duminică, iulie 14, 2024

Ironii tragice: Despre Imre Nagy si Viktor Orban

In noiembrie 1956, Gheorghiu-Dej l-a trimis la Budapesta pe Valter Roman să-l convingă pe Imre Nagy (refugiat în Ambasada Iugoslaviei) sa accepte să meargă in Romania împreună cu cei mai apropiați colaboratori ai săi. Era o misiune de maximă încredere care implica în egala masura serviciile secrete românești si sovietice. Roman, pe atunci directorul Editurii Politice, adică Editura PMR, se cunoștea cu Nagy de la Moscova, de la Comintern. Aveau prieteni comuni. Vorbitor nativ de maghiara, Roman conversa cu Nagy în aceasta limba. Cunoscător al practicilor staliniste, Nagy a simțit imediat capcana si a refuzat categoric “invitatia”. A cedat însă atunci când Iuri Andropov, ambasadorul sovietic în Ungaria, i-a transmis promisiunea lui Janos Kadar, șeful “Guvernului Muncitoresc-Taranesc” impus de tancurile rusești, că poate părăsi linistit locul de refugiu si ca nu vor urma niciun fel de represalii.

Minciună nerusinată. În clipa când ieșeau din clădirea Ambasadei lui Tito, Nagy si camarazii
săi, inclusiv familiile lor, au fost de îndată luați ostateci, puși în cateva dube, duși la un aeroport militar si transportati în RPR. A urmat domiciliul forțat, sub strictă supraveghere securistă, la Snagov. Responsabil era ofițerul, viitorul general de securitate Tanase Evghenie.
Insarcinati cu “convingerea” lui Nagy de a-si turna cenusa-n cap au fost Valter Roman, Iosif Ardeleanu (șeful Cenzurii) si Nicolae (Miklos) Goldberger, veteran cominternist, director adjunct al Institutului de Istorie a PMR. Fiecare rand scris de Nagy în captivitate ajungea imediat, transcris în traducere românească, pe biroul dictatorului roman. Acesta
dădea instrucțiuni de genul “Sa-l lăsăm să-și divulge gandurile, după care sa-l spanzuram. De limba”.


Nagy a fost spânzurat, nu de limba, ci de gat, la Budapesta in iunie 1958. Trupul sau, al lui Pal Maleter si ale celorlalți lideri ai Revoluției Maghiare au fost îngropate într-un cimitir fără nicio identificare. Reinmormantarea s-a desfășurat pe 16 iunie, acum 35 de ani. Oratia în memoria premierului ucis a fost rostită de un tânăr avocat, activ în cercurile disidentei democratice. Un discurs care a rasunat global. Liderul Fidesz i-a cerut premierului din epoca, Miklos Nemeth, sa paraseasca procesiunea miting. “Lasati-ne sa ne jelim morții!” Azi, Viktor Orban este corifeul antiliberalismului, entuziast trumpist si megafon al imperialismului putinist. Unul dintre cele mai triste cazuri de rinocerizare ale acestor timpuri întunecate.

Viktor Orban

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Ce s-a intamplat cu Orban e un mister. Din pacate un mister pe care publicul nu-l va descifra pe parcursul vietii noastre (daca il va descifra vreodata).

  2. In consecință, Victor Orban a devenit tot mai veninos și, ca atare, o specie zoologică slugarnică. Altfel spus, un vasal de un spirit cu bolșevismul. Tocmai de aceea, alaturi de regimul puținist năvălitor, Victor Orban este o gloabă troiană catastrofică în sânul Occidentului.

  3. Poate rinocerizare, poate era deja agent KGB si urma linia Gorbaciov. Cand Putin a schimbat macazul, el a executat ordinul. (Credeti ca dupa 1956 a mai urcat in elita Ungariei cineva care nu era agent KGB?)
    Nu e singurul in aceasta situatie. El -fiind cel mai vechi in functie si cel mai sus- este mai vizibil.
    Cand se vor deschide arhivele, se vor lamuri urmasii.
    Deocamdata, imi amintesc ca atunci cand a murit Gorbaciov, a fost prezent la inmormintare. Un gest riscant, tinind cont de moment si conjunctura. Dar lui i se accepta orice. Si in Rusia, si in UE, si in NATO. Oare de ce?

  4. ”Azi, Viktor Orban este corifeul antiliberalismului (…)”

    Viktor Orban este ceea ce îi spune Moscova să fie.

    În 1989, Gorbaciov avea nevoie de Viktor Orban pe post de opozant al vechilor comuniști, așa că era opozant al vechilor comuniști. Astăzi, Putin are nevoie de Orban pe post de cal troian al Rusiei în UE și NATO, așa că e cal troian al Rusiei în UE și NATO. Simplu.

    Problema nerezolvată a românilor rămâne totuși Imre Nagy. Se poate că înțelege că în anii ’60, niște tineri comuniști români îl vedeau drept o victimă a vechilor comuniști. Dar la 35 de ani după căderea comunismului cariera lui Imre Nagy e complet documentată, legendele nu mai păcălesc pe nimeni. În 1989, misiunea lui Viktor Orban a fost să reînvie mitul comuniștilor buni. Dar în anul de grație 2024, reînvierea mitului comuniștilor buni (Imre Nagy, Lucrețiu Pătrășcanu etc) e oarecum deplasată.

  5. El însuși rinocerizat, Victor Orban s-a dat după cum a bătut vântul Estului Bolsoi. Trecerea sa de partea invadatorului Putin se petrece într-un mod atât de impertinent, atât de nedisimulat, in plină lumină a zilei, încât e clar și chiar mai mult decât clar: Victor Orban s-a lăsat tratat ca un lacheu al Kremlinului. Căci beția slugărniciei e ca o mistică și încă una din cele puternice. Desigur, nu ignoram faptul că Victor Orban este un produs al societății. Desigur, e in adevăr o tragedie comică sa fii popor mic, cum sunt ungurii, și să fii imperialist. Conștient că ungurii provin din aceeași Hoardă Nepereche, prietenii naturali ai lui Orban nu pot fi decât cei cu psihologie imperialistă sau care îl pot ajuta in scopul lui imperialist. Rușii!

  6. am mai vazut filmul asta 🙂 apararea valorilor crestine – familiei traditionale, modificarea constitutiei dupa bunul plac, in 2010 ( modificarea numarului de reprezentanti in parlament) si adoptarea unei retorici putiniste ( antiglobalismul si eurosceptismul ) …republica a imbratisat autoritarismul iar prietenii & familia tov afacerile cu gaz si petrol

  7. Barbatii se indoaie la 2 lucruri- bani si/sau femei. Deci -follow the money sau cherchez la femme.Despre Orban e zicerea. Panimaiesi?

    • Da, asa merge vorba si nu e neplauzibil. Dar Ivan Plotnikov, cel care a publicat numele membrilor plutonului, considera ca Imre Nagy nu a facut parte. Nu ca asta i-ar sterge istoria de agent, informator f.apreciat al Cheka/NKVD intre (minimum) 1920-1941

  8. Budapesta a uitat ocupatia sovieticā. Acum le pupā bocancii rușilor care, foarte probabil, le-au promis Transilvania sau o bucatā din ea.
    Ungurii sunt obsedati de Transilvania ca un bātrân pervers indrăgostit de o cucoanā cu zece ani mai tânārā care-i dā cu flit ori de câte ori poate.
    Ungaria își educă tinerii că Transilvania e sub ocupație românească. Uită să le spună că au lustruit cizmele rușilor timp de 40 de ani.
    Un popor care e învățat la școală că-i mai bun si mai deștept decât vecinii.
    Orban, dincolo de faptul că-i un vândut rușilor, e imaginea perfectă a poporului maghiar.

    • @Mav
      Ba s-ar putea spune ca tocmai ptr.ca NU a uitat ocupatia sovietica Budapesta face un joc de Realpolitik care trebuie observat si apreciat.
      Sa fim onesti si sa remarcam ca HU nu isi pericliteaza interesele nici la noi in UE&Nato dar nici de partea cealalta a spectrului geopolitic. Sa nu confundam moderatia si calculul prudent cu slugarnicia acuzata de dvs.

      „Ungaria își educă tinerii că Transilvania e sub ocupație românească.” Pai si noi ii educam pe tinerii nostri in adversitatea fata de HU deoarece Transilvania a fost sub ocupatie maghiara 1000 de ani…..ro.au fost asupriti, etc. Nu cred ca gresim, dar….aceleasi argumente le au si ei in sens contrar.
      „Un popor care e învățat la școală că-i mai bun si mai deștept decât vecinii.” Noi invatam la scoala ca noi ro.desi suntem buni, primitori si destepti ca nimeni altii am fost mereu asupriti, persecutati si prigoniti de vecini. Iar toate minusurile societatii in care traim sunt cauzate de altii sau oricum au cauze externe: maghiarii in primul rand, rusii.
      Culmea, Turcia, una dintre cauzele cele mai importante ale subdezvoltarii/dezvoltarii tardive ale Principatelor Romane, este vazuta stazi cu mult mai bine. Bizar….

      „Ungaria […] Uită să le spună că au lustruit cizmele rușilor timp de 40 de ani.” Corect! Dar nu uita sa le spuna ca Regele Ludovic II al HU a murit pe campul de lupta la Mohacs in 1526 aparand, realmente, Europa si propriul regat. Si sigur nu uita ca armatele Imparatului Leopold I au invins decisiv tot la Mohacs armata otomana restaurand regatul HU sub conducerea habsbourga.

      Cat despre Orban……poate ca atatia ani de viata politica l-au facut sa inteleaga ca marile idealuri trebuie acomodate realitatilor, iar intentiile si planurile (oricat de bune ar fi) trebuie contextualizate si raportate si la istoria recenta = Realpolitik.
      Privind prin criteriile dvs.probabil Kadar a fost un vandut sovieticilor/URSS. Asa e! Dar pe fond/prin prisma faptelor intre ’56-’88 a fost sa nu a fost ? Eu tind sa cred ca nu.

  9. În nov. 1956, când a fost trimis de Gh. Gheorghiu-Dej in Ungaria de după revoluția antisovietică, Valter Roman (Ernest Neulander, 7 oct. 1913, Oradea – 11 nov. 1983, București), era, din 1955, director la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (ESPLA), director la Editura Politică ajungând abia în aprilie 1964 (și a rămas în funcție până la capătul zilelor). Celor interesați de biografia lui, le recomand, de pildă, lucrarea lui Corneliu Crăciun, Dicționarul comunizanților din noaptea de 23 spre 24 august 1944 (Oradea, Ed. Primus, 2009, pp. 450-452). De numele acestui devotat cominternist se leagă infama propunere – exprimată în scrisoarea sa, din 28 iulie 1944, adresată lui Maxim M. Litvinov, ministru adjunct de externe sovietic – prin care cerea, nici mai mult, nici mai puțin „crearea unei Transilvanii independente (și față de România, și față de Ungaria), de la râul Tisa până la Carpați. (…) Ideea independenței Transilvaniei” – sublinia V. Român în documentul indubitabil – „își are tradițiile și rădăcinile sale atât pentru oamenii muncii români, cât și maghiari” (v. amplul și documentatul articol al dr. Alexandru Ghișa, „Viziunea cominternistă asupra Trianonului/ Valter Roman propune – Transilvania sa fie indepententă!” (în „Evenimentul Istoric”, nr. 26, martie-aprilie 2020, pp. 57-63).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro