marți, noiembrie 5, 2024

Israel vs. Iran Cind se va declansa razboiul?

Tensiunile internationale legate de ambitiile nucleare iraniene nu sint un lucru nou, iar amenintarile reciproce survin cu regularitate. Cu toate acestea, duelurile verbale dintre Teheran si Tel Aviv au mai degraba un caracter de ritual, punctind baletul diplomatic ce incearca sa rezolve, in mod pasnic, criza.

De citeva saptamini insa, situatia s-a schimbat radical, iar un atac preventiv lansat de Israel a devenit extrem de probabil. Mai mult, din motive pe care le voi detalia in cele ce urmeaza, estimez ca acesta ar putea avea loc la inceput de iunie.

Speculatii pe aceasta tema s-au tot facut, de multe ori alimentate de declaratiile din ce in ce mai hotarite ale responsabililor politici si militari evrei. Cu toate acestea, situatia actuala pare sa fie diferita, iar un indiciu cheie a aparut intr-un mod neasteptat.

Cosmarul oricarui Stat Major: razboiul pe doua fronturi

Pe 31 ianuarie, Ministerul Apararii din Marea Britanie a anuntat trimiterea in zona Insulelor Falklands a HMS Dauntless, cea mai avansata nava din flota[1]. Distrugator de tipul 45, HMS Dauntless[2] este echipata cu sisteme ultra-moderne de aparare anti-aeriana si anti-submarin si urmeaza sa inlocuiasca o alta nava din regiune.

Aparent este vorba de o manevra de rutina, iar Ministerul Apararii insista pe aceasta varianta; pe de alta parte, neoficial, declaratiile belicoase abunda:

Distrugatoarele de tipul 45 au capacitati anti-aeriene uluitoare. […] Daca argentinienii ar face vreo prostie, Dauntless poate dobori orice aparat s-ar apropia in zbor. Aceasta nava schimba regulile jocului.”[3] (Amiralul Lord West[4], comandant al Marinei Regale intre 2002 si 2006 si veteran al razboiului cu Argentina).

In acest moment, relatiile Marii Britanii cu Argentina sint tensionate[5] atit in contextul marcarii a 30 de ani de la razboiul din Insulele Falkland cit si datorita descoperirii unor zacaminte importante de petrol si de gaze naturale in zona; cu toate acestea, trimiterea unei nave precum Dauntless nu are o justificare militara, iar din punct de vedere diplomatic este de-a dreptul daunatoare.

Este adevarat ca in 1982 atacul argentinian a fost incurajat de mesajele confuze ale britanicilor[6], dar pentru a trimite un semnal ferm catre Buenos Aires ca Londra nu va abandona insulele, detasarea in cadrul contingentului din Falklands a printului William, al doilea in ordinea succesiunii la tron, ar fi fost mai mult decit suficienta[7]. Si asa masura a fost catalogata de catre argentinieni drept “o provocare”[8], si asa protestele de strada si violentele s-au multiplicat[9]; ce sens ar avea inflamarea situatiei prin trimiterea uneia dintre cele mai puternice nave din flota bitanica?

Din punct de vedere strict militar, un atac similar cu cel de acum 30 de ani pare o idee absurda. In 1982 insulele erau protejate de citeva zeci de militari[10], nu existau nave de razboi sau avioane de lupta, iar facilitatile sumare ale aeroportului din Port Stanley nu permiteau aducerea rapida de trupe pe calea aerului. Acum situatia este radical diferita: in arhipelag sint stationati circa 1.400 de soldati dispunind de sprjinul mai multor nave de lupta si a 4 avioane de ultima generatie, iar baza aeriana inaugurata in 1985 ofera posibilitatea trimiterii de intariri.

Mai mult, capacitatile de atac ale Argentinei sint mult diminuate fata de trecut – portavionul Veinticinco de Mayo a fost dezafectat in 1997, iar aviatia este echipata cu aparate vechi de 35-40 de ani.

Pe de alta parte, garnizoana britanica poate rezista doar un timp limitat in fata unei forte mult superioare numeric, iar daca argentinienii reusesc sa captureze aeroportul inainte de sosirea intaririlor lupta se va incheia. Sa nu uitam ca in lipsa unui portavion si cu capacitatile de desfasurare a operatiunilor amfibii mult diminuate prin recentele reduceri bugetare, o operatiune a Royal Navy de recucerire a arhipelagului este iluzorie.

Altfel spus, apararea cu succes a insulelor depinde de doua elemente cruciale: mentinerea superioritatii aeriene in zona si capacitatea de a aduce intariri in maximum 72 de ore[11].

A trimite intariri pe calea aerului de la 13.000 km distanta nu este de loc simplu; cea mai apropiata baza britanica fiind pe Insula Ascension, la 6.000 km. Chiar daca trupele si echipamentul greu sint transportate de avioane C-17 Globemaster III[12] cu o raza de actiune suficienta, inaintea acestora trebuie trimise avioane de lupta Typhoon si Tornado ce necesita multiple realimentari in zbor. De exemplu, in timpul razboiului din ’82, o singura misiune de atac necesita 11 avioane de aprovizionare pentru doua bombardiere![13] Chiar daca actualele VC10[14] si TriStar[15] transporta de 2 sau 3 ori mai mult combustibil decit vechile Handley Page Victor[16], numarul lor este mic (cca. 20 de avioane[17]), sint vechi si, mai ales, trebuie sa acopere simultan mai multe teatre de operatiuni: Afganistan, Golful Persic etc.

Concluzia? RAF nu este capabila sa sustina simultan doua operatiuni de anvergura implicind realimentari in zbor pe scara larga. Daca Marea Britanie se gaseste implicata intr-un conflict major, nu va dispune de resursele necesare trimiterii intaririlor, in caz de nevoie, in Falklands, iar acestea vor deveni vulnerabile! Aceasta vulnerabilitate poate fi compensata prin intarirea semnificativa a capacitatilor locale de aparare, in particular ale celor anti-aeriene.

Privind din aceasta perspectiva, amplasarea in sudul Atlanticului a HMS Dauntless asigura protectia necesara pentru a putea elibera flota de avioane cisterna pentru o alta misiune majora.

Unde? In Iran.

Fereastra de oportunitate

De ani de zile Israelul ia in calcul un atac preventiv impotriva instalatiilor nucleare iraniene. In mod cert are capacitatea militara, vointa politica si experienta necesare unei astfel de actiuni. Mai mult, armata sa a inregistrat doua succese rasunatoare in operatiuni similare – in 1981 impotriva Irakului[18] si in 2007 impotriva Siriei[19].

Pe de alta parte, o misiune impotriva Iranului prezinta un grad de complexitate mult mai mare atit datorita distantei – ce impune realimentarea in zbor a aparatelor, cit si, mai ales, a numarului imens de tinte ce vor trebui atacate[20].

Fereastra de oportunitate pentru un atac se inchide rapid. Iranul mai are nevoie de doar citeva luni pentru a obtine suficient uraniu inalt imbogatit pentru a produce armament nuclear. Cantitatile necesare fiind foarte mici – de ordinul sutelor de kilograme, implicit pot fi foarte usor disimulate si aparate spre deosebire de uzinele de imbogatire.

Tel Aviv-ul estimeaza ca Iranul va intra intr-o asa numita “zona de imunitate” fata de un atac in 9 luni daca e vorba de Israel sau in 15 daca e vorba de Statele Unite (datorita capacitatilor ofensive net superioare ale acestora)[21]. O decizie trebuie luata rapid.

Situatia actuala din Orientul Mijlociu face lucrurile mai usoare. Siria, pricipalul aliat al Iranului, este puternic slabita fiind in pragul unui razboi civil; retragerea trupelor americane din Irak lasa liber spatiul aerian al acestei tari, lipsita pentru moment de aviatie militara[22], iar Sauditii, desi ar protesta de forma, in realitate ar fi mai mult decit multumiti sa scape de amenintarea iraniana[23].

Deci cind ar putea avea loc atacul? Timpul lucreaza in favoarea Teheranului, asa incit ne putem astepta la o lovitura aeriana mult mai devreme decit sfirsitul celor 9 luni; oricum trebuie lasata si o rezerva de timp. Pe de alta parte, Iranul a dat recent semnale ca ar fi interesat sa redeschida negocierile[24] si trebuie lasat timp eforturile diplomatice de ultim moment pentru a da eventuale roade

Mai intervine si un alt factor – conditiile meteo. Obiectivele nucleare iraniene sint puternic fortificate si necesita un bombardament de precizie. Sistemele de ghidare autonoma a proiectilelor functioneaza corespunzator chiar si in conditii meteo extreme, dar semnalul GPS fiind foarte slab poate fi bruiat cu usurinta sau chiar falsificat[25], asa incit, o misiune de tipul “totul sau nimic” va apela cu precadere la ghidare laser si, implicit, va necesita o buna vizibilitate.

Iranul este o tara mare, cu o suprafata de 7 ori mai mare decit a Romaniei, in buna parte muntoasa si cu un climat foarte variat. Atacul israelian, atit din motive tactice cit si logistice sau politice, va fi limitat la un numar redus de misiuni, iar pentru a asigura lovirea majoritatii obiectivelor – zeci de locatii raspindite in intreaga tara, trebuie asteptata o perioada cu vreme buna. Ca sa avem un termen de comparatie, in primele trei saptamini ale campaniei impotriva Irakului din 1991, circa jumatate din misiunile de atac au fost fie anulate fie redirectionate catre tinte secundare datorita vremii proaste[26].

In Iran martie este, de obicei, cea mai ploioasa luna. Vremea se imbunatateste usor in aprilie si mai, apoi precipitatiile scad semnificativ in iunie[27] (de remarcat ca HMS Dauntless este asteptata sa ajunga in Falklands spre sfirsitul lui martie…) In aceste conditii, apreciez ca un atac nu va avea loc mai devreme de mijlocul lui aprilie, cel mai probabil urmind sa aiba loc la inceputul lui iunie. In functie de situatia meteorologica si de diferite criterii de ordin politic se remarca in special perioadele 3-4 sau, alternativ, 10-13 iunie; prima corespunde unor importante sarbatori publice iraniene[28] (aniversarea mortii lui Khomeini / nasterii Imamului Ali), iar cea de-a doua, unui week-end prelungit in Rusia[29].

Semne prevestitoare

Nu doar Marea Britanie ia in calcul un conflict cu Iranul in acest an. Fortele armate ale Statelor Unite si ale Rusiei par sa mearga pe aceeasi premiza.

Americanii si-au sporit de curind efectivele navale din Golf, amplasind in zona doua portavioane (Lincoln si Vinson[30]), un al treilea fiind pastrat relativ aproape (Stennis[31]), iar rusii pregatesc manevre de amploare in Caucaz[32].

Surprinzatoare sint si recentele discutii dintre iordanieni si conducerea Hamas[33]. Iordania este unul dintre putinele state arabe care au relatii relativ normale cu Israelul, iar Hamas este un aliat important al Teheranului, dar fara a fi subordonat acestuia[34]. Atacarea Iranului de catre israelieni ar duce, cu siguranta, la atragerea in conflict a Hezbollah si Hamas; se incearca oare scoaterea din joc a unuia dintre actori?

Pozitia Statelor Unite si a altor actori importanti

Pozitia americanilor este delicata si ambigua. Pe de o parte, eliminarea amenintarii unui Iran nuclear este esentiala; pe de alta considerente politice si economice le limiteaza major capacitatea de actiune.

2012 este an electoral, iar presedintele Obama nu-si poate asuma riscul politic al intrarii intr-un alt conflict major imediat dupa incheierea operatiunilor din Irak, mai ales in contextul situatiei economice si financiare precare – sa nu uitam controversele legate de minima implicare in razboiul din Libia. Mai mult, SUA nu-si pot permite usor sa atace fara un mandat ONU, iar o decizie a Consiliului de Securitate in acest sens este aproape imposibila.

Cu toate acestea, daca in urma unui atac israelian Iranul va bloca tranzitul prin strimtoarea Ormuz sau va lovi centre populate din Israel, Statele Unite vor dispune de un casus belii ce le va permite sa definitiveze ce au inceput primii.

Rusia joaca si ea la doua capete. Nici nu poate sa sprijine Iranul asa cum China sprijina Coreea de Nord, dar nici nu este incintata sa-l vada “imblinzit”. Oricum, un atac limitat o avantajeaza; pe de o parte ii va face pe iranieni si mai dependenti de sprijinul Moscovei si, in plus, inevitabila crestere a pretului petrolului nu poate decit sa o bucure.

Statele arabe din Golf au, la rindul lor, interese conflictuale. In general sint speriate de ideea unui Iran nuclear, dar nu se simt nici confortabil cu o eventuala initiativa israeliana de a rezolva aceasta problema.

Razboiul e inevitabil?

Nu, citusi de putin. Daca Iranul intelege ca pentru el calea negocierilor este mai avantajoasa decit o confruntare militara lucrurile se pot linisti, iar declaratiile recente mai ponderate pot sugera o astfel de directie.

Totusi, tinind cont de maniera in care Teheranul s-a folosit pina acum de negocieri doar pentru a trage de timp, sansele unei rezolvari pasnice sint mici.

Spre deosebire de Coreea de Nord care a incercat constant sa-si foloseasca capacitatile nucleare pe post de moneda de schimb pentru a obtine avantaje economice, Iranul s-a imbarcat in aventura nucleara din motive de prestigiu si din dorinta de a obtine hegemonia in zona. Conducerea actuala de la Teheran se legitimeaza prin efortul nuclear si justifica toate sacrificiile economice la care obliga populatia prin prisma acestul unic obiectiv. A renunta la capacitatile nucleare, chiar si in schimbul ridicarii imediate a sanctiunilor, ar duce rapid la o schimbare de regim.

Scenariu posibil

Negocierile vor tot trena pina cind Israelul se va hotari sa ia taurul de coarne si va lansa un atac limitat. Iranul va contra-ataca, dar pentru a nu-i atrage pe americani in conflic, se va abtine de la blocarea traficului maritim in Golf si va prefera sa lupte prin interpusi, Hezbollah si Hamas, de pilda.

Programul nuclear al Iranului va fi afectat serios, dar nu complet distrus, iar regimul de la Teheran se va consolida pe termen scurt prin legitimarea ca aparator al Islamului, lucru care i-ar permite sa suspende dezvoltarea de armament nuclear si sa deschida negocieri fara a risca sa-si “piarda fata”.

Rusia, China si tarile arabe vor propune o rezolutie a Consiliului de Securitate ce va condamna Israelul, dar formulata in termeni relativi blinzi pentru a nu forta un veto american, iar in final, cu putin noroc, situatia se va stabiliza, Iranul raminind un stat “aproape” nuclear, mai precis pastrind capacitatea de a produce, la nevoie, armament nuclear, dar fara sa-l desfasoare in teren.

Evident, scenariul de mai sus este doar o supozitie bazata pe ruperea negocierilor si pe un succes limitat al raidului israelian. Daca acesta esueaza dramatic sau daca, din contra, obtine un succes spectaculos, datele problemei se vor schimba radical.

Oricum, Israelul si zona Golfului nu vor fi niste destinatii turistice populare in aceasta vara…


[1] http://www.bbc.co.uk/news/uk-16810417

[2] http://www.royalnavy.mod.uk/The-Fleet/Ships/Destroyers/Type-45-Destroyers/HMS-Dauntless

[3] http://www.telegraph.co.uk/news/newstopics/onthefrontline/9051564/Royal-Navy-to-send-HMS-Dauntless-to-Falkland-Islands.html

[4] http://en.wikipedia.org/wiki/Alan_West,_Baron_West_of_Spithead

[5] http://www.huffingtonpost.co.uk/2012/01/18/falklands-david-cameron-national-security-council-argentina_n_1212834.html

[6] http://www.independent.co.uk/news/people/obituary-captain-nicholas-barker-1266075.html

[7] http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/southamerica/falklandislands/9061803/Prince-William-arrives-in-the-Falkland-Islands.html

[8] http://www.bbc.co.uk/news/uk-16867936

[9] http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/southamerica/falklandislands/9059886/Protests-in-Argentina-as-Prince-William-begins-Falklands-deployment.html

[10] http://www.globalsecurity.org/military/world/war/malvinas.htm

[11] Written evidence from DefenceSynergia; http://www.publications.parliament.uk/pa/cm201012/cmselect/cmdfence/761/761vw10.htm

[12] C-17A Globemaster III; http://www.raf.mod.uk/equipment/c17aglobemaster.cfm

[13] Operation Black Buck; http://studysupport.info/vulcanbomber/blackbuck.htm

[14] VC10; http://www.raf.mod.uk/equipment/vc10.cfm

[15] TriStar: http://www.raf.mod.uk/equipment/tristar.cfm

[16] Handley Page Victor; http://en.wikipedia.org/wiki/Handley_Page_Victor

[17] Written evidence from DefenceSynergia; http://www.publications.parliament.uk/pa/cm201012/cmselect/cmdfence/761/761vw10.htm

[18] Operation Opera: http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Opera

[19] Operation Orchard; http://en.wikipedia.org/wiki/Operation_Orchard

[20] Anthony H. Cordesman (2007), “Israeli and US Strikes on Iran: A Speculative Analysis”, p. 2

[21] Will Israel Attack Iran?; http://www.nytimes.com/2012/01/29/magazine/will-israel-attack-iran.html?_r=4&ref=general&src=me&pagewanted=print

[22] U.S. to leave Iraqi airspace clear for strategic Israeli route to Iran; http://www.washingtontimes.com/news/2011/dec/14/us-will-leave-iraqi-airspace-clear-for-strategic-i/?page=all

[23] Saudi Arabia urges US attack on Iran to stop nuclear programme; http://www.guardian.co.uk/world/2010/nov/28/us-embassy-cables-saudis-iran

[24] Iran nuclear: Ali Larijani accepts Turkey talks offer; http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-16538363

[25] U.S. drone hijacked by GPS hack?; http://news.cnet.com/8301-1009_3-57344032-83/u.s-drone-hijacked-by-gps-hack/

[26] Michael Russell Rip, James M. Hasik (2002), “The precision revolution: GPS and the future of aerial warfare”, pp. 218-219

[27] Iran Climate Chart; http://www.world-climates.com/country-climate-iran-asia/

[28] Bank and public holidays for Iran; http://www.qppstudio.net/publicholidays2012/iran.htm

[29] Bank and public holidays for Russia; http://www.qppstudio.net/publicholidays2012/russia.htm

[30] Where are the Carriers?; http://www.globalsecurity.org/military/ops/where.htm

[31] Stennis Strike Group Enters 7th Fleet Area of Operations; http://www.navy.mil/search/display.asp?story_id=64853

[32] Russian Exercises In Caucasus Prepping For Iran War?; http://www.turkishweekly.net/news/130393/russian-exercises-in-caucasus-prepping-for-iran-war.html

[33] Hamas leader Khaled Meshaal returns for Jordan visit; http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-16778225

[34] The Hamas-Iranian relationship and its trans-national impact; http://www.analyst-network.com/articles/1801/TheHamasIranianrelationshipanditstransnationalimpact.pdf

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Mie mi se pare ca Israel si US nu iau in considerare un factor atat de evident ca este trecut cu vederea de oricine:
    – Iran are probabil deja arme nucleare, importate (din Rusia si Coreea de Nord) si nu manufacturate intern.
    Probabil arme tactice, nu strategice, cu range-ul in 10-20kt, suficient de mic pentru a dilua din tabuu-ul folosirii armelor nucleare impotriva (ca represalii) unui atac conventional, si suficient totusi pentru a da o lovitura puternica capabila de schimbe relatiile internationale si cursul istoriei.

    Iran-ul nu are capacitatea de a rezista mai mult de cateva saptamani unui atac conventional militar, ceea ce va duce la o decizie rapida de folosirea a armamentului nuclear tactic impotriva unor obiective strategice, probabil intr-o singura lovitura simultana peste toate tintele, cu precadere in vecinatate (Israel, portavioanele US, si centrele de petrol din zona, incluziv inchiderea stramtorii).

    Sper ca Israel sa se gandeasca de doua ori.

    • „Iran-ul nu are capacitatea de a rezista mai mult de cateva saptamani”

      Nu se pune problema rezistentei militare. Sint vizate obiectivele nucleare si doar de catre fortele aeriene. Ar putea fi anihilate si citeva radare la sol, pentru a permite atacul aerian nestingherit.

      Iar concluzia „Sper ca Israel sa se gandeasca de doua ori.” este cu doua taisuri. Mult mai periculos pentru Israel, dar si pentru Arabia Saudita, pentru tarile din golf, si pentru toata lumea, ar fi ca Iranul sa detina armament nuclear. Aspiratiile ayatollahului de a impune cumva respect nuclear, creeaza de fapt groaza. Regimul de la Teheran nu pare sa inteleaga asta. Alternativele diplomatice s-au cam epuizat.

  2. „[…] Nu doar Marea Britanie ia in calcul un conflict cu Iranul in acest an. […]”

    Hmm…. Britanicii au trimis, cu chiu cu vai, fregata HMS Argyll in Golf luna trecuta. Asta dupa ce americanii le-au facut o mare favoare sa le accepte participarea in flotila din Golf, fiind nevoie ca … surprise-surprise… Sarkozy sa le puna o pila sa nu fie lasati deoparte chiar de tot!

    http://www.telegraph.co.uk/news/uknews/defence/9064697/Britain-had-to-plead-with-US-to-take-part-in-Iran-flotilla.html

    Articolul din The Telegraph remarca cu obida:

    „A Whitehall confirmed the sequence of events and described the international negotiations over the flotilla as “humiliating” for Britain.”

    Asa ca la Royal Navy se potriveste de minune vorba asta frantuzeasca [sic!]: où sont les neiges d’antan?

  3. „situatia s-a schimbat radical, iar un atac preventiv lansat de Israel a devenit extrem de probabil”

    Era probabil de forte mult timp. Insa Israelul e inconstient daca ataca inainte de alegerile din State si inainte de a-l da jos pe Assad. Egiptul e „pacificat”, dar totusi nu cred ca evreii risca un razboi cu Iranul, avand la granita o armata siriana de 400.000 de oameni.

  4. 1. Spui asa: „Iranul mai are nevoie de doar citeva luni pentru a obtine suficient uraniu inalt imbogatit pentru a produce armament nuclear. Cantitatile necesare fiind foarte mici – de ordinul sutelor de kilograme, implicit pot fi foarte usor disimulate si aparate spre deosebire de uzinele de imbogatire”…..care-i sursa pt aceasta informatie? (si cand spun sursa nu ma refer la declaratia vreunui oficial israelian care poate sa spuna orice si care n-are nimic concret in spate)

    2. de un singur lucru sunt aproape sigur…Iranul nu o sa fie niciodata atacat terestru…..pt cei care fac analogii cu Iraqul de exemplu (iar motivele sunt in principal legate de relief)

  5. am de facut cateva,remarci vizavi de articol….-in israel responsabilii politici si militari nu sunt numai evrei,sunt si druzi si rusi{ ne-evrei};-responsabilii israelieni au facut un sondaj in randul populatiei in anul 2007 referitor la eventualitatea unui atac nuclear asupra israelului…la care 93%din populatie a raspuns ca sunt de acord cu o riposta nucleara totala asupra celui care atenteaza nuclear la viata populatiei israeliene…-rusii sunt acum mai aproape ca oricand sa-si vada visul cu ochii,mai precis visul lui ivan cel mare…iesire terestra la toate oceanele,deci si la cel indian….asta insemnand aprobarea tacita a interventiei americane in iran ptr. a primii o portiune de tranzit catre tinta lor de veacuri=oceanul indian….sper sa fiu un profet mincinos si sa nu se intample ceea ce toti din zona respectiva vor…un uragan care sa stearga cele 11 triburi ale cannanului si sa ramana doar 1 adica 12.000.000 delocuitori pe glob…sa auzim de pace…

  6. Ma bucur ca am reusit sa citesc pe HotNews(si sa-l felicit pe autor pe Contributors) un articol documentat, scris cu profesionalism si obiectivitate. Nu credeam sa mai apuc vreodata sa vad asa ceva, dupa elucubratiile pro-iraniene scrise in serial de domnul ( nu stiu cum se spune in farsi) Adrian Novac; ori el, ori consilierul de presa al lui Ahmadinejad, tot una! Ii multumesc, si din aceasta cauza, lui Alexandru Toma Patrascu.

  7. prima revolutie industriala a trecut,a doua revolutie industriala se desfasoara cu succes mai mult in tarile emergente ,a treia revolutie industriala e in stadiul teoretic si ,dupa distrugerea echilibrului puterii post al 2-lea razboi mondial si caderea comunismului , tarile care au trait secole pe expansiune coloniala au un chef nebun de a repeta istoria !nu pot permite tari ca Germania ,Japonia si China sa cucereasca lumea prin comert ,iar restul tarilor de factura SUA,Rusia ,Anglia,Franta ,etc , pline de arme, sa se uite ca la teatru !
    si atunci sunt inventate diverse pretexte =suferinta democratiei, inarmarea nucleara , drepturile omului, antisemitism, antiglobalizare ,etc pentru ca tari care mustesc de resurse minerale,foste colonii, sa fie re- aduse la obedienta si la picioarele celor tari dpdv militar!
    e o lume in care doar cei care se inarmeaza nebuneste ,cum este Corea de Nord ,impun respect ,restul sunt destructurati rapid ,vezi cazul Libiei, Egiptului si, cat de curand, a Siriei !

  8. sunt cateva info pentru care nu ati dat sursa:

    1. „Iranul mai are nevoie de doar citeva luni pentru a obtine suficient uraniu inalt imbogatit pentru a produce armament nuclear. Cantitatile necesare fiind foarte mici – de ordinul sutelor de kilograme [..]”

    zvonuri sau date oficiale? oficial capacitatea de imbogatire a uraniului este de 20% = insuficient.

    2. „Obiectivele nucleare iraniene sint puternic fortificate”

    ce inseamna puternic fortificate?

    3. „Atacul israelian, atit din motive tactice cit si logistice sau politice, va fi limitat la un numar redus de misiuni”

    care sunt aceste motive tactice, logistice si politice care limiteaza numarul de misiuni?

    • Dl. autor a fost cat se poate de onest. La prima intrebare a raspuns deja mai sus, in rest cititi bibliografia.

      • :)

        1. In pdf-ul indicat mai sus nu exista nicio afirmatie de genul „Iranul in cateva luni de zile va avea armament nuclear”. Probabil sursa este alta.

        2. am citit bibliografia. se fac referiri la existenza unor baterii antiaeriene, fara a specifica mai mult. prin urmare intreb, ce inseamna „puternic fortificate”?

        3. daca factorii politici, tactici si logistici sunt atat de evidenti, reusesti sa ii insirui tu te rog?

        • Fratilor, am infrant ;-)
          Nu, nu pot nici sa-ti insirui ceva (altceva decat margarite :-) ), nici sa te lamuresc in vreun alt fel. N-am citit nimic din bibliografia cu pricina (poate doar din greseala sa fi nimerit vreunul) si, sincer sa fiu, nici articolele nu le-am citit cu prea mare atentie – ca mie asa mi s-a parut, ca ar fi doua articole, distincte, conectate cu forcepsul.
          Doar mi-am imaginat ca dl. Patrascu, cand s-a incumetat sa scrie atat de mult intr-un domeniu strain, a facut-o pe baza unei documentari-beton.
          Eu, drept sa-ti spui, asteptam mai degraba un comentariu amplu, sau chiar un articol pe tema asta de la Theophyle…

  9. Nasoala situatia. Israelul probabil va ataca si indiferent de cat se cantareste situatia inainte, dupa o astfel de abordare e greu sa prevezi rezultatele.

    Oare chiar de un razboi avem nevoie anul asta? Ganditi-va la situatia economica globala – un conflict armat in care sa fie implicata alianta nord atlantica ar aduce alte complicatii pe langa cele generate de criza.

    • Nu mai are. Din cauza reducerilor bugetare l-au retras si pe ultimul in functiune, iar avioanele au fost vindute catre americani.

      De abia in jur de 2020 vor fi gata cele 2 noi portavioane.

  10. Din punctul meu de vedere situatia e urmatoarea: sunt doua tabere, Israel si Iran, fiecare cu sustinatorii ei.
    Partea Iraniana lupta pentru suprematie, Iranul vrea sa isi arate muschii. Nimeni nu ameninta Iranul, asa cum nimeni nu ameninta nici o alta tara din regiunea respectiva daca respectiva tara nu provoaca. Sunt tari arabe pasnice, care au relatii bune cu lumea (isi vand in liniste petrolul si isi construiesc orase in desert, au turism).

    Partea israiliana este cea amenintata. Iranul repeta intr-una ca are ca scop pedepsirea evreilor si ajutarea palestinienilor sa ocupe teritoriul detinut de Israel. Nu discut aici daca teritoriul e al palestinienilor sau al evreilor, nu e asta e problema. In momentul acesta Israel se uita cum Iran construieste arme cu care isi poate pune in practica amenintarile. Ce optiuni are?

    Din pacate in tot conflictul acesta intervine si religia, suprematia religioasa este importanta pentru musulmanii din zona. Si cand intr-un conflict intervine factorul religios, logica si ratiunea iau o pauza. Din fericire in Israel factorul religios este redus, populatia este majoritar laica sau moderat religioasa, de multe ori impotriva religiei.

    Din cauza celor enumerate mai sus cred ca Israelul este indreptatit sa se apere iar lumea este datoare sa nu permita unei tari sa se inarmeze, cu atat mai mult cu cat este condusa de oameni imprevizibili.

    p.s. IN articol ai spus ca este un conflict intre Teheran si Tel Aviv. As vrea sa iti atrag atentia ca guvernul din Israel este in Ierusalim (oras capitala).

  11. Iranul nu trebuie sa aibe arme nucleare, nu este condus de un regim responsabil. Nimanui nu-i trece prin cap ca bulibasa sa aibe dreptul sa detina o mitraliera grea langa viluta lui, doar pt. argumentul ca niciodata nu au declarat razboi. Pt. cine stie in razboiul Irano-irakian, care a durat 8 ani, Irakul a atacat primul, dar Iranul ameninta in serios cu „armata lui D-zeu”

  12. @zeltera

    1.Nu exista nicio ambasada straina in Jerusalem, toate sunt in Tel Aviv. Asta inseamna ca TV e capitala!

    2. In Israel factorul religios e redus????? Asta e ceva nou!

  13. spre socul vostru armata si mossadul israelian se opun unei solutii militare in iran. oare de ce? sa stie ei mai multe decat belicosii lideri politici israeline, europeni si americani? sau poate tratatul de asistenta reciproca intre iran si siria sa-i sperie? criminalul ala de presedinte sirian ar putea canaliza ura populara catre inamicul lor etern israelul. ar rezolva 2 probleme dintr-un sut. ca sunt convins ca nu s-ar jena sa riste un razboi cu israelul in conditiile in care iranul ar fii alaturi de ei. orice paralele intre irak si iran e gresita. in iran regimul are sprijin popular si armata iraniana va lupta. iar daca intr-adevar detin deja cel putin o bomba nucleara (atentie ca sa confirme detinerea trebuie sa faca un test, dar arme ar putea detine deja), daca sunt la stramtoare, iranienii vor folosi bomba pentru a lovi eventualele coincentrari de forte aliate.
    despre miscarile „barcutelor” britanice ce sa zic, sunt convins ca ayatolahul „tremura”. mi se pare penibil in ce situatie umilitoare a ajuns fostul imperiu britanic, sa ajunga sa ceara voie fostei colonii sa-i lase sa faca si ei un pic de politie navala prin golf. orice ar fii trebuie remarcat un singur lucru: pacea e mereu disturbata de israel sau aliatii occidentali in special sua.

  14. An Iranian news agency reported Tuesday that Mr. Ahmadinejad was likely to proclaim that a new uranium enrichment plant built inside a mountain near the holy city of Qum was “fully operational.”
    […]
    Fordo is Iran’s second major uranium enrichment plant, with an older one in the central desert city of Natanz, first revealed in 2002. The Fordo plant takes uranium fuel that has been enriched to 4 percent purity at Natanz and further enriches it to 20 percent purity, a level that can make fuel for a research reactor in Tehran. But it is far easier to make bomb-grade fuel from the 20 percent purity concentration than from 4 percent, which has been one source of Western concern about Iran’s ultimate intentions.

    http://www.nytimes.com/2012/02/16/world/europe/iran-says-it-will-cut-oil-supplies-to-6-european-nations.html

  15. uite ca a venit inceputul lui iunie si kein atac :)
    poate ca ar trebui ca domnul toma sa isi puna niste cenusa in cap.
    altfel doamne fereste, ramanem cu senzatia ca e un fin cunoscator al geopoliticii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro