vineri, noiembrie 15, 2024

IRES despre referendum

În ultimele zile a apărut pe bucăţi un sondaj IRES pe care nu-l veţi găsi pe pagina institutului, ci în mai multe pagini de web de la Evenimentul Zilei.

Nu lucrez pentru IRES, aşa că nu îmi asum în niciun fel corectitudinea datelor prezentate de sondaj. Analizate în detaliu, ele conduc la câteva concluzii cel puţin interesante.

Luând în calcul totuşi datele institutului, sondajele efectuate de alte firme în timpul lunii iulie dar şi ultima postare de pe blog-ul lui Vasile Dâncu putem vorbi despre câteva subiecte:

1. Dreapta divizată.

Jumătate dintre oamenii care se consideră de dreapta au votat NU la referendum sau au boicotat la cererea preşedintelui.
Cealaltă jumătate a votat DA la referendum sau n-au votat în nici un fel, atitudine pe care o previzionau prin răspunsurile la sondaje inclusiv atunci când Traian Băsescu şi PDL descurajau boicotul. E vorba de 2,0 – 2,6 milioane de persoane – cam cât electoratul PDL de la locale.
Cine sunt ei? Vorbim despre:
a) PRM, PNG, radicali naţionalişti fără partid;
b) oameni care au boicotat în numele neatingerii cvorumului, cu mult înainte ca TB să dea semnalul;
c) un milion de votanţi PNL (care însă nu sunt nici măcar jumătate din electoratul acestui partid)
şi
d) mulţi, mulţi corporatişti, intelectuali şi antreprenori dezamăgiţi de toată scena politică.

TB a afirmat înainte de referendum că 700 de mii de oameni plănuiau să boicoteze referendumul indiferent ce-ar fi cerut el (grupul b de mai sus). Poate că estimarea era corectă, poate că nu – după cum vei vedea la punctul următor, n-a mai contat.

2. Boicotul ca un bumerang. 800 de mii de persoane au votat DA la referendum deşi nu votaseră la locale. Vasile Dâncu observă că majoritatea acestora au venit la vot tocmai ca frondă faţă de boicotul promovat de Traian Băsescu, informaţie care se coroborează cu alte sondaje efectuate în ultima săptămână de dinainte de referendum dar după anunţarea boicotului.

3. „Marea confruntare dintre Traian Băsescu şi votanţii de stânga”. Oare? Jumătate dintre cei care au votat DA la referendum nu se consideră de stânga, ci de centru sau de dreapta.

Explicaţie matematică: procentul românilor aflaţi în ţară care spuneau că ar vota DA la referendum a oscilat între 40% şi 44%. Într-un final, 48% din românii aflaţi în ţară au venit la vot şi au votat DA (această creştere este datorată atât fraudelor cât şi „boicotului bumerang”).
Conform IRES, românii care se identifică ca fiind de stânga sunt 17% din populaţie. Să zicem că toţi au votat DA. Dacă toţi votanţii care nu răspund la întrebări privind poziţionarea ideologică (5%) şi cei care nu ştiu care este orientarea lor ideologică (3%) au votat de asemenea DA, avem un total de 17+5+3 = 25%.
În funcţie de ce reper utilizăm (40%, 44%, 48%), între 15% şi 23% din românii aflaţi în ţară au o orientare politică de centru sau de dreapta şi au votat DA.
Dar este greu de crezut că toţi acei 5% şi 3% au votat pentru demitere – procentele din fraza cu albastru putând fi astfel şi mai mari. De asemenea, cu cât considerăm că frauda a fost mai mică, cu atât creşte ponderea celor de centru şi de dreapta în rândul celor care au votat pentru demitere.

4. Pedeliştii anti-băsescieni şi votanţii pro-demitere care au trecut între timp la PDL.

300 de mii dintre cei care au votat DA votaseră la locale pentru PDL (detalii aici). E ca şi când întreaga populaţie a unui oraş precum Iaşi, Timişoara sau Constanţa şi-ar fi schimbat convingerile în doar câteva luni.

140 de mii dintre care au votat DA spun că vor vota pentru PDL la parlamentare (detalii aici). Aici vorbim despre populaţia unui Târgu Mureş, sau un Sibiu un pic mai mic, sau un Buzău un pic mai mare.

5. Cine a votat „NU”?  Cum au votat susţinătorii PDL la referendum?

O treime dintre cei care au votat pentru PDL la locale au votat „NU” la referendum.
Mai mult de o zecime din votanţii PDL de la locale au votat „DA”.

Din altă perspectivă: 12% din cei care au votat „NU” nu votaseră pentru PDL la locale.

6. Decizia CCR nemulţumeşte pe cine nu te aştepţi.

Între 11% şi 19% din populaţie n-a votat DA la referendum dar e nemulţumită de decizia Curţii Constituţionale. Cu cât frauda a fost mai mare, cu atât procentul din fraza anterioară e mai mare, apropiindu-se de 19%.

Explicaţie matematică: 59% dintre români se declară nemulţumiţi de decizia CCR. După cum arătam mai sus, 48% dintre românii din ţară au votat „DA”. Vorbim de o diferenţă de 11%.
Dacă frauda a fost considerabilă, iar la referendum au venit doar cel mai mic procent dintre cei care spuneau în sondaje că ar vota „DA” (40%), diferenţa este de 59-40 = 19%.

7. Iceberg-ul furiei. Între o treime şi jumătate dintre cei care au votat DA sunt persoane nemulţumite de reacţia tuturor politicienilor la criza politică actuală. Discuţia aici poate deveni extrem de elaborată; ce este important este că susţinerea pentru USL este condiţionată şi relativ instabilă.

Explicaţie matematică: 53% dintre românii aflaţi în ţară spun că de vină pentru criză sunt „toţi politicienii”, alţi 27% spunând că responsabil este Traian Băsescu. Cum pentru demitere au votat între 40% şi 48% din românii aflaţi în ţară, tot ce este peste 27% sunt oameni care au votat DA dar nu-l consideră pe Traian Băsescu drept vinovatul principal pentru criză. Ce este peste 27%? 48-27 = 21. 40-27 = 13. Procentul minim: 13/48 = 27%. Procentul maxim: 52,5%.

8. Drumul sinuos al USL. Înainte de suspendare USL era la cota 60. Uniunea a pierdut 5% în săptămâna suspendării pe care nu le-a mai recuperat sau pe care le-a recuperat parţial de-a lungul lunii referendumului (57% cu două zile înainte de referendum: s-au recuperat două procente … sau efectul marjei de eroare).

9. Boicotul a anulat câştigurile electorale ale PDL din timpul campaniei de referendum. Pe 19 iulie PDL era la un scor pe care nu-l mai atinsese de trei ani de zile (26%). După anunţarea oficială a boicotului, partidul s-a prăbuşit la un mult mai familiar 18%, partidul nereuşind încă la această oră să recupereze terenul pierdut pe 24 iulie.

10. Evoluţii după referendum. În ziua imediat următoare referendumului, totul se turteşte în favoarea USL:
Uniunea ajunge de la 57% la 64%.
PDL şi PPDD pierd fiecare câte patru procente.
Evident, totul revine la normal de-a lungul lunii august. PDL n-a câştigat nimic în urma deciziei CCR, intenţia de vot pentru PPDD a crescut cu 3% iar USL a ajuns la minimul ultimelor două luni, pierzând mulţi dintre votanţii de tip bandwagon.

IRES indică cele mai scăzute scoruri ale USL dintre toate institutele de sondare a opiniei publice, atât de-a lungul lunii iulie cât şi în august. Reciproca este valabilă, scorurile PDL fiind extrem de înalte. Pe de altă parte, având în vedere ce s-a întâmplat la locale (scor USL mult sub cel din sondaje, scor PDL mult peste sondaje), scorurile indicate de IRES pot fi utile.

Ca notă de final: limitările PPDD devine evidente. Într-un climat favorabil platformei sale, PPDD descoperă deodată că e nişat sub 15%. Televiziunea e prea puţin.

Articol aparut pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. Oi fi avand eu nevoie de ochelari, dar nu reusesc sa gasesc nici in articolul lui Dancu nici in sondajul IRES anumite presupuneri matematice folosite aici pebntru a insuma procentele uneia sau alteia dintre tabere. De exemplu, de unde reies corporatistii la DA?

    • 34% din populaţia aflată în ţară se identifică ca fiind de dreapta.
      Scorul pentru „NU” în sondajele din iulie – înainte de boicot – se învârtea în jurul valorii de 17%.

      Implicit, 17% din populaţie:
      se identifică ca fiind de dreapta
      şi
      nu ar fi votat NU la referendum, adică ar fi votat DA sau ar fi stat acasă.

      (Există şi oameni care au descoperit după referendum că sunt de dreapta, dar nu reprezintă un grup major).

      Mai mult, din graficul ăsta: http://turambarr.blogspot.ro/2012/07/structura-votului-la-referendum-istorie.html, vei vedea că la vot au venit 1,2 milioane corporatişti şi patroni de SRL-uri. Cum voturi NU au fost 950 000, cel puţin 250 de mii de persoane din categoriile de mai sus au votat DA. Evident, numărul lor este mai mare, întrucât şi oameni din alte categorii sociale (pensionari, muncitori, etc.) au votat NU.

  2. ”Ca notă de final: limitările PPDD devine evidente. Într-un climat favorabil platformei sale, PPDD descoperă deodată că e nişat sub 15%. ”

    15% sunt mai mult decat suficienti pentru ca partidul dlui Diaconescu sa tina balanta puterii. UDMR reuseste sa faca asta de ani de zile, cu jumatate din acest procent. Ma tem ca la un moment dat o sa ne dam seama ce sansa s-a pierdut odata cu respingerea sistemului de vot majoritar, pe care PPDD ar fi avut o prezenta parlamentara, probabil, egala cu 0.

    • M Damian: Ma tem ca la un moment dat o sa ne dam seama ce sansa s-a pierdut odata cu respingerea sistemului de vot majoritar, pe care PPDD ar fi avut o prezenta parlamentara, probabil, egala cu 0.

      Ce revelatie?! Intotdeauna crezusem ca un sistem de vot trebuie sa reflecte cat mai exact optiunile alegatorilor. Abia acum realizez ca criteriul de baza e deformarea acestor optiuni pentru a se obtine eliminarea adversarilor si maximizarea preferatilor. De cate ori oare am pierdut sansa asta in ultimii 22 de ani?!

  3. eu nu dau 2 bani pe sondaje. Ati uitat cum cu cateva zile inainte de referendum 3/4 din oamenii sondati declarau ca se vor prezenta la vot ? Abia s-au strans 46% cu tot votul nocturn din Teleorman si cu toate comunele fruntase care au scos la vot peste 100%.
    Mie mi se pare ca sondajele gresesc de prea multe ori ca sa mai fie luate in serios. In 2002 Le Pen s-a calificat pentru turul 2 la prezidentialele din Franta cu toate ca toata lumea prevedea un duel intre Chirac si Jospin (de atunci toate institutele de sondaj din Franta baga „din burta” cateva procente în plus candidatilor FN pentru ca se stie ca o buna parte din votantii acestui partid nu o recunosc public).
    Un individ sondat are tendinta sa raspunda cum i se pare lui ca da mai bine. Asta explica si de ce a gresit Dancu la alegerile din Basarabia : cei care sondau erau perceputi ca venind din România, drept care sondatii aveau tendinta sa declare ca voteaza pentru candidati pro-occidentali.

    • La sondaje i-au intrebat doar pe asistatii cei nemultumiti. Ca doar aia se plimba pe strada sau raspund la telefon.
      Multumitii care traiesc deja bine erau atunci la slujba, iar de referendum la munca patriotica.

  4. Cred că glumiţi cu procentul românilor de stânga, de „17+5+3 = 25%”, când, în august 2010, cei care percepeau comunismul ca fiind „mai degrabă o idee bună” erau 61% , în octombrie 2010 procentul scăzuse la 59%, în mai 2011, ponderea revenise la 61% (CSOP), iar în iulie 2012 el ajunsese la 53% (Public Affairs).

    Sau poate că din punct de vedere sociologic ăia care cred că comunismul e o idee bună nu sunt consideraţi de stânga… dar nu prea e logic.

    • Categorisirile „stânga”, „dreapta” sunt bazate pe auto-raportări: modul în care se identifică pe sine respondentul.

      Tot conform Public Affairs, în rândul celor care ar fi votat NU la referendum, o treime afirmau „comunismul a fost o idee bună, dar prost aplicată”, iar o cincime că a fost „o idee bună bine aplicată” (!).

  5. Sa faci o asemenea analiza in urma unui sondaj, fie el doar al unei case de sondare, mi se pare destul de irelevant. Nu cu mult timp in urma, in cadrul unor talk show-uri televizate, uni membrii ai asa zisei drepte, A. Pavelescu si E. Talmacean, ne spuneau fara aezitare ca stinga inseamna comunistii, talibanii, indienii, taurcii si tatarii si tot ce-i rau pe lumea asta. O logica a unor indivizi care se doresc sa conduca o natiune. Cum as putea eu, taran maltarat de un regim comunist, sa am incredere in asemenea oameni? De aceea, cred ca se bate prea multa moneda pe ideea de ideologie intr-un stat care este plin de cerinte si nevoi. La vot nu ies cetatenii sa aleaga ideologii ci persoane care considera ei ca-i pot reprezenta. Acum citiva ani, PDL-ul batea pe la portile Internationalei Socialiste sa ia fata PSD-ului. La fel, de ce ar trebui sa tinem seama de prefecatoriile unui astfel de partid? Erodat dupa o guvernare dezastruoasa, chiar si dupa Referendumul de demitere a presedintelui, PDL-ul da impresia ca se scufunda si mai mult in izolare. De altfel, alegerile locale l-au lasat doar cu sefia a doua judete, Arad si Alba, si a pierdut extrem de mult orase importante.

  6. Din comentariile de mai sus inteleg ca exista cititori care chiar au inteles ceva din acest articol alambicat. Bravo lor!

  7. avand 42% din populatie care crede ca SOarele se invarte in jurul Pamantului, facem calcule cu sau fara acesti 42%???? La locale, candidatul UZO (ulei, zahar, orez) a avut un succes fenimenal, iar cei ce l-au votat stiau cumva ce carnet de partid avea „binefacatorul/ distribuitorul/mituitorul” in buzunar??? stiu oare locuitorii sect.5 in ce partid e Vanghelie? s-ar fi schimbat primarul daca Vanghelie trecea la alt partid? Ani de zile Timisoara era fief PNTCD (primar Ciuhandu); n-a mai candidat Ciuhandu, Timisoara nu mai vrea sa stie de PNTCD. Morala: alegerile locale (mai ales in comune mici) nu au relevanta.

  8. Foarte curioase rezultate ale sondajelor.
    Foarte curioasa este miopia unora din persoanele chestionate.
    Toate defectele PDL se regasesc inzecit, insutit sau chiar inmiit la cei din usl.
    Poti fi dezamagit de PDL, poti sa nu votezi PDL, dar trebuie sa fii complet imbecil sa votezi usl sau pp-dd-otv.
    Nu poti compara un partid in care maximum 10% sunt posibil corupti, despre care se spune ca au furat zeci sau sute de mii de euro, cu partidele din usl, unde cel putin 90% sunt sigur corupti, despre care se stie precis ca au furat milioane, zeci de milioane, sute de milioane si chiar miliarde de euro, iar impotriva carora exista mii de dovezi zdrobitoare, sute de dosare penale grele si zeci de procese pe rol, dar pe care justitia noastra corupta, le tergiverseaza de ani de zile.
    Daca justitia si-ar fi facut datoria si toti infractorii din parlament ar fi fost arestati, nu ar mai fi avut cine sa voteze caderea guvernului MRU, nu ar fi avut cine sa voteze investirea guvernmului Grivco, nu ar fi avut cine sa voteze suspendarea Presedintelui si declansarea referendumului, nu ar mai fi avut cine sa finantele campania mizerabila de minciuni, calomnii, dezinformari, intoxicari si manipulari de la televiziunile mogulilor infractori.
    Presedintele a cistigat, prin alegeri, un mandat de cinci ani, indiferent daca se bucura de sustinerea majoritatii alegatorilor pe toata durata mandatului, sau nu.
    Presedintele nu a incalcat in niciun fel constitutia, deci nu putea fi suspendat si nici nu putea fi organizat un referendum pe aceasta tema.
    Referendumul a fost masiv fraudat de banditii din usl cu cel putin doua sau trei milioane de voturi.
    Cei care au votat DA au fost, in marea lor majoritate, imbecili, indobitociti de minciunile, calomniile, dezinformarile, intoxicarile si manipularile banditilor din usl si de la televiziunile infractorilor Felix, SOV si DDD.
    La referendum nu se punea problema daca alegatorii s-au saturat de Presedinte, ci doar daca acesta a incalcat grav constitutia. In mod normal, cei care au votat DA, ar fi trebuit sa precizeze si ce articole din constitutie ar fi incalcat Presedintele. Voturile celor care nu ar fi stiut sau ar fi scris timpenii, ar fi trebuit sa fie anulate. In acest caz, ar fi fost ZERO voturi valabile pentru DA.
    Raportul real este de circa 7.000.000 in favoarea Presedintelui (cei care au votat NU, plus cei circa 3.000.000 care au boicotat, plus cei circa 3.000.000 care nu au putut vota, din diverse motive, de exemplu pentru ca nu au fost in tara), contra maximum 4.000.000 impotriva (din cele 7.500.000 trebuie scazute cele 2.000.000 sau 3.000.000 de voturi false, introduse in urne prin frauda de infractorii din usl, trebuie scazute voturile multiple, trebuie scazute voturile date contra bani, trebuie scazute voturile minorilor, detinutilor si dementilor).
    Diferentele intre cele doua tabere sunt fundamentale. Sustinatorii Presedintelui sunt, in general, oamenii cinstiti si inteligenti, care muncesc, gindesc, citesc, studiaza, scriu, isi vad de treaba. Acestia nu pot fi manipulati, cumparati, platiti, inselati de banditii din usl.
    Cei care sunt impotriva Presedintelui sunt, in general, cei mai timpiti cetateni (cei fara carte, fara scoala, fara minte, fara creier, care poti fi usor manipulati, pacaliti, cumparati), hotii, coruptii, infractorii, derbedeii, huliganii, persoanele carora nu le place sa munceasca si vor sa primeasca pomeni de la stat.
    Presedintele ales a salvat tara de la faliment, de la dezastru, de la colaps economic, de la incetare de plati, a scos tara din recesiune si a readus-o pe crestere economica, intr-o perioada extrem de grea, de criza economica mondiala. Presedintele ales a declansat si a sustinut lupta impotriva coruptiei. Presedintele nu i-a lasat pe hoti sa fure si a refuzat sa le inchida dosarele lor penale. De aceea, s-au coalizat toti hotii, toti coruptii, toti infractorii, toti escrocii, toti banditii si toate lichelele impotriva Presedintelui.
    Presedintele a ramas acum singurul pilon de sprijin al democratiei si al statului de drept.
    Toti pucistii si complicii lor trebuie sa fie urgent arestati pentru lovitura de stat si pentru fraudarea masiva a referendumului.
    Sensul si scopul referendumului este ca, in cazul in care presedintele a incalcat grav constitutia, poporul poate spune ca a facut bine si ca trebuie sa ramina in functie. De exemplu, daca majoritari in parlament sunt infractorii, coruptii, banditii, plagiatorii, informatorii, santajistii si cozile lor de topor, iar presedintele refuza sa-l numeasca premier pe seful acestora, poporul, daca nu este indobitocit, este normal sa voteze pentru mentinerea presedintelui in functie.
    In acest miment se impune :
    Pasul 1 : Repetentul mincinos, incompetent si impertinent trebuie sa demisioneze din toate functiile si sa dispara definitiv din viata publica. Derbedeul plagiator, mincinos, incompetent si impertinent trebuie sa demisioneze din toate functiile si sa dispara definitiv din viata publica.
    Pasul 2 : Justitia trebuie sa-i aresteze imediat pe toti infractorii din parlament, pe toti pucistii, pe toti cei care au fraudat referendumul si pe toti complicii acestora.
    Pasul 3 : CNA si justitia trebuie sa inchida imediat posturile TV ale infractorilor care manipuleaza alegatorii.
    Pasul 4 : Toate televiziunile trebuie sa fie obligate sa prezinte adevarul privind criza economica mondiala, adevarul privind masurile corecte si absolut necesare luate de Presedinte si de guvernul Boc, pentru salvarea tarii de la faliment.
    Dupa citiva ani, in care oamenii vor fi aflat adevarul, se vor putea organiza alegeri libere.

  9. Copii, astea sunt prostii, nu merita comentat. IRES cu are un panel (adica acelasi sondaj realizat pe aceiasi votanti la un interval de timp), in 20 de ani numai 2 panele relativ OK s-au facut in RO, unul de Alina Mungiu si altul intr-un proiect Essex University. Comentariid e astea cu aia care au fost la locale dar nu au mai fost la referendum nu se pot face pe declaratii, sondajele comparate aici nu sunt comparabile (presupunind ca toate s-or fi facut si nu sint complet din burta). O sa ii credem cind vor afisa frumos bazele de date pe siteuri, pina atunci sfatul unui doctor in sociologie din State, nu Universitatea Securistica Bucuresti: nu ii credeti.

  10. Interesante concluzii, intr-adevar. Asta daca ar fi sa credem ce declara oamenii cand sunt sondati. Eu una cred insa ca o buna parte din populatie are pareri vagi, nedefinite, si de aceea raspunsurile la intrebari sunt adeseori contradictorii. In plus, am o mare problema cu autoidentificarea „de dreapta” si „de stanga”, mai ales in perspectiva alegerilor parlamentare. Un sustinator PRM sau PPDD si un corporatist sustinator de PNL sau PDL se pot considera amandoi „de dreapta” si cu toate acestea nu au nimic in comun, nu au aceleasi asteptari de la guvern si nu vor vedea cu aceeasi ochi majoritatea proiectelor legislative. Mai mult, cei doi au cu totul alta valoare a timpului si probabilitatea ca ei sa se prezinte intr-adevar la vot difera substantial de la unul la celalalt.

  11. Eu cand joc sah pot sa si gandesc cu voce tare pentru ca in momentul cand iau
    decizia sa mut, mutarea sa aiba sau nu vreo legatura cu ceea ce spuneam.
    Argumentatia e argumentatie iar decizia o iei introducand in ea orice ultima
    informatie. Apuci sa o argumentezi … dupa ce ai facut mutarea.

  12. Interesant dar cam incalcit articolul. De acord cu ideea finala: revenirea lui Basescu la Cotroceni ajuta politic USL-ul care prin jalnica victimizare manipuleaza si sa capteaza un procentaj important care il detesta pe Basescu dar nu era in tabara USL.

    Tot politic vorbind pentru „dreapta” aflata in vrie ar fi fost bine ca USL sa-si fi dus miselia pana la capat. Asta daca era o situatie normala si o lupta cinstita . Dar cum vazuram ticalosia USL n-are limite. La parlamentare, cu legi speciale si procurori noi poate recupera prin furt tot ce pierde politic.

    E o situatie imposibila. Cu Basescu presedinte exista o minima speranta ca fraudele electorale din decembrie sa fie stavilite. As adauga ca o buna organizare cu membri curajosi in fiecare sectie si prin observatori de la ONG-uri ar putea limita victoria USL mai mult decat orice strategie politica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro