miercuri, martie 3, 2021

Iohannis si guvernarea deschisa: mediator real sau simplu jucator politic

Guvernarea deschisa, pe care o promovam pe aceasta platforma, are intre componentele sale cheie participarea. Este o componenta unde progresele recente sunt putine si neconcludente. Distanta intre administratie si politica, pe de o parte, si cetateni, pe de alta parte, creste in loc sa scada. Presedintele, tocmai prin atributul sau de mediator, poate juca un rol esential in refacerea legaturilor intre politic si cetateni. Deocamdata, Klaus Iohannis prefera sa fie exclusiv parte a scenei politice. Sigur, a trecut doar o luna de mandat. Inca asteptam cu incredere o schimbare de paradigma dinspre administratia prezidentiala.


Aparent, Klaus Iohannis ia in serios prerogativa prezidentiala de mediator intre diversii actori din societate. Dupa ce a obtinut un acord politic pentru sustinerea bugetului apararii, a organizat astazi consultari privind agenda legislativa a Parlamentului. Insa presedintele pare sa nu fi citit pana la capat Constitutia, pentru ca la niciuna din consultari nu a invitat pe altcineva decat partidele politice parlamentare. Presedintele Iohannis mediaza doar intre partidele politice parlamentare. Prin aceasta metoda, presedintele pare mai degraba interesat sa isi asigure un rol in jocul politic decat sa fie cu adevarat mediator.

Nu au fost chemate la consultari institutii publice cu responsabilitati in domeniu, reprezentanti ai societatii civile sau cei ai partidelor mai mici. Spre exemplu, la o discutie despre bugetul public pentru urmatorii zece ani, este surprinzator ca presedintele nu a simtit nevoia sa afle opinia Consiliului Fiscal sau a Consiliului Economic si Social. Similar, discutand despre organizarea alegerilor, ar fi fost logic sa inceapa cu Autoritatea Electorala Permanenta, care sa ii ofere o privire de ansamblu asupra situatiei actuale.

Presedintele nu s-a aratat interesat nici de opiniile altor sectoare ale societatii. Sindicate, organizatii non-guvernamentale, asociatii ale profesionistilor sau de afaceri (adica platitorii de taxe) si partide neparlamentare ar fi avut cu siguranta opinii bine fundamentate si mai ales legitime. Nu cred ca este atat de naiv incat sa considere ca partidele parlamentare sunt reprezentative pentru intregul spectru social sau ca partide precum PC sau UNPR, care nu au infruntat niciodata opinia populara singure, ci doar in trena unor partide mari, ar fi incarcate de legitimitate. Modul in care a castigat alegerile ar fi trebuit sa fie o lectie invatata.

Argumentul adus de administratia prezidentiala este ca partidele parlamentare sunt cele care au putere de decizie. E adevarat in sine, dar irelevant in context. Partidele parlamentare au deja un cadru institutional de negociere, chiar Parlamentul. Rolul constitutional al presedintelui este sa medieze intre institutia Parlamentului si alte sectoare din societate, nu sa uzurpe pozitia de for de negociere politica a legislativului. De aceea spun ca presedintele pare mai interesat sa isi defineasca rolul de jucator politic.

Presupunem ca presedintele Iohannis are si un consilier pentru relatia cu societatea civila in persoana domnului Andrei Muraru. Spun presupunem pentru ca nu exista o definire clara a sarcinilor, ci doar informatii „pe surse”, un alt deficit de transparenta al noii administratii prezidentiale. Pana acum, domnul Muraru a fost activ doar in legatura cu trecutul, decorari si comemorari ale unor victime ale regimurilor represive anterioare. Poate ca istoricul a preluat conducerea, dar pentru o relatie de colaborare cu societatea civila actuala, vie, domnul Muraru ar trebui sa isi gaseasca repede o noua partitura.

Publicat pe blogul Fundatiei pentru o Societate Deschisa

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Impresia mea este ca dl Iohannis, ca presedinte al Romaniei, nu a inteles ce poate media.
    Intr-adevar, el mediaza intre partide, in loc sa medieze intre institutii ale Statului.
    Daca la o discutie despre bugetul public pe urmatorii 10 ani nu ceri si opinia Consiliului Fiscal sau a Consiliului Economic si Social, ci doar a partidelor este lipsa de viziune. Peste 5-6 ani ponderea partidelor in Parlament poate fi alta decit acum.
    Daca la o discutie despre codul electoral nu soliciti si parerea Autoritatii Electorale Permanente, sa-mi fie cu iertare, ma mir ca nu i-a chemat pe Corlateanu si Melescanu. Ca au acesti doi domni o pricepere de speriat Vestul :P

    • Paramentul care produce legile, si este alcatuit din alesii cetatenilor, organizati poitic in partide, trebuie sa cada de acord asupra unei noi legi electorale. Aesii neamului au obligatia sa cunoasca optica electorilor lor pe care-i reprezinta. Comisiile parlamentare pot consulta pe cine este important sa consulte. Presedintele a fortat prin autoritate, cluburie de baieti din Parlamentu Romaniei, sa e adune putin pentru a legifera.

  2. Ce sa discute presedintele Romaniei cu „reprezentanti ai societatii civile” platiti de Soros si altii ca el?

    De ce ar trebui ca alesii poporului roman sa se consulte cu alesii lui Soros & Co. Unde scrie? E ca si cum Dan Voiculescu sau Sorin Ovidiu Vantu si-ar face un ONG in USA, iar presedintele Obama ar trebui sa se aseze la masa cu oamenii lor ca sa vada ce cred ei despre planurile administratiei.

    Presedintele Romaniei nu datoreaza ong-urilor lui Soros nici macar o secunda de atentie.

  3. „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate” – Constitutia Romaniei, art. 80, alin. 2
    Deocamdata, mutul mediator de la Cotroceni nu-si indeplineste deloc rolul sau constitutional tocmai prin neinvitarea la consultari a celor mentionati de dvs. Atentie, mediaza INTRE puterile statului si nu INTRA puteri (in acest caz, in interiorul Parlamentului) si nu poate nici macar dansul sau consilierii sai, in imensa lor intelepciune, impartasita doar pe retelele sociale, sa sustina ca partidele politice ar fi puteri in stat.
    Regret profund ca nu am rezistat tentatiei de a merge la vot in turul 2 doar pentru a vota antiPonta! Dupa rezultatul votului din 16 noiembrie neamtul se afla exact in situatia prostului, care din faptul ca razi de el pricepe ca este posesorul unui fin simt al umorului. Inca putin si din besica prea umflata nu va ramane decat un serios competitor pentru Hollande la viteza prabusirii in increderea romanilor si ne vom intari convingerea ca Antonescu a avut mare dreptate in caracterizarea sa. In acest sens, dintre toate tampenile debitate sau executate de personaj (gen Procurorul General in CSAT, initiativa legislativa pentru CSM, telejustitia, s.a.) pentru mine cea care ofera o imagine clara asupra „calitatilor” presedintelui este cea cu prezenta ministrului transporturilor in CSAT: bine, bine, inteleg ca omul sa nu stie exact legile si atributiile presedintelui, dar sa nu-ti amintesti ca intr-o intalnire cu 12 oameni pe care ai avut-o cu cateva zile inainte (a avut un CSAT cu cateva zile inainte de interviul din Adevarul live) NU ai dat mana cu ministrul Rus mi se pare, totusi, cam mult!

  4. E logic ce spuneti. Si eu o „senzatie” asemanatoare.
    Pe de alta parte o discutie serioasa pe buget, de fapt pe strategia bugetara, nu se poate face doar la nivel de PM si Presedinte, pentru ca este prea tehnica.
    Interesant ar fi sa stim cum se „dezvolta” viziunea consilerului pe probleme economice, cu cine se consulta D-sa. A avut intalniri, macar cu cei din Consiliul fiscal? Sau se bizuie pe specialistii..ahhmmm, din „noul” PNL, aia care au mai facut praf de cateva ori strategia bugetara? Ba cu duduirea pe datorie, dezechilibre macro, ba cu taierea amboulea de unde le-a fost mai simplu, ba cu vesnica netransparenta in companiile de stat..si cate altele.
    Este de urmarit cum va reactiona Presedintele la deja obisnuita bataie de joc, trimiterea cu cateva ore inainte de avizarea in guvern, catre Consiliul fiscal, a documentelor referitoare la buget, rectificari sau strategii. Basca incalcarea de nenumarate ori a legii raspunderii fiscal bugetare. Daca nu va „lua atitudine”, chiar prin respingerea promulgarii legilor care nu au respectat procedura si LRFB, atunci vom avea dovada, fie ca este (si el) un mincinos, fie ca nu-si intelege rolul de mediator, de presedinte ales de oameni , nu de partide, fie ca habar nu are ce trebuie si poate sa faca. Si atunci toata „poezia” din programul D-sale va deveni o simpla gargara.
    Sa vedem, poate ca aceste consultari au loc, nu sunt facute public, poate ca vom asista la reactii ferme, argumentate, calme si lucide, poate e inca prea devreme sa-l „judecam”

  5. Bine punctat. Teama mi-e ca traducerea pentru „mediator” ar putea fi „combinator”.

    Citesc o declaratie a proaspatului nostru presedinte, care spune: „Toate partidele si-au exprimat disponibilitatea de a sustine simplificarea procedurilor pentru cererile de incuviintare a retinerii, arestarii sau perchezitiei parlamentarilor”. Cu tot respectul unui votant care n-a avut de unde alege, i-as spune domnului Iohannis ca eu, ca cetatean obisnuit, imi doresc sa aud de „eliminarea” procedurilor, nicidecum de „simplificarea” lor. Cata vreme pentru arestarea sau perchezitionarea unui simplu cetatean nu se cere acordul colegilor sai de serviciu, „simplificarea” despre care vorbeste domnul Iohannis imi suna a „ne intelegem noi, pana la urma, sa fie bine si sa facem si impresie frumoasa”.

    • @ Mediator Autorizat,
      dovedesti cu prisosinta ca ti-ai luat autorizatia precum plagiatorul national doctoratul.
      Daca tu, autorizatule, dupa doar o luna de stat pe scaun la Cotroceni poti face o comparatie atit de prapastioasa.

    • Total de acord. Mai bine mai tarziu decat niciodata.
      Le intelege dupa luarea deciziei. Dupa care trebuie sa i se explice decizia. Singurele pe care le pricepe foarte bine sunt zicerea populara cu „daca taceai filozof ramaneai” si cea adresata romanilor de un fost presedinte francez cu „ati ratat sansa de a tacea”. Sansa asta nu o va rata niciodata.
      In ce priveste superioritatea fata de fostul presedinte este evidenta si s-a vazut si la investitura: este cu circa 25 cm. mai inalt, poarta la pantof cu 3 numere mai mult, in rest nu stiu, dar, judecand dupa realitatea faptica, se pare ca nu.

Lasă un răspuns la Decebal Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Ovidiu Voicu
Ovidiu Voicu
Absolvent al cursurilor universitare de știința calculatoarelor și științe politice. A urmat cursurile școlii naționale de statistică organizată de FSR și s-a specializat în statistică socială, devenind coordonatorul programelor de cercetare ale Fundației pentru o societate deschisa, dintre care cele mai vizibile au fost seriile Barometrul Opiniei Publice și Studii Electorale Românești. Din 2012 este directorul Departamentului de Politici Publice al Fundației pentru o societate deschisa. Autor al mai multor articole și capitole în studii pe teme precum educație, implicare civică, migrație. Domenii preferate de lucru: democrație și alegeri; educație și resurse umane

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

De la Imperiul Akkadian la America vremurilor moderne, Marire si decadere cartografiaza istoria lumii prin zece imperii majore. Prin prisma lor este sondata aspiratia omenirii pentru putere si este urmarita evolutia impulsului imperial de la directa agresiune militara a imperiilor antice la subtila, dar ampla influenta culturala a superputerilor de azi.

Paul Strathern este autorul a numeroase lucrari de stiinta, istorie, filosofie si literatura, inclusiv al colectiilor Philosophers in 90 Minutes si The Big Idea: Scientists Who Changed the World.

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro

Top articole

Lumea, America, Waze și BigTech

Nu doar comportamentul agresiv și arogant al oligopolurilor digitale, impactul lor politic și social ci și atmosfera generală din interiorul acestora marcată...

Societățile și conectorii

Este evident că populația multor țări a devenit din ce în ce mai fragmentată, inclusiv din punct de vedere politic, social și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

„Noua ordine” a lui Macron, o capcană pentru Europa Centrală și de Est

Discursurile recente de politică externă ale președintelui Macron, după alegerea lui Joe Biden la Casa Albă, ne arată că, de fapt, nu...

Criza Covid-19 și criza demografică. „O nenorocire nu vine niciodată singură”

Vaccinarea împotriva coronavirusului este în expansiune spectaculoasă ca număr de doze administrate populației în toate țările europene și rezultatele vor fi și mai impresionate după depășirea sincopelor în producerea/furnizarea vaccinurilor. Luând în considerare clasamentul țărilor după numărul dozelor la 100 de locuitori publicat de platforma Our World in Data, România se plasează pe o remarcabilă poziție, a 7-a

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.