia’]; la mine in ograda civilizatia are tot timpul poarta deschisa, iar barbarii si ignarii nu’mi calca nicidecum pragul [tin prea mult la civilizatie ca sa’i las sa’mi maculeze mediul]; la mine in minte, in inima si in bliblioteca se afla stalpii civilizatiei europene, pentru ca dintotdeauna m’am hranit cu literatura, filozofie, stiinte si arte europene! printre ei, printre stalpi, se gasesc si principii de drept si democratie, principii in care am ales sa cred cu toata taria, iar unul din principii spune ca stramutarile fortate de populatie* [fortate si pentru gazde si pentru imigranti] sunt un act samavolnic, nedemocratic, incompatibil cu statul de drept, iara nu o banalitate, nicidecum o chestiune falsa cum clamati cu atata nonsalanta dumneavoastra [ca deh, aici in Balcani ne’am obisnuit sa privim totul cu mare usuratate, asa se explica de ce au atata succes pungasii si tiranii, pentru ca oamenii nu dau 2 bani pe principii, pe ordinea proprietatii private, pe propriile drepturi si libertati].

            *Bolsevicii au facut acelasi lucru in Romania aflata sub ocupatie sovietica: au obligat ‘burghejii’ si ‘chiaburii’ sa primeasca in gazda roiul de militieni si securisti facuti peste noapte la fara frecventa din cel mai mizerabil lumpenproletariat agrar; si a durat decenii pana cand oamenii au reusit sa scape de lepre din propriile case, decenii in care gazdele s’au instapanit peste proprietari, le’au distrus locuintele, le’au tulburat odihna si le’au facut viata un calvar. Cand spuneti ca milioanele de imigranti ilegali sunt o problema falsa dati dovada de lipsa totala de solidaritate si empatie cu sutele de milioane de cetateni europeni occidentali obligati sa traiasca un chin pentru cine stie cate decenii de’acum incolo; pur si simplu nu va pasa de dezastrul pe care’l produc deja hoardele barbare invitate de politrucii centralei UE [+tovarasa merkel] in Europa! pur si simplu nu dati 2 bani pe civilizatia europeana calcata in picioare de roiul de specimene primitive, ignare, agresive, complexate si neputincioase care se misca liber prin toata Europa astazi**, scuipind pe valorile noastre, distrugind scoli, muzee, cartiere intregi, hartuind femeile, agresind politia, medicii, chiar si pompierii, violind, ucigand si pradind ori de cate ori vreun guru-jihadist proclama intifada sau alta trasnaie.

            **stiu, in buna traditie stangista o sa’mi obiectati ca si peregrinii rumani fac la fel: cersesc, fura si distrug; numai ca e o diferenta: cetatenii romani NU sunt imigranti in Europa, ci si cetateni europeni, iar daca eurocratilor nu le convenea acest aspect -al barbariei aproape inerente estului post-comunist- puteau foarte bine sa nu ne fi primit in Uniune, caci oricum nu eram nicidecum pregatiti economic pentru aderare.

          • erata: in loc de ‘gazdele s’au instapanit peste proprietari’ a se citi ‘chiriasii s’au instapanit peste proprietari’

            • Am inteles domnule EuNuke. Dumneavoastra vorbiti din carti, eu vorbesc din experienta. Dumneavoastra ati citit despre principiile democratiei si moralei, eu am trait experienta libertatii si respectului acordat omului muncitor, indiferent de nationalitatea lui.
              Da, exista o problema in aplicarea legilor dure in aceste tari, dar asta si pentru ca oamenii au deja viziuni mai relaxate asupra vietii, nu mai cred in coercitie ci in educare. Faptul ca trebuie sa regreseze in principii si sa se reintoarca la nivelul anilor 1900 e destul de dificil pentru societatile lor. Dar nu ma indoiesc ca o vor face ( deja o fac).
              Ok, admit, avem viziuni diferite, bazate pe experiente diferite. Eu cred in idee ca „cu principiile mori de foame” dumneavoastra probabil aveti ideea ca „principiile au salvat lumea”. E ok, suntem diferiti si asta este.

            • @Stefan, domnule, sa stiti ca exista oameni pe lumea asta care, pe langa munca asidua, isi permit si luxul de a citi o carte; eu de pilda am preferat sa renunt la televizor in urma cu 22 de ani ca sa am mai mult timp pentru propria afacere desfasurata in paralel cu studiul continuu; apoi am renuntat pe rand la cluburi, carciumi, restaurante, vacante la mare, meciuri de baschet si filme artistice; au trecut 2 decenii de trai cumpatat si bine organizat [in baza unor principii extrase din carti dar folosind si experienta mea si a altora] si asa traiesc si astazi si toti cei din jurul meu respecta stilul meu de a interactiona, frugalitatea si rezervele mele, timpul si opiniile mele de om ‘muncitor’ si foarte ocupat [si nu, nu traiesc in deplina libertate, fiind tare limitat de organele statului socialist in care m’am nascut]; dumneavoastra nu ma cunoasteti dar va permiteti sa ma luati peste picior insinuind ca as fi un soi de soarece de biblioteca care nu are alta treaba decat sa taie frunza la caini; nu’i bai, sunt obisnuit cu replici d’astea cautat ironice si de obicei in acest moment polemica se sfarseste sec. Dar uite ca m’ati prins bine dispus si cu ceva timp liber. Asa ca revin la chestiune.

              Principiile de care vorbeam sunt principii ale dreptului. Civilizatia si Stiintele europene se intemeiaza [si] pe principii; Iar europenii, in majoritatea lor, isi au organizate vietile in baza acestor principii, dobandite din carti, adica prin educatie, nu prin coercitie. In tarile europene nu este haos, anarhie, arbitrariu la domnie, nu inca; si uite ca europenii NU MOR DE FOAME! Europenii pe care ii cunosc cred in cuvantul dat si in contracte! Oamenii cu viziuni diferite -care exclud principiile si valorile morale imuabile din ecuatia vietii sociale- fac parte din alte culturi/civilizatii, de pilda unele mai orientale unde magia, supranaturalul si contorsionismul moral modeleaza mentalul colectiv si produc aberatii mistice si politice istorice.

              „oamenii au deja viziuni mai relaxate asupra vietii, nu mai cred in coercitie ci in educare.”
              Nu mai vorbiti in numele tuturor cetatenilor europeni! Nu stiti dumneavoastra in ce cred toti europenii tot asa cum nici eu nu stiu si nu am cum sa stiu ca nu sunt vreun dumnezeu! Si oricum, coercitia nu este in opozitie cu educatia, nici macar in sistemul penitenciar european modern [aveti idee ca in Occident inca mai exista puscarii? mda, uite ca detentia ca forma de coercitie inca e practicata in cele mai avansate sisteme judiciare]. Apropo, d’aia i’o fi invitat Merkel pe barbarii din desertul harapesc, ca sa’i invete sa se poarte frumos chiar in Germania?

              „Faptul ca trebuie sa regreseze in principii si sa se reintoarca la nivelul anilor 1900 e destul de dificil pentru societatile lor. ”
              sa ‘regreseze’ la principii? hahaha.

              „Ok, admit, avem viziuni diferite, bazate pe experiente diferite. Eu cred in idee ca “cu principiile mori de foame” ”
              Evident. Eu cred ca fara principii nu mori de foame, ci de lant.

            • Nu va subestimez domnule EuNuke si nici nu am avut intentia sa va iau peste picior. Acum inteleg pozitiile dumneavoastra. Eu am doar 5 ani de cand am renuntat la tv si imi aleg cu grija evenimentele din timpul liber pentru ca e prea scurt. Incerc sa evit pe cat posibil pericolul izolarii si al autosuficientei. Am cazut in capcana aceasta acum ceva timp si m-am trezit tarziu, inadaptat la mazga asta de societate. Incerc pe cat posibil sa traiesc in lumea reala pentru a o intelege din interior si a o tolera. Cred ca cel mai greu exercitiu de supravietuire este acceptarea si tolerarea imperfectiunilor. E ok, putem vorbi despre orice, dar eu imi doresc sa traiesc orice. Nu mai am timp de filosofii, doresc sa traiesc eu filosofiile. Nu stiu daca ma puteti intelege, poate ca dumneavoastra aveti mai mult timp sau nu va mai intereseaza sa traiti „real life”. Eu nu imi mai doresc perfectionismul adus de izolare, e ireal de dulce. Imbatator, ca un joint. Fals. :|

    • In spatele devizei „politicaly corect” se ascund multe marsavii insa, „proiectul” european nu a fost chiar rau la inceputurile sale. Din pacate lucrurile au scapat de sub control in ultimii ani, prin decizii politice total absurde. Romania, precum si alte tari estice, a platit cu varf si indesat „factura” pentru UE. Aderarea nu a fost pe degeaba. Asa este in politica, daca vrei sa intri, trebuie sa cotizezi. Cei mai sinceri au fost americanii: nu sunteti cine stie ce tara importanta, insa avem nevoie de voi d.p.d.v. militar si geostrategic.

    • 1. Excelent comentariu, dar citeste opiniile vecinilor de subsol. :-)

      2. Cred ca este a patra oara cand atrag atentia pe forum ca termenul ‘iliberal’ NU exista in limba romana.

      Nu exista nici in engleza. Exista, insa, ILLIBERAL (incult, ingust la minte, bigot), care e construit, ca si ILLITERATE (analfabet, needucat), cu prefixul IL. Banuiesc ca termenul e folosit atit de insistent si cu atita ostentatie in ultima vreme de massmedia de partid si de stat datorita sensului peiorativ pe care il are, dar si asemanarii cu inca si mai peiorativul ILLITERATE, burghezia neomarxista avind acelasi dispret suveran pentru restul lumii si aceeasi satisfactie acra de a eticheta (injura) in argou ca si burghezia marxismului caviar dinaintea ei:
      https://www.merriam-webster.com/dictionary/illiberal

      Stiu ca stiai, dar voiam s-o zic… :-)

      3. O englezoaica anti-feminista (scriitoare, autoare a vreo zece carti) a publicat acum citeva luni doua articole EXCELENTE pe un site american, dupa care a fost contactata de politie si, cu vorbele administratorului site-ului, „She was warned by police if she posted again to TBP she would risk fine, incarceration and/or loss of Internet connectivity.” Subliniez: asta s-a intimplat in vara anului 2017 in UK. –

      Acelasi administrator reuseste o foarte precisa descriere a liberalilori:
      Liberals have always portrayed themselves as the champions of the people. They love to call themselves Progressives, as if they and only they know how progress should proceed. The truth, as revealed by Kathy Griffin, Black Lives Matter terrorists, the brain dead SJW’s on college campuses across the land, the Soros funded ironically named Antifa fascists, the left wing fake news media, and despicable lefty politicians like Maxine Waters and Nancy Pelosi, is that left wingers are violent, lying, bullying, anti-First Amendment, thugs willing to do anything to crush anyone who doesn’t bow down to their fascist agenda.

    • Problema cu Polonia nu este aceea ca a redevenit conservatoare ci ca puterile legislativa si executiva actuale dau tare de tot cu sapa la subminarea celeilalte puteri – Justitia.

      Adica exact ce se intampla acum in Romania, cu mana asa-zisilor socialisti (p$d), de fapt niste mafioti deghizati in stanga politica.

      Culoarea politica afisata nu are nici o importanta daca vrei sa distrugi statul de drept si domnia legii, calea cea mai sigura spre dictatura.

      Si mie nu cred ca imi trebuie dictatura, de stanga sau dreapta – nu conteaza, tot dictatura ramane. Nu ai Justitie independenta, careia sa i te plangi cand esti furat, batut sau abuzat (inclusive de stat), este egal cu dictatura.

      • @Miles Teg
        Dumneavoastra, un comentator destul de perspicace si liber in gandire, sustineti ca in Polonia ” puterile legislativa si executiva actuale dau tare de tot cu sapa la subminarea celeilalte puteri – Justitia”, ce as putea sa astept de la liberalii rumani moderati si ocupati? Ca daca nu ai timp si sperantele tale sunt legate de UE e firesc sa ajungi captiv propagandei si treptat sa ajungi sa’ti schilodesti liberul arbitru de dragul visului european.

        Chiar nu vi s’a parut nimic suspect in colportarea de catre mass-media mainstream a versiunii unei singure parti -cea dominanta- in conflictul UE-Polonia care dureaza de mai bine de un an, aproape doi? Nu vi s’a parut dubios ca presa nu aminteste mai nimic despre continutul reformelor impricinate si nici nu prezinta pozitia legislativului polonez? Ca dumneavoastra -poate ma insel, dar asa remarc eu- nu faceti altceva decat sa repetati mantrele propagandei UE, in special cea in care Komisia se prezinta pe sine drept Mama Ranitilor din Justitie, aparatoarea neinfricata a drepturilor celor marunti si oprimati in fata unei oculte corupte si extremiste care vrea sa puna’n jug bravii magistrati [nu’i vorba, niciunul dintre liderii polonezi implicati in reforma nu e condamnat si nici macar suspect in vreun caz de coruptie, dar uite ca sunt acuzati in continuu in organele de presa si se gasesc destui ‘liberali’ care sa repete aberatiile si…culmea inversiunii valorice politice…sa fie asimilati socialistilor din tari precum Romania].

        De unde stiti in ce constau reformele poloneze din domeniul justitiei? Ati citit legile/proiectele de legi propuse de guvernul Szydlo de va permiteti sa declarati ritos ca situatia de acolo e similara celei din Romania cand in realitate e pe dos? Daca reforma justitiei intreprinsa de cuplul Basescu-Macovei nu avea loc credeti ca mai aveam acum vreo rezistenta anti-socialism si anti-coruptie in launtrul structurilor statului nostru? Credeti ca am mai fi avut vreo Kovesi sau vreun Morar sau vreo Stanciu ori Tarcea in fruntea institutiilor esentiale ale Justitiei? Stiti ce au facut Basescu/Macovei? au eliminat dinozaurii comunisti din magistratura, ca atata timp cat aia colcaiau acolo nimic nu se misca in marile procese de coruptie. Ei bine, acelasi lucru vor sa’l faca si conservatorii polonezi: sa disloce lent blocul comunist, extrem de corupt si bine organizat, ce tine justitia captiva de 27 de ani, si sa permita tinerilor sa urce mai rapid in ierarhiile justitiei; vor ca dosarele sa fie repartizate aleatoriu nu ca pana acum, dupa muschiul satrapilor comunisti; vor sa sparga casta si monopolul ei asupra taiatului si spanzuratului. Numai ca casta judecatorilor polonezi comunisti are proptele puternice tocmai la bruxelles.

        E ceva rau in lupta asta? E vreo incalcare a Tratatelor Europene? din partea cui? Unde? Ce articol? Stiti cumva? ati citit macar motivatia Comisiei Europene pentru aberatia de activare a articolului 7? Stiti ce tampenie au pus komisarii pe primul loc in motivatia lor? Cica guvernul polonez incalca egalitatea de drepturi intre femei si barbati pentru astia din urma sunt pensionati mai tarziu! Adica…la fel ca in majoritatea statelor europene! dar numai Polonia e infractorul periculos ce atenteaza la ‘statul de drept’ si ‘democratie’…desigur, asa cum sunt [re]definite de nanodiktatorii bruxellezi.

  24. Cred că liberalii s-au lăsat prea uşor păcăliţi de neomarxişti şi apoi au început şi ei să facă prostii. E bine să ia o pauză de reflecţie, să cugete la ceea ce au greşit, dar mi-e teamă să nu fi ajuns deja autişti. În rest, analiza îmi pare mult prea pesimistă. Liberalii cu balastul neomarxist în spate au deschis, de fapt, pârtie pentru conservatori. După o anumită perioadă va veni din nou rândul liberalilor. Iar durata perioadei va depinde de câte excese şi greşeli vor face, la rândul lor, conservatorii. Ăsta e jocul democraţiei.

  25. Astept cu placere articolele D-lui Naumescu, chiar daca scrie usor melodramatic, asa cum am observat la Paul Johnson.

    Deocamdata Polonia a primit doar un avertisment si este constienta de risc, stie ca este nevoie de unanimitate pentru etapa urmatoare. Polonia are aliati, dar nici Germania si Franta nu au stat degeaba. UE27 va avansa spre ,,cercuri concentrice” cu Macron locomotiva.

    In Romania legile justitiei nu vor intra in vigoare modificate in varianta PSD. Urmeaza contestarea lor in cascada la CCR, simultan Tudose o sa fie chemat la Bruxelles pt. ,,ordine” iar D-l Iohannis are sansa sa devina mediator intre Puterile Statului. Ar fi bine sa faca si acel referendum.

    Daca in societate nu se va resimti beneficiile aderarii la UE, peste 10-15 ani vom avea si noi soarta Poloniei!

    • Paradoxal, dar derapajele actuale au aparut tocmai ca urmare a beneficiilor aduse de aderarea la UE! Acestea sunt efectul unei nealinieri la mindset-ul civilizational vestic. Starea de bine de acum , generata brusc, conduce la stergerea memoriei!

    • Daca in societate nu se va resimti beneficiile aderarii la UE, peste 10-15 ani vom avea si noi soarta Poloniei!

      Foarte bine spus – „Daca in societate nu se va resimti beneficiile” -, dar eu nu cred ca Romania va avea vreodata soarta Poloniei. Cel mult a Ukrainei sau a Libiei.

      Romanii e isteti si nu se lasa dusi cu zaharelul de extremisti.

      • Eu sunt mai optimist decat DVS!

        Ne apropiem de soarta Ukrainei numai daca intra in vigoare legile justitiei in varianta PSD.
        Cum suntem sub MCV, nu vreau sa ma gandesc la urmari…

  26. O analiza aproximativ corecta. Doar ca au inceput deja sa apara si semnale de INTOARCERE LA LIBERALISM.
    – FRANTA mandra (socialista multi ani) o carmeste oarecum brusc spre centru.
    – AUSTRIA austera, cu noua coalitie guvernamentala OVP – FPO de ieri in puteri depline, intoarce tara la liberalismul pur (vezi cele 25 de puncte ale programului de guvernare). Eu va prezint aici un foarte mic rezumat:
    Planul noii coalitii in Austria (tratativele intre ÖVP si FPÖ – Partidul Popular (negru) si Partidul Liberal (albastru))
    – Coalitia ÖVP – FPÖ va intruduce durata maxima a zilei de lucru de 12 ore (actual 10h); numarul maxim de ore lucrate pe saptamana va fi ridicat la 60h (actual 48h).
    – Nu inseamna ca angajatii vor fi obligati sa lucreze 12h pe zi.
    – Firmele au sansa sa acopere perioade intense de lucru fara sa se teama de amenzile care sunt platite astazi la depasirea celor 10.
    In programul coalitiei stau masuri de reducere a birocratiei pentru firme ( „entbürokratisierung”). Noi legi in domeniul economiei vor fi supuse unui „check” in ce priveste aplicabilitatea, logica, simplitatea. Scopul per total este ca Austria sa redevina interesanta pentru investitori.
    Sindicatele au anuntat ca nu sunt de acord, primele negocieri nu au dus la o intelegere intre sindicate si partenerii coalitiei. Se vor da legi in aceasta directie pentru a avea fronturile clare.
    Alte masuri: restaurantele sa aiba camere de fumatori si nefumatori separate dar interdictia totala a fumatului va fi rejectata.
    („Die Presse”, Print-Ausgabe, 07.12.2017)

    Pentru confirmare;
    https://kurier.at/politik/inland/oevp-und-fpoe-einigten-sich-auf-12-stunden-arbeitstag/301.023.627

  27. Inca se gasesc destui naivi care sa creada ca UE e pro-liberalism, pro-democratie, pro-capitalism, pro-piata libera, pro-globalism. Cand in fapt e pe dos: o uniune a birocratilor, a socialistilor, a talharilor si impostorilor care jefuiesc natiunile europene [1% din PIB anual] pentru ca minunata casta manciuriana pan-europeana [cateva milioane de politruci, functionari, smenari clientelari de partid, propagandisti si agitatori] sa traiasca in puf si sa se plimbe tantos prin targ cu aerul ca salveaza omenirea [ca la tupeu nu’i intrece nimeni].

    Doar un exemplu recent de cat de ‘liberala’ poate deveni o institutie UE la nevoie, cand apar semnele marunte ale expansiunii liberei initiative.

    Astazi CJUE a trantit o decizie in folosul primaritei socialiste a capitalei noastre: a calificat [ca asa au vrut muschii ei, ai judecatorilor comunisti, nu ca ar exista un temei legal, ca tot se vorbea de ‘stat de drept’], deci a calificat o aplicatie online drept serviciu de transport si a permis astfel statelor captive UE sa supuna UBER la perversiuni birocratice [recte permise, autorizatii, taxari desi soferii care presteaza serviciul respectiv NU sunt angajatii UBER]. Ce piata libera?! Ce capitalism?! Ce liberalism e asta in care nu poti sa misti un deget fara sa ceri voie satrapului de la ghiseu, fara sa umbli umil cu caciula in mana si sa te milogesti sau sa dai spaga manciurienilor? Ce liberalism e asta in care sindicalistii cer si Justitita europeana se executa asigurandu’le monopolul atat de mult iubit al transportului de persoane? Ei, aud?

    Si inca ceva: de data asta nu mai vorbim de impulsuri nationaliste, de tribalism, de sentimentul cetatii asediate si alte asemenea bazaconii? pai nu cumva avem o companie straina hartuita de autoritati? nu cumva avem o firma americana care cucereste pas cu pas glia motorizata stramoseasca a galilor, celtilor si dacilor si este pocnita in moalele capului cu decizii arbitrare si aiuritoare? Unde sunt ‘globalistii’ acum sa apostrofeze Curtea asa zis de justitie a UE pentru meschina abordare a unui caz ce implica o companie americana? La fel a procedat cumva CJ UE sau Komisariatul si cu …sa zicem…Gazprom? Le’a tras vreo amenda sau vreun perdaf fascistilor rusi pentru abuzul de pozitie dominanta? Dar fascistilor chinezi care fac dumping in toata Europa …le’au pus macar 2 bete in roate? Nuu? pai, vedeti bine tovarasi cu cine se aduna sefii vostri de la Bruxelles…ca sa puna la cale o cli[s]ma mica, prietenoasa pentru popor..si hai, nu mai pacaliti multimea cu ‘liberalismul’ elitelor europene, ca nu mai inghite lumea gogosile astea indigeste. Cautati alta placa.

    • Depinde de punctul de referință la care ne raportăm. Sigur că în raport cu niște standarde corecte, UE nu e în niciun caz pro-liberalism, pro-piață liberă sau pro-democrație. Dar când alternativa ar fi punerea în aplicare a politicilor unor satrapi de pe malurile Dâmboviței care îl consideraiu prea liberal chiar pe Gorbaciov, atunci pseudo-liberalismul bruxellez e bun așa rău cum e.

      • @Harald, de acord cu domnia ta, asa gandeam si eu pana in urma cu cativa ani; pana am inteles ce unitate de cuget si simtire exista intre satrapii locali socialisti si nanodiktatorii Centralei eurosovietice. Nu e oare evident acum tratamentul discriminator aplicat de Centrala UE statelor unde dreapta conservatoare ajunge la putere? Nu e oare destul de clar cat de toleranta e Comisia cu partidele corupte si risipitoare ale Internationalei? Pai Comisia e cea care incurajeaza coruptia [prin schemele tot mai dezvoltate de redistribuire ale banului public care asaza in mainile unor birocrati parghiile de putere], si tot Comisia are mare nevoie -ca are miliarde de cheltuit si e tare rusinos sa ramana cu haznaua plina la sfarsit de cincinal- are mare nevoie de risipitori ingeniosi si nerusinati care sa toace banul public pe tinichele, margaritare si alte odiosenii 8inutile si lucioase care sa ia ochii fraierilor in timp ce sunt buzunariti. Comisia e complice cu banditii bastinasi si nu de ieri, de azi, ci de mai bine de 20 de ani, dupa Tratatul de la Maastricht, numai ca am fost destul de naivi incat sa nu pricepem situatiunea, mai ales ca in timp s’a instalat in mase si sindromul Stockholm, iar astazi pramatiile de la Bruxelles sunt iubiti conducatori, genii veritabile ale Armatei Salvarii Pamantului.

        • @euNuke – tot ce scrieți e adevărat, dar nu contestă în niciun fel ce scriam eu. Corupția pe malurile Dâmboviței e mult mai barbară decât cea de la Bruxelles. Presupunând prin absurd că orice intervenție de la Bruxelles ar dispărea, lucrurile nu ar merge spre bine în România. Dimpotrivă, ar merge spre rău.

          Socialismul e o adevărată plagă pentru Europa, dar ce se întâmplă în România nu e socialism, e de-a dreptul feudalism.

          • @Harald
            Oricat as fi de eurosceptic nu am cum sa va contrazic in ceea ce priveste viitorul sumbru al Romaniei in ipoteza in care am iesi/am fi evacuati din UE:
            „Presupunând prin absurd că orice intervenție de la Bruxelles ar dispărea, lucrurile nu ar merge spre bine în România. Dimpotrivă, ar merge spre rău.”

            dar, evident, exista un ‘dar’, sunt 3 motive pentru care elita intelectuala a Romaniei [cata a mai ramas pe aici] ar trebui totusi sa se gandeasca serios la scenariul ‘exista viata si dincolo de UE?’

            1. cetatenii romani dotati cu ceva constiinta civica sunt tot mai amortiti si dezinteresati de viata politica, si, din pacate, apartenenta la Uniune nu ajuta ci dimpotriva accelereaza procesul de abandonare a activismului, caci oamenii s’au obisnuit ca altcineva, niste straini de bine, sa le faca temele; cand intampina o problema reala precum un atac organizat la justitie din partea unor forte retrograde asteapta ca rezolvarea sa vina din alta parte, de la Bruxelles, si chiar si cei ce ies in piata ca sa protesteze nu au alta idee de cum ar trebui sa actioneze decat sa faca apel la UE si sa’si proclame iarasi atasamentul pentru ‘valorile si institutiile’ europene. Cei din piata se grupeaza emotional in jurul sentimentelor vizavi de UE uitind ca si cei din Parlament -agresorii- se grupeaza la fel, ca si ei iubesc Uniunea, ca e cea mai grasa vaca de muls pe care pot pune laba. E pur si simplu absurd ca in fata asaltului desfasurat de socialisti asupra ultimelor redute ale Justitiei sa avem 2 tabere aflate in competitie pentru dragostea si atentia Tatucilor din Centrala UE; data trecuta a castigat Basescu care a reusit sa’l atraga de partea lui pe Barroso [tot un comunist resapat si transformat in ‘popular’, colegi de partida europeana asadar], insa acum politrucul-bufon Juncker ezita sa’si ajute tovarasii ‘liberali’ pentru ca are nevoie de socialistii rumani din Consiliu [remember, in consiliu sunt ministri, nu presedintele].

            De aceea nu este posibila nicio actiune in forta de rasturnare a vreunui guvern pesedist; ca sa scapam de ei -caci e naiv sa credem ca Justitia, singura, poate face ceva in afara de a fi o sperietoare- e nevoie de o manifestatie masiva si violenta, nu cu hipsteri care prefera sa’si faca plimbarea duminicala in grup si sa lanseze apeluri jalnice la pace si prietenie, la nonviolenta si infratire. O rascoala nu se face cu juni imberbi obsedati de parfumuri si frizuri, ci cu golani batrani care au de aparat o afacere, o familie, o avere [atat cat au putut sa agoniseasca in cei 27 de ani de socialism putred reorientat catre un ‘capitalism cu fata umana’, adica regimul ce permite sa pornesti afaceri dupa ce fetele cele mai umane te pun sa sari peste un bat si sa le bagi spaga’n buzunar] . Ca sa’i scoti p’astia in strada trebuie sa le spargi visele si sperantele inainte, sa inteleaga ca de la eurocrati nu vine nicio salvare si ca tot ‘prin noi insine’ o sa o scoatem la capat, sau nu.

            2. exista posibilitatea ca UE sa se dezintegreze in urmatorii ani, binenteles cu totul independent de vointa si sperantele noastre; ar fi cu mult mai rau daca ne’am trezi brusc cufundati in anomia/anarhia prilejuite de un asemenea eveniment fara niciun plan B; acceptam senini si resemnati dezintegrarea subsecventa a statului roman sau incercam sa salvam ceva? pentru ca, la cat de fatalisti sunt rumanii, nu m’ar mira ca in acest caz sa pierdem totul si sa ajungem in pribegie permanenta [cu exceptia acelor iobagi ce vor accepta statutul de gubernie neo-tarista ca singura cale de a iesi din haos].

            3. incotro merge Uniunea? isi pune cineva serios intrebarea asta? ce sau cine o sa fim noi in Uniune peste 10 ani? Ce inseamna ‘mai multa integrare’? nu e clar ca dreapta este demonizata sistematic de fortele ce domina astazi UE? cum se mai poate coagula un pol de drepta romanesc in conditiile astea? astazi ‘dreapta’ are voie doar sa se opuna coruptiei, orice alta idee extrasa din liberalismul clasic sau din conservatorismul american e o erezie, o provocare, o mostra de extremism, o incitare la ura ce e musai sa fie sufocata’n fasa de organe. Cum sa mai pornesti pe drumul asta daca din momentul in care deschizi gura esti infierat si izolat rapid de numerosii activisti de stanga [multi dintre ei inconstienti], de trompetele presei obediente, de toate partidele parlamentare, de mai toate platformele de tip ‘social media’? Probabil ca in afara UE ne’ar fi mult mai rau economic, dar, pe de alta parte ne’am recapata un dram din libertatea cuvantului pierduta pe drumul actual, pentru ca orice s’ar pretinde Multiculturalismul si Corectitutidenea Politica au limite reale ce corespund frontierelor zdrentuite ale Uniunii [iar presa americana, desi infestata si ea de CoPo, e cel mai bun exemplu: acolo inca mai poti emite idei de dreapta care in Europa sunt considerate extremisme]; nu este o certitudine recuperarea libertatilor ciobite de CoPo dar macar lupta pentru apararea lor nu va mai fi inegala.

            ps scuze pentru lungimea textului, pur si simplu nu stiu cum sa exprim mai concis ideile astea.

        • @euNuke – există o soluție simplă pentru toate preocupările dvs.: ”nu merită să ne facem griji pentru lucrurile pe care nu le putem controla”. Supraviețuirea UE nu are treabă cu România, dacă va fi să se destrame nu din cauza României se va destrăma.

          ”Există viață și după UE”? Sigur că există. Am văzut de mai multe ori Ucraina și R./Moldova în perioada 1990-1992, imediat înainte și imediat după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Mai rău decât atât n-are cum să fie. România stă astăzi incomparabil mai bine decât în anii ’80 și nu va avea în niciun caz dificultățile tranziției din anii ’90.

          Personal cred că Anatoli Golițîn știa despre ce vorbea, iar federalizarea Europei a fost într-adevăr un plan clocit în anii ’60. Dar astăzi UE există și nu trebuie decât să facă niște pași înapoi, să o lase mai moale cu socialismul și cu integrarea forțată. Astfel de pași înapoi a făcut orice stat, România lui Iliescu a renunțat la mult din controlul asupra cetățeanului pe care îl exercita România lui Ceaușescu.

          Există exemple și din Germania și din UK, venirea lui Helmut Kohl și a lui Margaret Thatcher la putere a redus mult din controlul acelor state asupra cetățenilor proprii. Exact de asta e nevoie astăzi și la Bruxelles, dar sunt necesare două precondiții: înlocuirea lui Merkel la Berlin și a lui Putin la Kremlin. Ca estimare personală, lucrurile vor continua să meargă spre rău încă vreo 7-8 ani. Dar prin 2025-2026 va exista un moment similar cu 1990 și lucrurile vor începe să se schimbe în direcția bună.

          Sunt lucruri pe care nu le putem grăbi noi. Oamenii formați în perioada comunistă încă dețin destul de multă putere în societate și trebuie ca natura să-și urmeze cursul. Dar vă asigur că putem conta pe ea :)

  28. O , dar ce direct sunteti! Vedeti ca nu prea este politcally correct ce spuneti si s-ar putea sa se supere UE.
    Acum mai multi ani (prin 2007) am lucrat cu niste ingineri austrieci intr-un proiect de mediu, undeva in Romania. Unul din ei detinea si firma respectiva de consultanta. Dupa cateva zile, la o bere, omul a izbucnit atunci cand eu ii spuneam cat de optimist sunt ca am aderat la UE si ca intram si noi in randul lumii, ca vom avea infrastructura, etc, etc… Mi-a zis-o clar: „UE? Stii tu cine este UE? Este mafia, asta este UE. M-am saturat sa cotizez la UE si sa respect legislatiile stupide. Sa stii ca in Austria oamenii sunt suparati”. Am ramas blocat. Asadar, tendintele acestea „rebele” nationaliste existau mai demult in randul celor din tarile occidentale. Repet, omul avea o afacere, era austriac si o ducea bine.

  29. „…politicile iliberale, anti-globaliste și de rupere a unității binomului occidental” practicate de apocalipticul Trump sint confirmate prin promulgarea legii privind reducerea impozitelor.
    Apoi a plecat in vacanta la clubul sau Mar-a-Lago din Florida
    Cui folosesc oare aceste dezimformari cu „politici iliberale”, „antiglobaliste” ori de „rupere a binomului occidental”?
    Coeziunea „binomului occidental” sa-a vazut recent printr-un atac al CJUE asupra Uber, sau a votului la ONU in legatura cu hotarirea SUA de a recunoaste Ierusalimul drept capitala Israelului.
    Mai americane, noi sintem aliati, iar tu trebuie sa faci doar ce vrem noi!

    • În privința ”atacului CJUE asupra Uber” nu suntem de-acord. Dacă vrem liberalism economic și acceptăm ca Uber să se auto-reglementeze și atât, atunci de ce să le mai cerem taximetriștilor cazier, licență, aparat de taxare și casă de marcat la bord? Lasă-i și pe taximetriști să se auto-reglementeze. Ori suntem liberali, ori nu mai suntem!

      • Uber nu este de ieri pe piata europeana, si opereaza de ani buni dupa aceleasi reguli acceptate, caci n-a patruns hoteste, pe ascuns. Ori fara voie.
        Dar eficienta si succesul Uber deranjeaza.
        Si nu e vorba despre „Uber să se auto-reglementeze”, ci Uber sa se inregimenteze.
        Ca in America e salbaticie, nu e liberalismul pur ca in UE.
        Efectele VW cu emisiile falsificate nu pot fi uitate.

        • @victor L – hai să renunțăm la tehnica asta de a agita mâlul până nu se mai vede nimic în apă. Ce treabă are VW cu Uber? Ai deschis discuția despre decizia CJUE referitoare la Uber, discutăm despre Uber.

          În UK Uber a operat în baza unei licențe temporare în Londra, în România a operat haiducește, punând-o ca directoare pe fiica fostului șef de la ANAF. În UK există de mult timp ”private-hire”, niște taxiuri care merg numai la comandă, nu au dreptul să stea în stații și nu au dreptul să ia clienți din mers. Dar și taxiurile astea au licență, iar taximetriștii la fel, prezentând și un cazier cu ocazia asta. Uber exact asta face, private-hire.

          Nu are nicio relevanță dacă taxiul e comandat prin telefon sau printr-o aplicație web, contează cine încasează banii de la client. Dacă banii i-ar încasa șoferul, Uber n-ar fi decât o aplicație de dispecerat (unde șoferul ar plăti o taxă) dar șoferul ar trebui să îndeplinească toate condițiile legale impuse pentru taximetriști. Dacă banii îi încasează Uber, atunci Uber e firma de transport și trebuie să respecte reglementările pentru firmele de transport, exact ce a decis CJUE.

          Uber operează cu două realități paralele, în fața clientului pozează în firmă de transport și îi ia banii (din care plătește ulterior șoferii) iar în fața autorităților pozează în aplicație web, astfel încât șoferii sunt niște haiduci, fără licențe de taximetrist și fără a prezenta un cazier. CJUE asta a făcut, a stabilit care dintre cele două realități paralele e valabilă dpdv legal.

        • @victor L – cât despre ”eficiența și succesul Uber”, compania n-a produs în viața ei vreun profit, a funcționat în permanență pe banii investitorilor. Genul ăsta de companii parazitează de fapt piața transporturilor pentru că activitatea efectivă o defășoară șoferul, el prestează munca.

          Niște băieți deștepți au zis că pot face un profit ”cinstit” din munca șoferilor care își întrețin singuri mașinile, dar uite că profitul întârzie să apară. Pentru că șoferii prestează serviciul și stabilesc relații personale cu clienții, astfel încât în timp comenzile repetitive nu mai trec prin Uber, clientul sună direct șoferul. Dar asta rămâne între noi, nu le spunem și investitorilor care au îngropat bani în Uber :)

    • Excelenta analiza!
      Problema noastra este, mai intai, de abordare a realitatii, iar comentariile din spatiul public romanesc demonstreaza asta, in fiecare moment : chiar si in mijlocul incendiului, noi trebuie sa ne afirmam, cumva…Stingerea focului devine secundara, pentru ca noi avem ceva de spus, ceva nu tocmai inteligent, avand in vedere situatia limita in care ne apucam sa ne etalam cunostintele sau frustratiile, dar nu conteaza…tot nu vin pompierii la timp, stim noi mai bine…!?

      Desi cunoastem, atat cauzele cat si consecintele situatiei grave in care ne aflam astazi, noi repetam greselile care ne-au condus aici, fara sa aratam o secunda macar, ca am invatat ceva din ele…Cu aroganta celui care crede ca astfel isi apara demnitatea, noi continuam sa ne declaram centrul universului :noi am avut cel mai groaznic comunism, care a urmat celor mai teribile ocupatii si invazii de tot felul, apoi am avut cea mai proasta tranzitie, acum avem cei mai mari hoti, cea mai mare crestere economica si cea mai needucata, deci saraca, populatie!
      Ce facem cu aceste date? Le comentam, le combatem, le justificam si iar le discutam, de…o viata! Concluziile sunt pe masura efortului intelectual depus, disproportionate, exagerate si mai ales…inutile! Concret, nu facem nimic.
      Logic deci, asteptand ca altii sa ne rezolve, n-avem cum sa fim nici multumiti, nici cu problemele rezolvate…si gasim ca de vina este democratia!
      De aceasta data, avem dreptate : democratia inseamna ca NOI suntem la putere, deci noi suntem singurii in masura sa reglam ceva, sau…sa ne continuam certurile intre noi.

  30. La acest articol extrem de realist si problematica sa extrem de actuala – am realizat un comentariu tehnic – economic (in calitatea pe care mi-o ,,arog”), pe CursDeGuvernare, care rog respectuos sa fie avut in vedere de comentatori.
    cu stima,

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Naumescu
Valentin Naumescu
VALENTIN NAUMESCU este profesor de relații internaționale la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai Cluj, președintele think tank-ului Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) și directorul Centrului EUXGLOB. Este abilitat în conducerea de doctorate în domeniul relații internaționale și studii europene și este coordonatorul programului de master de Relații Internaționale, Politică Externă și Managementul Crizelor (în limba engleză) de la UBB Cluj. Între 2005 și 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 și 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, obținut prin concurs.A publicat 23 cărți, în România și în străinătate (Marea Britanie, Canada, Olanda), ca autor unic, coautor, editor sau coeditor și peste 60 de articole științifice și capitole/studii în reviste de specialitate și volume colective. Printre cărțile publicate în ultimii ani se numără: Politica marilor puteri în Europa Centrală și de Est. 30 de ani de la sfârșitul războiului rece (Humanitas, 2019), The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022) și Great Powers’ Foreign Policy: Approaching the Global Competition and the Russian War against the West (Brill, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro