vineri, martie 29, 2024

Investițiile străine directe în România. Partea a doua

DE FAPT, CE CONSEMNEAZĂ BNR ÎN ULTIMUL RAPORT PRIVIND INVESTIȚIILE STRĂINE?

Ultimul raport asupra investițiilor străine directe (ISD), publicat în anul 2021, arată că la 31 decembrie 2020 soldul total a înregistrat nivelul de 90.773 milioane euro. La sfârșitul anului 2020 acesta a înregistrat o creștere de numai 2,8% față de anul precedent, comparativ cu 8,9% la finele anului 2019, respectiv 7,0% în 2018.

În structură, soldul total al ISD la 31 decembrie 2020 se prezenta astfel: (a) capitaluri proprii (inclusiv profitul reinvestit acumulat) în valoare de 63.952 milioane euro, reprezentând 70,5% din soldul total al ISD; (b) instrumente de natura datoriei în valoare de 26.821 milioane euro, reprezentând 29,5%.

Volumul cel mai ridicat de ISD a fost atras de regiunea de dezvoltare București – Ilfov (sold la 31 decembrie 2020 de 56.092 milioane euro, reprezentând 61,8% din totalul ISD), urmată de regiunea Centru (8.478 milioane euro, 9,3%) și de regiunea Vest (6.839 milioane euro, 7,5%). În contrast, cele mai scăzute valori ale investițiilor străine se regăsesc în regiunea Sud-Vest – Oltenia (2.487 milioane euro) și în regiunea Nord-Est (1.647 milioane euro).

Primele țări clasate în funcție de soldul total al ISD deținut la 31 decembrie 2020 sunt: Țările de Jos (19.994 milioane euro, reprezentând 22% din totalul ISD), Germania (11.070 milioane euro, 12,2%), Austria (10.858 milioane euro, 12%), Italia (7.652 milioane euro, 8,4%), Franța (5.642 milioane euro, 6,2%) și Cipru (5.445 milioane euro, 6%).

41% din investițiile străine directe în România s-au realizat prin intermediul unor entități înregistrate în țări intermediare; dintre primele 10 țări clasate în funcție de țara investitorului imediat, Țările de Jos, Cipru, Elveția și Luxemburg găzduies verigi investiționale intermediare pentru entități ce exercită controlul asupra ISD din România.

Din soldul total de 19.994 milioane euro în anul 2020 ce revine investitorilor din Țările de Jos, numai 17,3% aparține investitorilor finali din această țară, restul de 82,7% fiind atribuit unor investitori finali din afara acestei țări. Dintre țările care au investit în România prin intermediul unor filiale localizate în Țările de Jos, se remarcă Germania, cu un sold de 2.665 milioane euro, și Statele Unite ale Americii, cu 2.270 milioane euro.

În cazul Ciprului, ponderea investitorilor finali care au investit în România prin intermediul unor filiale din această țară este de 60,8% din soldul ISD atribuibil acestei economii la sfârșitul anului 2020, iar în cazul Elveției și Luxemburgului de 55,8%, respectiv 72,8%.

Exporturile și importurile de bunuri și servicii ale întreprinderilor ISD. Sursa: BNR

În anul 2020, contribuția întreprinderilor ISD la exporturile de bunuri ale României a fost de 72,9% din totalul acestora, în scădere de la 74,2% în 2019. În ceea ce privește importurile de bunuri, contribuția întreprinderilor cu investiție străină directă a fost de 66,5%, de asemenea în scădere față de anul 2019 (68,2%).

În anul 2020, exporturile totale de bunuri ale întreprinderilor ISD au înregistrat valoarea de 43.467 milioane euro, în timp ce importurile de bunuri au însumat 50.957 milioane euro. Astfel, întreprinderile ISD au consemnat un deficit total de 7.489 de milioane euro (mai mare cu 697 milioane euro față de anul 2019) aferent comerțului internațional cu bunuri.

ALTE PERSPECTIVE ASUPRA INVESTIȚIILOR STRĂINE

Infrastructură, măsuri de siguranță și securitate pentru crize viitoare, adoptarea tehnologiei – aceștia sunt principalii factori pe care investitorii îi iau în considerare în investițiile lor viitoare în România. Sunt necesare schimbări structurale pentru a îmbunătăți atractivitatea României, ce sunt realizabile prin reforme și o strânsă colaborare între experți, autorități și sectorul de afaceri, consideră experții EY Romania.

Schimbările pe care le recomandă EY, pentru a menține România atractivă în raport cu investitorii străini pot fi grupate astfel:

(a) Prioritate acordată transformării digitale: 92% dintre investitorii internaționali au declarat că disponibilitatea forței de muncă cu abilități tehnologice este un factor important în stabilirea destinațiilor investițiilor lor.

(b) Dezvoltarea sectoarelor serviciilor logistice și producției și investiții în infrastructură fiabilă: 52% dintre investitori ar lua în considerare o investiție în România, dacă infrastructura s-ar dovedi fiabilă și ar avea o acoperire bună. Pentru a atrage investitorii care în prezent ezită să își extindă operațiunile în alte țări, investițiile în infrastructură s-ar putea dovedi cruciale.

(c) Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii și concentrarea asupra stimulentelor și politicilor fiscale atractive: majoritatea investitorilor au evaluat sprijinul acordat IMM-urilor drept principalul aspect asupra căruia România trebuie să se concentreze pentru a deveni mai competitivă în economia globală.

(d) Atenție mai mare acordată politicilor de mediu și sustenabilitate: 86% dintre investitori consideră că durabilitatea ecologică este de o importanță medie în strategiile lor de investiții. Planurile ambițioase ale Europei de a avea o amprentă de carbon neutră până în 2050 și de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 ar putea crea numeroase oportunități de investiții străine.

(e) Sprijinirea forței de muncă și a perfecționării competențelor: resursele umane sunt considerate adeseori cel mai important factor pentru investitori în evaluarea unei țări ca potențială destinație pentru ISD. Sprijinirea forței de muncă locale este un imperativ pentru orice țară care are ca obiectiv creșterea economică, deoarece o populație activă calificată este un factor cheie pentru orice investitor străin.

AmCham România a pledat constant în ultimii ani pentru realizarea și adoptarea unui proiect cu orizont multigenerațional care să definească rolul regional și internațional României, sub presiunea schimbărilor globale și regionale. România are nevoie, altfel spus, de un „Proiect de Țară”.

Proiectul de țară trebuie ancorat într-o logică europeană și transatlantică coerentă, care să potențeze statutul de lider regional al țării noastre. Obiectivul final este de a poziționa România ca o economie europeană de prim rang și un actor proeminent, cu atractivitate crescută pentru investitori. Ariile cheie și măsurile pentru repoziționarea României sunt astfel văzute de AmCham:

(a) Echilibrul bugetar și legislativ: restabilirea echilibrului bugetar pentru a asigura păstrarea rating-ul de țară și asigurarea predictibilității legislative care să încurajeze investițiile.

(b) Transformarea digitală: accelerarea transformării digitale a administrației, precum și stimularea digitalizării întregii economii.

(c) Integrarea lanțului valoric: stimularea integrării lanțurilor valorice în România, prin atragerea de business-uri care complementează sau suplimentează producția locală, limitând astfel importurile, reducând presiunea asupra balanței comerciale și crescând valoarea adăugată generată în România.

(d) Industrii cu valoare adăugată: stimularea industriilor cu valoare adăugată pentru a repoziționa economia din poziția de „low cost” către „high value added”, și pentru a încuraja producerea unei valori adăugate mai mari în România.

(e) Dezvoltarea infrastructurii: inițierea și/sau dinamizarea investițiilor în infrastructura de toate tipurile (rutieră, feroviară, maritimă, energie, sănătate, educație), folosind eficient fondurile europene disponibile, complementate de alte surse de finanțare disponibile.

(f) Proiecte emblematice: dezvoltarea unor proiecte emblematice, care pot conduce la creșterea vizibilității României și care pot stimula investițiile cu valoare adăugată mare.

Conform Consiliului Investitorilor Străini, România atrage ISD în sectoare cu valoare adăugată scăzută, orientate spre sectoare industriale cu nivel mediu spre scăzut de intensitate tehnologică. Doar 5% din stocurile de ISD din industria românească sunt în sectoare cu intensitate tehnologică ridicată, cel mai scăzut nivel din regiune. În acest context, există o nevoie puternică de a stimula orientarea ISD către industriile cu un nivel înalt de tehnologie.

România are cea mai mică pondere a ISD în sectorul serviciilor, în comparație cu statele vecine din regiune. Având în vedere reorientarea globală a fluxurilor ISD către servicii, susținute în mare parte de evoluțiile tehnologice, aceasta este o oportunitate pe care nu am reușit să o valorificăm.

România trebuie să intre în etapa în care ISD sunt atrase după o serie de criterii strategice. Aceasta presupune două măsuri complementare și care se influențează reciproc: (i) îmbunătățirea capacității companiilor locale de a „învăța” și „absorbi” cunoștințele și evoluțiile tehnologice de la investitorii străini; (ii) direcționarea ISD către activități cu valoare adăugată ridicată.

O politică generală pentru atragerea ISD are șanse mai reduse de a funcționa, date fiind diferențele la nivel regional în România și este nevoie să se facă trecerea spre un model de dezvoltare bazat pe colaborare între guvernul la nivel central, autoritățile de la nivel local, companii, universități și institute de cercetare, ONG-uri, etc.

Ordinea celor mai importanți factori în determinarea viitoarelor fluxuri de ISD: (i) efectul de aglomerare rămâne cel mai important în a determina viitoare fluxuri de ISD;  (ii) nivelul PIB/locuitor; (iii) forța de muncă angajată în servicii intensive în cunoaștere; (iv) infrastructura și (v) cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea și extinderea rețelei de gospodării cu acces la internet la domiciliu.

DIASPORA CA INVESTITOR SAU DEZVOLTAREA „PRIN NOI ÎNȘINE”

La finele secolului XIX și începutul secolului XX România era un stat tânăr și sărac, dar cu anumite oportunități ce așteptau să fie valorificate: exploatarea resurselor minerale, mecanizarea agriculturii, valorificarea ieșirii la Marea Neagră și Gurile Dunării.

În acel moment două partide politice în ascensiune – liberalii și țărăniștii – aveau viziuni diferite despre modul în care țara ar trebui să accelereze dezvoltarea: industrializarea rapidă, cereau liberalii, o agricultură modernă, intensivă, contrau țărăniștii.

Ambele soluții presupuneau investiții consistente, dar și dezvoltarea infrastructurii de transport: drumuri, căi ferate, poduri, porturi și așa mai departe. Curentul radical, progresist din partidul liberal considera că industrializarea era cea mai sigură cale și singura pentru dezvoltarea economiei naționale în ansamblu și pentru recuperarea decalajului față de țările dezvoltate ale lumii.

Reprezentanții de marcă ai acestui curent au fost Vintilă Brătianu, Ion Angelescu, Ion Gheorghe Duca, Gheorghe Tașcă, Mihail Manoilescu, Mitiță Constantinescu, Ștefan Zeletin și Victor Slăvescu.

În mai 1905, economistul Vintilă Brătianu, a publicat în ziarul „Voința Națională” articolul „Prin noi înșine”, în care își exprima „convingerea nestrămutată că prin noi înșine putem să ne dezvoltăm „pe toate căile” economia și nu va fi necesar să „dăm elementului străin decât strictul necesar”.

Vintilă Brătianu s-a evidențiat în timpul guvernării liberale din ianuarie 1922-martie 1926, în care a îndeplinit funcția de ministru de finanțe, contribuind decisiv la elaborarea legislației economice ce avea la bază doctrina prin noi înșine.

Prin legea minelor, legea energiei și legea apelor adoptate în 1924, de exemplu, primeau autorizație de înființare numai societățile care aveau cel puțin 60% capital românesc și unde două treimi din membrii consiliilor de administrație erau cetățeni români, iar președintele era, de asemenea, cetățean român.

Pentru că reacția capitalului străin a fost vehementă, guvernele unor țări ca Statele Unite, Marea Britanie sau Franța amenințând că vor rupe relațiile diplomatice cu România dacă nu va fi modificată legea minelor, guvernul a cedat și a amendat legea în decembrie 1925, reducând ponderea capitalului românesc în companiile de profil la 50,1%. (romania-actualitati.ro)

Întorcându-ne din istorie în prezent, Felix Pătrășcanu, co-fondator Fan Courier, unul dintre principalii promotori ai programului de revenire a românilor din diaspora în țară – „RePatriot” -, un proiect al „Romanian Business Leaders”, a arătat la masa rotundă „(Re)Capitalizarea României” (dezbateri organizate de platforma „Curs de Guvernare”) că românii din diaspora pot fi unul dintre cele mai importante vehicule de investiții în România.

Conform statisticilor „Eurostat”, în anul 2019 remiterile în țară ale diaspora s-au ridicat la 7,3 miliarde de euro, iar în anul 2020 suma a scăzut la 6,7 miliarde de euro. Miliarde de euro de-a lungul anilor, de la intrarea României în Uniunea Europeană și până în prezent, au alimentat economia românească, susținând-o să se echilibreze inclusiv în perioadele de criză.

Felix Pătrășcanu. Sursa: leaders.ro

Din nefericire, cea mai mare parte a acestor bani au fost „investiți în… cărămizi” – Felix Pătrășcanu: „I-am întrebat pe unii care și-au făcut case în satul meu din Vrancea, cu 250.000 de euro, cât speră să ia pe ele. Cine să cumpere acolo o casă cu 300.000 – 350.000 ca să iasă în câștig?! Și atunci, discuțiile noastre cu ei au fost: gândiți-vă foarte atent că, dacă ați strâns 50.000 – 100.000 de euro, să-i duceți într-un business, să faceți ceva business aici, mai ales că ei au o posibilitate extraordinar de mare de a cunoaște două piețe. O dată România, unde s-au născut și obiceiurile de cumpărare din țările unde sunt.”

Revenirea în țară a românilor din diaspora și investirea (inteligentă, profilată a) capitalului pe care aceștia l-au acumulat în economia de acasă ar crește factorul de multiplicare, dar ar avea și un rol social important – în cuvintele lui Felix Pătrășcanu: „Mai este un lucru la care eu țin foarte mult: mentalitatea cu care acești oameni pot reveni în țară. Ei au văzut acolo niște bune practici sociale de civilizație care funcționează altfel în țările de adopție. Această mentalitate adusă la noi ar schimba foarte, foarte mult lucrurile.”

Stimularea reîntoarcerii românilor din diaspora în țară ține de crearea aceluiași cadru economic, financiar și social care stimulează și atragerea investitorilor străini. Românii s-ar întoarce în România – mulți visează la acest lucru, fără îndoială -, dacă: (a) condițiile din școli și spitale ar fi mai bune, apropiate de cele din țările de adopție; (b) dacă România ar adera la Eurozonă, ceea ce ar simplifica accesul la creditarea ieftină, intermedierea financiară și instrumente de investiții cu acumulare și asigurări; (c) calitatea infrastructurii rutiere și feroviare, precum și a rețelei de utilități comunale; (d) o legislație simplă, de calitate privind pre-insolvența și insolvența.

Simplu, nu? Cu o condiție: să smulgem deciziile care privesc îmbunătățirea calității vieții și cele legate de creșterea atractivității mediului de afaceri de sub rețeaua groasă de interese personale și politice (adică, pe șleau spus, cumetrii de partid). Altminteri, când imagini ca cele cu podul prăbușit de la Luțca, din Neamț, pentru care garanta însuși președintele Consiliului Județean, apar la televizor, diaspora înțelege un singur lucru: încă nu a venit vremea să ne întoarcem acasă, tot mai bine este printre străini.

  • Citeste prima parte a analizei despre investițiile străine din România aici

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Frumos scris si o apreciere pentru autor care a facut o selectie a datelor si ideilor esentiale. Dar in 32 de ani, toate guv din Ro nu au facut decat mici carpeli. Nimic de anvergura, coerent, continuu si stabil. Legislatia si fiscalitatea schimbata la f.guvernare. Aceste observatii si cerinte existau demult dar s-au pus in practica f.putin. Avem pomeni fara numar dar nu un adevarat mediu de afaceri si licitatii corecte, locuri de munca. Acum la PNRR din 27 de cerinte s-au realizat 5, la termenul scadent de 30 iunie ac. Asa ca in Ro trebuie resetata org.adm.terit, clasa politica si ministerele, educatia si invatamantul. Cu circa 82% elevi cu note de peste 5 la eval.nat. nu vom ajunge departe in deceniul urmator. Poate in secolul urmator!!!

    • Motivul pentru doar ”mici cârpeli” și nimic altceva este foarte simplu, și foarte dureros.
      Clasa politică are resentimente și o frică de antreprenori – viitoarea clasă de mijloc care ar putea da naștere unui nou tip de politician. De aici acțiunile anti-USR/REPER; dar și impozitul paușal/forfetar al PDL din 2009, care a însemnat o grea lovitură dată abia înmugurindei clase antreprenoriale de mijloc și a mai însemnat și sinuciderea politică a PDL (perceput ca reprezentant al acestei clase).
      Actuala clasă politică duce un război economic subtil împotriva antreprenorilor, nu și cu cei care răzbat la nivel înalt – aceștia fiind cooptați în înalta burghezie, majoritar politică.
      PDL și apoi USR au însemnat grave semnale de alarmă pentru clasa politică, ea neștiind cum să acționeze altfel decât a făcut-o și o face în continuare – convertirea puterii politice în putere financiară și invers, prin mită, corupție, șantaj, etc., moștenirea PCR (Pile, Cunoștințe, Relații).

  2. Este evident ca nu putem extrage Romania din sistemul social , economic si politic creeat de catre Uniunea Europeana . Uniunea Europeana a devenit o societate deschisa acolo unde cetatenii diferitelor state , ce fac parte din Uniune , se pot misca, liber, functie de interesele personale si nicidecum de cele efemer politice ale unor Partide romanesti .Piata muncii ca si orisicare alta piata regleaza prin cerere si oferta intregul .Claritatea si intelegerea modului de functionare a sistemelor de valori umane si punerea lor in practica decid nu numai atasamentul, cetateanului ,liber , fata de o tara sau alta , el reusind sa maresca impactul economic in tarile de origine acolo unde sume uriase de bani sunt trimise celor ramasi .Putem usor intelege cum cei plecati, daca ar fi ramas in tara , nu ar fi putut obtine ca si retributie primita , nici macar valoarea sumelor trimise din strainatate , la rude , prieteni, etc . Intorcerea ,celor din Diaspora in Romania , este sau va deveni un fenomen de masa doar in momentul in care toata legislatia Europeana si deciziile aferente vor fi implementate in totalitate in tara . O generatie de felul celui de la 1848 se va naste doar atunci cind sistemul , pseudo capitalist ,ce domina relatiile inter umane din Romania , va deveni istorie .Ne vom intoarce doar atunci cind drepturile si valoarea nostra de intrebuintare vor fi respectate si doar atunci cind capitalismul romanesc ,asa zis de cumetrie,va disparea .Pe masura trecerii timpului romanii plecati, ba chiar si cei ramasi , vor intelege ca nu suntem straini niciunde in Europa . A partaja ideea de romanism si a diferentia cetatenii natiunilor europene in straini si altii este fundamental o eroare .Rusia face asta chiar acum si vedem cum populatiile de etnici rusi se separa de restul etniilor din Ucraina si ca vor si ca nu vor sunt nevoiti a se desparti de facto de vecinii lor cu care stateau , gard in gard , pina mai ieri .Romania nu are nici dreptul si nici nu poate face asta .Straini pot deveni doar cei care nu ne vor si nicidecum cei cu care convietuim si care ne arata respectul lor atunci cind ca persoane il meritam asa cum dealtfel facem si noi la rindul nostru .

  3. Aceste statisitic sunt bune pt a crea o imagine de ansamblu insa nu rezolva problema investitiilor straine in Romania.
    Problema investitiilor straine se rezolva in parlament, la ministerul de externe si finante.
    Parlamentul stabileste cadrul iar ministerele le pun in aplcare pana la nivelului oricarei comune din Romania.
    Este simplu si suna bine, unii au reusit altii bat pasul pe loc insa cel mai mare impediment ca peste tot sunt obstacolele birocratice incepand cu fel si fel de de avize, aprobari si pana la fondurile necesare pt crearea unei infrastructuri pe masura , infrastructura incepand cu forta de munca si pana ultimul trotouar care trebuie asfaltat.
    Vreua sa-l vad si eu pe acel investor de le badea Ion care doreste infiintarea unei livezi si pana la o multinationala din SUA care primesc aceleasi tratamente de la autoritatile romane.
    In momentul in care un investor bate la o singura usa in spatele careia ii sunt rezolvate toate problemele privind investitia dorita putem vorbi de un adevarat mediu investitional prielnic si prietenos.
    Nu investorul trebui sa alerge de la o autoritate la alta, instutiile sunt cele care trebui sa alerge, este in interesul tarii ca investorul sa ramana in tara.
    Stiu ca suna „utopic” insa trebuie sa fie sa ramana obiectul la nivel institutional altfel o sa vorbin doar de proiecte de tara pe hartie de care probabil avem destule.

  4. Citez din replica autorului la un comentariu al meu în care aratam ca tari cu economie destul de libera au restricționat FDI (foreign investments). Citam exemplele Finlandei și , in special, al Japoniei.
    „Dar economia noastră are nevoie de ISD ca de aer.”spunea autorul.
    Depinde ce fel de investiții străine directe.
    Lanțuri de supermarketuri, de cazinouri, o pletura de Super Bet, sau chiar de fast food sunt investiții străine directe cu valoare aproape zero pentru economia noastră. Nu formeaza personal calificat, nu aduc tehnologii avansat, nu produc bunuri cu valoare adăugată serioasa, iar in cazul supermarketurilor se bazează masiv pe importuri care blochează dezvoltarea unui sector domestic atât in productie cât și de distribuție, ba ii mai sufoca și pe micii comercianți autohtoni. Dacă mai adăugăm la asta și plata cu de salarii minime plus transfer pricing avem imaginea „beneficiilor” FDI.
    Investițiile străine directe sunt indiscutabil bune când produc bunuri cu valoare adăugată mare, ridica nivelul de calificare al muncitorilor locali și dezvolta un sector adițional (piese de schimb, componente, servicii, etc). Un exemplu fericit este Dacia, dar nu avem prea multe exemple similare.

    • @Cinicul
      Da, aveți dreptate. Acesta este și unul din principalele subiectele abordate în textul meu: am astas ISD care nu produc multă valoare adăugată (nu incumba inovare, ci multă manopera), cum facem să schimbăm situația în viitor?
      Am fost însă reținut la datul cu părerea și i-am citat pe cei de la EY, AmCham și FIC la oferitul de soluții.

    • Intr-un mediu economic liber precum UE nu sunt posibile conditionari si nici restrictii, dorti sa impiedicati investiti in comert si alte ramuri ? suna a discriminare economica si numai competita poate face selectia.

  5. Cred ca importanta ISD este data in primul rand de doua variabile care depind(cred) de cei care se afla la butoane(direct/indirect):

    1. Sistemul de educatie. Se afla intr-o stare catastrofala, datorata unui numar foarte mare de factori. Nu se face absolut nimic pentru inversarea trendului, astfel incat rezultatul e reprezentat de absolventi de liceu semi-educati si de absolventi de studii superioare carora le lipseste bagajul educational si moral pentru a efectua tranzitia de la persoana cu pregatire tehnica superioara la intelectual(pur si simplu nu au cum). Calitatea scazuta se reflecta in mod direct in necesarul de training al unui investitor, de aici orientarea catre sectoare cu valoare adaugata scazuta.

    2. Retentia pe piata muncii si dinamica acesteia. Extrem de scazuta, conditiile economice nu permit sub nici o forma competitia cu salariile din occident. IMM-urile din Romania sunt victimele unui proces de decimare care dureaza de aproape 20 de ani si nu mai au resursele necesare pentru a oferi perspective si a absorbi chiar candidati de nivel mediu.

    3. Sistemul de sanatate. Greu de evaluat din punct de vedere al performantei fara acces la principalii indicatori. In unele domenii pare sa se fi imbunatatit dar functionarea acestuia pare in continuare victima unui management deficitar.

    4. Infrastructura dedicata familiei. Asta inseamna dezvoltare urbana coerenta, nu ceea ce se intampla acum. Traim in orase in care trebuie sa mergi dintr-un capat in altul al acestuia pentru a-ti duce copilul la scoala/gradinita, fie din cauza lipsei calitatii in proximitate sau datorita, pur si simplu, absentei de unitati scolare(crese, gradinite, scoli, licee). La sanatate, reteaua medicilor de familie pare mai bine organizata. Despre parcuri, scuaruri, locuri de joaca, terenuri de sport, librarii, biblioteci s.a.m.d. nici nu are sens sa vorbim.

    5. Infrastructura rutiera/feroviara. Teritoriul national nu este conectat eficient, tot ce s-a facut a fost carpeala, 0 viziune, 0 strategie. Nu cred ca se va intampla vreo minune pana in 2030.

    Prin urmare, nu cred ca vom avea mare succes cu ISD nici in urmatorii ani, poate vom mai ciupi ceva din delocalizarile rusesti sau ucrainene dar cam atat plus ceva industrie militara. Diaspora va veni eventual in Romania atunci cand punctele 1-5 vor ajunge la un nivel satisfacator. Pana atunci vom continua sa ne plangem de mila iar cei care ne conduc se vor complace in mediocritatea asistata de IA fara sa fie constienti ca, la un moment dat, nu vor mai avea de unde sa isi extraga rentele.

    • @Cătălin
      Nu cred ca vom „ciupi” ceva semnificativ din afacerile relocate din Rusia și Ucraina. Doar marginal și acelea volatile.

    • @Catalin – ”tranzitia de la persoana cu pregatire tehnica superioara la intelectual” nu aduce în niciun fel bunăstarea societății. Elon Musk nu e intelectual, iar Steve Jobs nu era nici el intelectual.

      Intelectualii trăiesc în general din bani publici, încă nu s-a văzut vreun Eric Weinstein pe malurile Dâmboviței.

      Și restul punctelor enumerate sunt la fel de ”valoroase”, generalități care nu ajută cu nimic România, ba chiar duc uneori în direcție opusă. ”Infrastructura dedicată familiei” este extrem de dăunătoare dezvoltării psihologice normale a copilului, ca să luăm un singur exemplu.

  6. @ Cristian Felea si ceilalti comentatori Contributors:

    Imi permit sa subliniez citeva puncte, cred eu esentiale, in care unele subpuncte se regasesc in comentariile unor parteneri Contributors:

    CITAT #1 din articol: „…41% din investițiile străine directe în România s-au realizat prin intermediul unor entități înregistrate în țări intermediare; dintre primele 10 țări clasate în funcție de țara investitorului imediat, Țările de Jos, Cipru, Elveția și Luxemburg găzduies verigi investiționale intermediare pentru entități ce exercită controlul asupra ISD din România…”
    Trebuie sa fim foarte constienti si siguri ca , in ciuda conceptului bancar KYC (Know your customer), neaplicat de autoritati, acei 41% pot fi, ori Rusi (sau altii asisjderea), sau „megiesi” care au „adunat capital” depus in acele tari intermediare in conditii dubioase, ori, oricealtceva, dar, care cu siguranta, au ceva, ceva care ii determina sa opereze astfel. Oricum astfel de „capital” in veci nu va urmari investitii in ceva cu valoare adaugata mare sau inalta tehnologie ci, numai „quick payback as soon as possible”

    CITAT #2: din AmCham”…Proiectul de țară trebuie ancorat într-o logică europeană și transatlantică coerentă, care să potențeze statutul de lider regional al țării noastre. Obiectivul final este de a poziționa România ca o economie europeană de prim rang și un actor proeminent, cu atractivitate crescută …”
    Acest deziderat este cvasi-imposibil in prezent in lipsa unor lideri (subliniez LIDERI) politici, cu viziune si autoritate recunoscuta (si nu data de pozitia politica efemera !)…il vede cineva, de ex., pe Ciolacu citind Financial Times dimineata la cafea ?!, sau, enumerati-i dvs pe macar 3 dintre ei capabili de asa ceva…(asta denota si deficit de acces direct la informatie, nu neaparat FT)

    CITAT #3: „…Prin legea minelor, legea energiei și legea apelor adoptate în 1924, de exemplu, primeau autorizație de înființare numai societățile care aveau cel puțin 60% capital românesc și unde două treimi din membrii consiliilor de administrație erau cetățeni români, iar președintele era, de asemenea, cetățean român…”
    Doresc doar sa citez din alt document , de actualitate, elaborat de Ha-Joon Chang, Professor Cambridge, Macroeconomics: „CAPITAL HAS A NATIONALITY ! it is not always looking for maximising profits !”, asa incit, e foarte greu ca niste politicieni actuali damboviteni, care nu l-au citit nici macar pe K. Marx,(btw- he is much appreciated by „capitalist economists’! daca tot e sa vorbim de vreun membru PSD, ca tot pomenim de FT) sa faca vreo legatura intre politica si macroeconomie.

    CITAT #4: „…DIASPORA CA INVESTITOR SAU DEZVOLTAREA „PRIN NOI ÎNȘINE”.
    Prin cele de mai sus, dar, chiar si prin simpla noastra apartenenta la UE- pe care, iertat sa-mi fie afirmatia- parca nici nu facem parte din ea, prin multitudinea de neconformitati, infringementuri, lipsa de implementare a directivelor, afara din Schengen, si, in ultima instanta- structura economica inapoiata- ar trebui sa ne duca la singura concluzie valabila (ca si pozitia noastra din NATO): IN PRIMUL RIND CONTEAZA EFORTUL PROPRIU – IAR „AJUTORUL UE SI NATO” SA FIE ADITIONAL !
    …dar, la urma urmei, care EFORT PROPRIU ?…nu mai avem cu ce, cu cine si mai ales nici nu stim ce, deci, cum am mai spus:Romania nu se va rataci pe drumul tranzitiei pentru ca nu stim unde vrem sa ajungem

  7. de fapt, ce consemnează BNR este că în COVID au scăzut investiţiile şi comerţul, ce ştiam cu toţii, iar acum am intrat în altceva care nu se mai poate întoarce la ce fusese până în 2019 din cauze sistemice

    ce susţin EY, AmCham şi investitorii ar fi în linie cu interesele susţinerii investiţiilor deja comise, alea low-value-added sau speculative, care nu sunt chiar aceleaşi cu cele ale decidenţilor locali, care-şi apără nevoile proprii, dar tot low-value-added & labour-intensive, pentru efect electoral (serviciile de curierat pot fi un exemplu)

    serviciile publice (educaţie, sănătate) sunt constrânse de spaţiul fiscal de 30% din PIB, pe care electoratul nu-l vrea/ suportă mărit, deoarece vede că mai mulţi bani nu înseamnă servicii mai bune (a se vedea şi în justiţie, servicii de ordine şi siguranţă publică), ci exploatare de rente… sic

    eurozona şi serviciile financiare intră într-un ciclu de creştere a costului de finanţare din motive obiective (alinierea la dolar şi la necesităţile transatlantice de securitate, restrângerea lanţurilor logistice…); iar nivelul redus de intermediere financiară poate deveni un avantaj competitiv dpdv risc de piaţă locală

    costurile infrastructurii subdezvoltate vor deveni mai puţin relevante faţă de costurile asigurării locale a energiei, agriculturii, a securităţii logistice (China a decis continuarea politicii de lock-down până în 2027… căci nu au nici vaccin viabil şi nici imunitate dobândită, iar SUA nu mai sunt dispuse să-i asigure comerţul maritim internaţional)

    în filtrul investiţiilor mai sunt privite şi evoluţiile demografice, tehnologice, tendinţele geopolitice şi geoeconomice… exemplul real-estate este low-grade base-line… dar e bun: pentru cine construieşti, dacă nu mai faci copii, iar cei pe care îi ai pleacă… au altă perspectivă… vor altceva… dezvoltări imobiliare fantomă care produc doar cheltuieli pe spaţii nelocuite pentru a hrăni prin impozit administraţii locale corupte, întărind cercurile vicioase

    în 10 ani generaţia decreţeilor (la noi un fel de baby-boomers + gen X) se retrage… politicienii ştiu şi încearcă să ia ultimul caimac din inerţia existentă… sunt nevoiţi să-şi reconfigureze modelul de business-continuity, iar faptul că au strâns rândurile arată că încearcă să se repoziţioneze & reinventeze…

    fluxul de investiţii va fi guvernat de near-shoring, friendly-shoring, re-shoring, scurtarea lanţurilor logistice, reducerea expunerilor pe spaţii cu costuri de risc ridicate… practic o reindustralizare relocalizată post delocalizarea globalizării, care se restrânge în regionalizări administrabile securitar dpdv investiţional, cu costuri şi preţuri crescute (BNR spune asta!)

    asta va produce investiţii masive în regim de inflaţie şi reduceri & scumpire de credit, resurse materiale şi umane: aspectele cheie rămân energia, agricultura, manufactura… cel puţin 10 ani, până ajungem la un alt model de dezvoltare, mai puţin extensiv şi mai mult intensiv „same-by- less”: asta e provocarea pentru generaţiile millenials & zoomers

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro