joi, martie 28, 2024

Isteria virusului global, bătălia naraţiunilor despre vinovaţi, vinovăţie şi posibilele efecte în relaţiile internaţionale

Pandemia îmbolnăveşte şi ucide zilnic mii, zeci de mii de oameni, pe tot globul, iar angoasa îi cuprinde vizibil pe tot mai mulţi. Totuşi o întrebare nu îmi dă pace. Oare chiar ar trebui să ştim cu orice preţ cine a fost pacientul zero al SARS CoV 2? Unde şi când a apărut noul virus global? E vorba de pur interes ştiinţific sau de calcule politice? În cazul în care am întreba un epidemiolog celebru din lume, indiferent de naţiunea căreia îi aparţine sau de şcoala ştiinţifică din care face parte, dacă ar trebui să ştim unde şi când a apărut pandemia actuală, şi cine a fost pacientul zero, răspunsul ar fi clar pozitiv. Iar motivaţia ar fi legată de găsirea unui vaccin şi metode de a evita repetarea în viitor a erorilor care au condus la acest deznodământ destul de grav până în acest moment. Dar un istoric? Desigur, veridicitatea faptelor constituie esenţa muncii şi vocaţiei acestei meserii. Dar ştim noi sigur, de pildă, de unde a plecat celebra gripă spaniolă, cea care a ucis cel puţin 50 de milioane de oameni după Primul Război Mondial? Nu ştim cu certitudine, deşi ipoteza că a apărut în SUA e cea mai susţinută la nivel planetar. I-a dat cineva în judecată pe americani atunci sau mai târziu? Eu nu am auzit de aşa ceva. Despre ciuma neagră care a lovit Europa în secolul al-XIV-lea am aflat că probabil provenea din China sau din Asia Centrală, dar nu avem vreo certitudine.

Ştim graţie istoriei că omenirea a mai fost lovită în trecut de valuri de boli contagioase distrugătoare, unele afectând mai multe continente şi ajungând pandemice: ciuma, holera, variola, tifosul etc. Până în a doua parte a secolului al XIX-lea, când ştiinţa a progresat atât de mult încât s-au descoperit instrumente şi substanţe care să combată bacteriile, microbii şi în secolul XX şi viruşii, neştiindu-se cum anume exact se răspândeau molimele, nici nu exista vreo proecupare pentru pacientul zero şi lanţul cauzal al răspândirii. Mulţimile furioase şi înapoiate, cuprinse de teama unei morţi cumplite şi nediscriminatorii, linşau evrei, ţigani, ardeau vrăjitoare pe rug, dar acestea erau mecanisme de tip ţap ispăşitor, nu tentative de a afla adevărul. Se urmărea doar găsirea de vinovaţi spre a calma furia plebei.

Problema vinovăţiei chineze şi interesele americane

Aşa cum îmi sugera recent un prieten, aruncarea vinei asupra unui om sau a unei colectivităţi e o metodă verificată de a linişti colectivităţile umane afectate de maladii grave, dându-le impresia că îşi pot controla destinul. Dacă epidemia e produsă de viruşi sau bacterii venite de la animale sau de la inşi care nu ştiu că sunt purtători, atunci vina e una difuză iar oamenii se simt abandonaţi de divinitate şi de semenii lor în calea răului. Dar dacă virusul a scăpat dintr-un laborator, vina aparţine clar unui agent uman care poate fi arătat cu degetul, chiar pedepsit (el sau superiorii săi). Colectivitatea simte că reia cumva controlul asupra răului, şi că îl poate previni în viitor.

Chiar dacă ne găsim în mijlocul unui război al acuzaţiilor între China şi SUA privind locul exact de unde provine virusul care a isterizat toată planeta şi vinovăţia fuandamentală pentru răspândirea sa, vedem cum se ridică voci din ce în ce mai numeroase care sugerează sau cer direct reducerea intensităţii relaţiilor comerciale cu firmele chineze, mutarea unei mari părţi din producţia de bunuri de consum şi medicale pe teritoriul altor state, iar cele mai radicale voci se gândesc chiar la forme de pedepsire a statului chinez. Ruperea sau diminuarea drastică a relaţiilor comerciale prin delocalizări masive de firme şi mutarea de capitaluri e deja sugestia cea mai prezentă în analize şi recomandări pentru guvernanţi, nu doar în SUA. Lucru evident greu de realizat şi extrem de riscant pentru cel ce va încerca! Cum putem crede că brusc, lucrătorii englezi, italieni, germani, americani sau canadieni vor începe să producă piese de calculator, de aviaţie sau reţele IT nu doar la fel de bune ca cele făcute în China (asta ar fi fezabil) ci la preţuri la fel de scăzute sau oricum comparabile? Sau le vor muta rapid în India, Singapore, Pakistan, Indonezia, Brazilia? Deşi e posibil, acest proces nu poate fi unul rapid. China va reacţiona dur, va pedepsi economic statele care îşi îndeamnă corporaţiile şi investitorii să plece rapid, ar putea să le confişte bunurile (halele, utilajele, maşinile etc.) Şi totuşi vor fi ţări care vor încerca aşa ceva, din motive economice şi politice, căutând să mute afacerile în ţări mai prietenoase, mai democratice şi pe care cred că se pot baza mai substanţial în caz de nevoie. Multe echipemente medicale care se făceau în Asia se vor fabrica ţi în SUA şi statele UE, din prudenţă. În mod cert, China va suferi consecinţe, de aceea nu cred că va fi marele câştigător al crizei pandemice.

Revin acum la întrebarea de la început. Are o logică pedepsirea statului chinez şi implicit a poporului chinez? Nu pentru că ar fi apărut Covid 19 pe teritoriul său – asta e aproape sigur dar nu există un element volitiv demonstrabil în acest fapt, virusul mutant nu a cerut voie elitelor comuniste de la Beijing şi nici nu e deloc sigur că ar fi fost scăpat accidental din vreun laborator militar. Ci ca urmare a faptului că regimul la putere a procedat asemenea tuturor regimurilor totalitare, ascunzând cel putin două luni gravitatea molimei, excat aşa cum a făcut URSS după accidentul nuclear de la Cernobâl din anii ‘80. Paralela Cernobâl-Wuhan ar fi perfectă dacă s-ar demonstra teoria scăpării din laborator. Cum vocile critice şi disidenţii din China au fost rapid oprite să mai atragă atenţia asupra dezastrului medical-umanitar (şi implicit a riscurilor pentru restul lumii), prin arestări, izolare şi persecuţii, mai exista teoretic posibilitatea ca statele UE şi Uniunea ca atare, dar şi SUA, să afle aceste lucruri din sursele de intelligence pe care le are sau ar trebui să le aibă şi în China Populară. Nu s-a întâmplat aşa. Fie UE şi ţările membre nu au destui spioni şi informatori în spaţiul chinez, fie aceştia nu şi-au făcut treaba. Mai probabil fiind prima variantă. Iar agenţii pro-americani au fost eliminaţi masiv de serviciile chineze în ultimul deceniu. Europenii ocidentali, mai ales, lasă greul monitorizării activităţilor riscante ale Chinei pe umerii americanilor, dovedind şi aici că metoda mersului “pe blat” (free ride) în trenul securităţii transatlantice e deja împământenită.

Acum, chiar dacă ştim că oficialii chinezi au trimis avioane cu echipamente medicale şi doctori în ajutorul Italiei, Spaniei, SUA şi a multor altor ţări, sperând să spele parţial acuzaţiile existente şi să obţină un plus de simpatie din partea populaţiilor europene şi a celei nord-americane, e clar că resentimentele populare faţă de China trec înaintea recunoştiinţei. Nu poporul chinez e dispreţuit sau acuzat, ci leadershipul autoritarist, cel de esenţă comunistă cu….trăsături chineze. Aşa cum spune doctrina oficială.

Nu știu ce credeţi că se va întâmpla în următorii ani, dar mie goana lui Trump și a apropiaților săi după dovezi că virusul SARS CoV2 a scăpat dintr-unul dintre laboratorarele specializate din Wuhan îmi amintește în mod neplăcut de momentul iunie 1914 când, după ce tânărul sârb bosniac Gavrilo Princip l-a asasinat pe arhiducele Franz Ferdinand, cercurile politice austriece, ajutate de serviciile de informații, căutau febril dovada că acel om nu a acționat de capul lui ci instigat sau chiar pregătit de Serbia…ceea ce în final s-a dovedit cumva adevărat (Mâna neagră, organizația responsabilă cu trimiterea asasinilor la Sarajevo, era susținută de ofiţeri superiori sârbi).

Mai grav e că preşedintele Trump se simte pus cu spatele la zid
– dacă nu se poate dovedi că e China marea vinovată (China plus etiopianul din fruntea OMS, care a ajuns acolo cu sprijin chinez direct şi a menajat interesele şi sensibilităţile chineze), atunci multi americani o să tragă concluzia că si Trump e vinovat, că nu a luat la timp măsurile necesare. Mai ales că presa liberală a arătat că Peter Navarro, consilier comercial, îl avertizase în ianuarie pe preşedinte asupra gravităţii virusului celui nou, spunând că poate ucide sute de mii de americani şi va lovi grav economia ţării. Astfel că mulţi americani vor afirma că preşedintele lor e şi el vinovat, alături de liderul chinez Xi Jinping. Dacă şi măsurile economice keynesiene prin care liderul american vrea să relanseze economia şi să scadă brusc şomajul eşuează sau nu produc destule rezultate positive, iar democratul Jo Biden se detaşează în învingător probabil la alegerile din noiembrie anul curent, atunci Trump va fi tentat să deturneze atenţia americanilor frustraţi de lipsuri către exterior. Către ţapi ispăşitori clasici, China fiind unul prin excelenţă, alături de Iran şi Venezuela. Nu degeaba secretarul de stat Mike Pompeo reia tot mai des teoria virusului coronarian scăpat din laboratorul din Wuhan, fără a prezenta dovezi dar afirmând că are informaţiile necesare. În acelaşi timp, el şi alţi oficiali americani denunţă comportamentul Beijingului în marea Chinei de Sud şi faţă de Taiwan, sugerând că Washingtonul nu va permite Beijingului să facă jocurile geopolitice în Asia de Est şi Sud-Est, zonă pe care acesta o consideră sfera sa naturală de interes şi acţiune. Chiar dacă mulţi militari americani de pe portavionul Th. Roosevelt s-au îmbolnăvit cu noul virus, Penatgonul va găsi oricând forţe spre a descuraja orice plan asertiv al Beijingului faţă de aliaţii SUA din Asia de Est. De fapt e posibil ca şi armata chineză, PLA, să sufere masiv din cauza pandemiei, chiar dacă nu o recunoaşte.

Aşadar echipa Trump-Pence-Pompeo ar putea împinge conflictul politic, geopolitic şi economic deja existent cu Beijingul către limite greu de anticipat. Va cere poate chinezilor, aşa cum a făcut şi în trecut, să cumpere rapid bunuri americane de 200 de miliarde USD (din care 50 de miliarde doar bunuri agricole) şi dacă aceştia nu se vor conforma (propriile firme ajungând în mare lipsă de bani din cauza crizei), ar putea decide sancţiuni, adică taxe vamale uriaşe, precum dorise să procedeze înainte să ajungă cu greu în decembrie 2019 la un prim acord de principiu cu partea chineză. Voci radicale din anturaj i-au sugerat chiar să declare unilateral anularea datoriei uriaşe a SUA către China (cca. 1,1 trilioane USD), sau a unei părţi din ea, prin procedura zisă default, interzisă de legislaţia internă. De fapt ar putea bloca unilateral bunurile şi conturile unor firme chineze de pe teritoriul american, sub diverse pretexte, iar băncile americane nu ar mai plăti dobânzile aferente către parteneri chinezi care au depuneri la ele. Va bloca temporar datoriile şi asseturile chineze ce pot fi identificate rapid – adică nu cele cumpărate prin intermediari ci direct de firme şi afacerişti chinezi. Aşa a procedat preşedintele Carter în 1979 cu bunurile iranieene din SUA, la fel şi Obama cu cele ale Venezuelei. Dar o asemenea decizie ar dinamita încrederea tuturor ţărilor lumii în seriozitatea guvernului american şi a economiei naţionale.

Gândirea liderilor ne spune multe despre conflictul actual

Ca să înţelegem miza disputei, ar fi util să vedem nu doar the big picture (rivalitatea la nivel de sistem internaţional dintre Washington şi Beijing) ci şi să pătrundem în mentalitatea şi gândurile decidenţilor supremi american şi chinez. Le putem cunoaşte hărţile mental-cognitive din speechuri, luări de poziţie, documente oficiale dar şi din ceea ce spun apropiaţii lor. Evident că ştim mult mai multe despre Trump, liderul celei mai dezvoltate democraţii din lume, decât despre Xi Jinping, cel care tinde să devină conducător pe viaţă al celui mai populat stat autocratic din lume.

Aşadar, ce crede şi ce vrea Donald Trump? Liderul american se confruntă cu riscul clar de a pierde alegerile din noiembrie, dacă masa dură a alegătorilor de dreapta (baza sa electorală) se va simţi dezamăgită de criza economică si de numărul de victime al pandemiei (peste 60.000 la începutul lunii mai). De aceea e decis să blameze China şi să introducă sancţiuni economice şi mai dure decât cele din 2018-2019. Consilierii săi economici, Peter Navarro şi Robert Lighthizer, reprezentant comercial al SUA, cel mai probabil îl îndeamnă să declanşeze un război al tarifelor devastator contra Beijingului, în condiţiile în care şi alte ţări îşi vor muta anumite ramuri de producţie din China către propriul teritoriu sau spre state prietene (aliate), aşadar pe fondul trendului de deglobalizare şi fragmentare a lanţurilor de producţie şi vânzare la nivel global.

Din păcate, ceea ce i se poate reproşa din prima lui Trump e că a reuşit “performanţa” de a lăsa sistemul commercial internaţional fără un arbitru instituţional, împiedicând numirea unui judecător în Organul de apel al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), iar acesta nu a mai putut funcţiona de la finalul anului trecut. OMC este slăbită exact când ar trebui să lupte contra tendinţelor protecţioniste în cascadă, pe care le va manifesta majoritatea ţărilor, la un moment dat.

Atacurile preşedintelui contra unor organizaţii internaţionale şi acorduri de liber schimb sunt bine cunoscute – a abandonat proiectul unui acord comercial trans-atlantic (Transatlantic Trade and Investment Partnership) şi Parteneriatul trans-pacific, acesta din urmă prinzând contur tot mai clar dar fără americani. A refuzat categoric Acordul climatic de la Paris, pe care Beijingul l-a agreat. Nu are încredere în ONU, OMS, OMC, UE şi chiar şi faţă de NATO a avut mereu sentimente contradictorii, dar nu fără motive, europenii lăsând mult prea mult din povara financiară pe umerii Americii (peste 70% din cheltuielile militare aliate).

Fobia trumpiană la adresa instituţiilor şi regimurilor internaţionale va face ca lui Xi Jinping să îi fie relativ uşor să îşi îndrepte criticile legate de slăbirea organizaţiilor internaţionale universale către SUA. În lipsa unui arbitru comercial din cadrul OMC, mai multe ţări ale lumii (China fiind una dintre ele, alături de Australia, Brazilia, Canada, Mexic, Norvegia, UE etc.) au decis recent să creeze un sistem de judecată comercială ad-hoc numit Multi-Party Interim Appeal Arbitration Arrangement (MPIA), cu judecători numiţi prin consens, ceea ce lasă de facto Washingtonul izolat. MPIA va respecta regulile comerciale generale ale OMC şi va înceta să existe când Organul de Apel al OMC îşi va relua funcţionarea. Adică, mai pe scurt, dacă Jo Biden va câştiga alegerile americane. Trump va impune probabil noi tarife vamale foarte dure, pe lângă cele care deja există şi afectează cel puţin jumătate din comerţul cu Beijingul. Iar reacţia OMC va fi una palidă, aprobând acele tarife zise de salvgardare, justificate prin securitatea naţională, dacă partenerii comerciali îşi subvenţionează excesiv producţia internă. SUA, China, Japonia dar şi ţările UE vor acorda masiv subvenţii pentru producătorii lor. Noul război comercial va avea ca scop să le arate americanilor că el, liderul lor, ia totul foarte în serios şi pedepseşte China cea iresponsabilă. Acesta va fi fundamental strategiei de relansare economică a echipei Trump. Faţă de marea criză economică din 2008-2012, acum barierele tarifare impuse de marile puteri, cu SUA în frunte, vor fi probabil mult mai mari şi mai greu de eliminat ulterior. G20, ca umbrelă instituţională a puterilor economice, nu pare capabil să permită un acord rapid de limitare a războiului tarifar, bazat pe consen şi încredere, pe cedări mutuale. Fiecare stat important e anxios să ofere protecţie propriei populaţii, confruntată cu şomaj masiv, şi să ajute cu subvenţii producătorii importanţi, cei care contribuie semnificativ la PIB şi la dezvoltarea tehnologiei.

În acelaşi timp şi liderul chinez Xi e sub o presiune internațională şi internă uriasă, iar căderea economiei chineze cu 6,8% în câteva luni deja e o catastrofă. Niciodată din 1992 încoace, economia chineză nu a făcut un asemenea salt în spate. Deja în ultimele patru luni ale anului trecut, creşterea economică fusese de 6%, sub pragul de 7-8% scontat şi dorit, iar tarifele pe oţel şi aluminiu impuse de Washington au contribuit din plin la scădere. E posibil să aibă o creştere economic de doar 2-2,5% la finalul acestui an, ceea ce va împiedica scoaterea din sărăcie lucie a câtorva zeci de milioane de chinezi, care aşteptau îndeplinirea promisiunilor oficiale asumate de Partidul Comunist şi leaderul său. Iar dacă PCC nu mai e în stare să ofere populației hrană și prosperitate, după ce că nu îi lasă nici libertate politică și civică, atunci pot izbunci mari proteste iar regimul va trebui apărat iar de armată (PLA) la fel ca în 1989 în faimoasa piaţă Tien an Men. PLA are implicit şi misiunea de a apăra leadershipul contra populaţiei, în caz de rebeliune violentă. Contractul social tacit dintre conducători şi populaţie se poate rupe în mod violent.

Ştiu, istoria nu se repetă dar am un sentiment de angoasă când mă gândesc cât de politizată e deja această anchetă privind laboratorul sau laboratoarele din Wuhan…la fel ca și ancheta austriacă asupra asasinatului din iunie 1914. Viena i-ar fi scos vinovați pe sârbi oricum, nu am dubii, atât de mare era dorinţa taberei dure (condusă de generalul conte Conrad von Hötzendorf, şeful statului major austro-ungar) de a pedepsi Serbia. Orice vor descoperi americanii referitor la originea virusului, chiar dacă la fel vor spune și britanicii, francezii, nemții, îmi e clar că Beijingul va respinge integral rezultatele anchetelor ca fiind minciună a propagandei antichineze. Va pune presiune asupra statelor dependente economic de capitalurile chineze, de exemplu Gwermania, Grecia, Ungaria, să se delimiteze de poziţia americană. De altfel, Beijingul a ajuns să lanseze acuzaţii ridicule, afirmând că soldaţi americani veniţi la Wuhan pentru o competiţie sportivă ar fi adus boala, sau chiar că virusul ar fi apărut în Italia, ceea ce constituie o tentativă de dezinformare. E periculos să ai atât de puțin dialog real între marile puteri SUA si China, exact acum când molima ar obliga la cât mai multă cooperare. Evident, adevărul trebuie găsit și spus, chiar dacă va fi dureros. Dar…va fi oare posibil să fie identificat în comun un unic adevăr? Tare mi-e teamă că nu….Iar politicienii de top nu caută neapărat adevărul cât surse de legitimitate în ochii popoarelor proprii.

În acelaşi timp, Xi Jinping, care conduce o economie hipercentralizată, un sistem capitalist guvernat strategic (şi planificat) de stat şi având o piaţă pe care firmele străine se implantează foarte greu din cauza obstacolelor birocratice şi a obligaţiei de a ceda acces la secrete tehnologice, pozează în apărătorul unei economii globalizate, libere şi multilaterale, propunându-se în rolul de băiat bun al mondializării libere, al OMC ca atare. Ceea ce e doar o iluzie, un joc, o strategie de a diminua din capitalul încă foarte mare de soft power al SUA. În 2017-2018 a căutat să atragă UE într-o strategie de salvgardare a OMC, având un success limitat deoarece mulţi europeni văd China mai mult ca pe un prădător economic. Ba chiar în martie 2018, UE a declarat oficial China un competitor strategic (“rival sistemic ce promovează modele alternative de guvernanţă”), nu doar un partener de cooperare.

Xi e presat de populaţie, de elitele politico-militare şi de simţul istoriei să conducă un stat care la orizontul anului 2050 să fie actorul central al sistemului mondial, egalul SUA sau chiar elementul dominant. Un stat dezvoltat armonios, cu o economie ultra-dezvoltată, cu oameni prosperi şi o armată modernă şi perfect pusă la punct, dominând mările şi spaţiul cosmic. Totul subsumat conceptului de…”vis chinezesc” (Chinese dream) şi ”marea reîntinerire naţională” (great national Chinese rejuvenation). Deşi afirmă constant că ţara sa e adepta dezvoltării paşnice şi armonioase, că nu doreşte hegemonie pe seama altcuiva, puţini se îndoiesc că nu s-ar mulţumi doar să scoată SUA din regiunea Asiei ci ar aspira la mai mult. Respingând democraţia liberală, cultivând naţionalismul ca întăritor al marxismului şi oferind un model de capitalism dirijat strategic de stat, centralizând puterea în mâna sa, Xi se consideră liderul providenţial al unei naţiuni măreţe, cu destin special, naţiune ce poate servi ca model pentru altele din lume. Conceptul Noului Drum al Mătăsii (Belt and Road Initiative) implică drumuri strategice terestre şi navale către Europa, Africa şi Orientul Mijlociu, cuplate cu investiţii mari în infrastructuri energetice şi portuare. Aşa a ajuns portul grecesc Pireu să fie controlat economic de firme chinezeşti puternice, legate organic de statul chinez şi de Partidul Comunist. Iar conceptul de “nou tip de relaţii între marile puteri”, propus acum câţiva ani de Beijing pentru SUA şi Rusia, sugerează o împărţire paşnică a sferelor de influenţă regionale şi eventual garanţii de non-agresiune. Evident, preşedinţii americani Obama şi Trump nu au acceptat din principiu această redecupare a sferelor de interes, deoarece ar însemna să îşi abandoneze aliaţi vitali precum Coreea de Sud, Japonia şi chiar Taiwan.

China simte că începe să îşi piardă fereastra de oportunitate pe care liderii săi cred că că ar putea-o specula. E vorba mai ales de declinul lent al SUA în plan economic după 2008, de polarizarea opiniei publice americane pe fondul acţiunilor lui D. Trump, de declinul multilateralismului instituţionalist, dar şi de fragmentarea decizională a UE. În cazul Chinei, deja de câţiva ani, creşterea economică ajunsese la sub 7% din PIB, partenerii economici externi manifestau neîncredere faţă de anumite investiţii strategice chineze de tip 5G (SUA, Australia, Japonia, unele ţări din UE), iar state-client precum Pakistan sau Sri Lanka cereau renegocierea condiţiilor financiare ale unor proiecte grandioase din cadrul Noului Drum al Mătăsii, din teama de îndatorare excesivă (debt trap). Armistiţiul economic cu SUA din 2019 a adus Beijingului doar o gură de oxigen, mică. Acum China se vede marginalizată, pusă la zid, plătind pe bună dreptate un preţ de imagine şi economic pentru secretomania de care leadershipul său a dat dovadă în perioada când virusul cel nou nu ieşise încă din propriul teritoriu.

Concluzii

Aşadar relaţia China-SUA tinde să devină un joc de sumă nulă, în care nimeni nu îşi permite să piardă iar orice cedare în zona economică, cu vaste consecinţe sociale, va muta competiţia, şi mai acerb, spre alte domenii, de exemplu cel militar şi tehnologic. Covid-19 va obliga cele două mari puteri să îşi reducă bugetele militare. Chinezii alocă anual cam 200 de miliarde USD pentru nevoile PLA şi ar putea scădea la 170 miliarde până la finalul anului, iar SUA de la 676 miliarde USD în prezent ar putea coborî la 630 miliarde sau chiar 600 miliarde USD în acest an, amintind de plafonările bugetare din epoca lui Obama (Budget Control Act din anul 2011), care au înfuriat establishmentul militar. În zece ani, alocările bugetare pentru nevoile Armatei americane ar putea scădea cu 350 până la 600 miliarde USD faţă de ce se planificase anterior pandemiei. În epoca lui Obama, Departamentul Apărării a pierdut 500 miliarde USD în zece ani iar acum e posibil ca pierderea să fie şi mai mare, deoarece criza economică actuală se anunţă mai dură ca cea din 2008. De la 3,2% din PIB pentru apărare cât e acum, SUA ar putea ajunge la 2,8% nu în 2030 (cum era prevăzut) ci mai repede. Un studiu RAND Corporation arată că unele echipamente şi piese folosite de Armata SUA vor fi produse şi cumpărate la preţ mai mare, deoarece nu vor mai veni din China şi alte state asiatice, cu mână de lucru ieftină. Aşadar cu bani mai puţini, se vor cumpăra echipamente şi muniţii mai scumpe, iar unele vor fi produse în ţară, tot la preţuri mai mari. China la rândul ei va avea mai puţini bani spre a cumpăra avioane de vânătoare Suhoi şi submarine sofisticate din Rusia, chiar dacă va privilegia nevoile apărării faţă de cele ale populaţiei civile.

Revenind la lideri, Xi şi Trump se consideră lideri infailibili ai naţiunilor lor, cărora le atribuie un destin măreţ şi un rol special. Nu e vorba doar de democraţia liberală (aflată totuşi în regres în SUA) respectiv de democraţia populară (nume ce maschează un regim totalitar marxist hibridat cu trăsături confucianiste, autocratic, unde conducerea a migrat din mâinile celor şapte membri ai Biroului Politic Permanent al Comitetului Central al PCC, aleşi în octombrie 2017, către cele ale lui Xi), ci şi de două tipuri de capitalism distinct, unul liberal, altul dirijat de stat. Consensul de la Washington versus…Consensul de la Beijing. E de asemenea vorba de o competiţie militară feroce, în trei, SUA-China-Rusia, în care criza economică va diminua în special capacităţile celui de-al treilea membru, posesor al unui PIB mult mai scăzut şi a unei sconomii nesofisticate, mult prea dependente de vânzarea de energie şi arme. Se vor opera tăieri mai masive în domeniul aviaţiei, al marinei, sau al armelor nucleare? Sistemul internaţional al viitorului apropiat va fi mai degrabă bipolar decât multipolar? Deocamdată nu e uşor de spus, gradul de incertitudine e încă mare.

Se anunţă aşadar vremuri periculoase, tulburi, în care calcule eronate, bazate pe emoţie şi frustrare, pot impinge omenirea către mai mult conflict şi mai puţină cooperare.

Note:

i US and China strike ‘phase one’ deal to de-escalate trade war, https://www.ft.com/content/f82cdc4c-1db7-11ea-9186-7348c2f183af, 13 decembrie 2019.
ii Breakingviews – America could actually shirk its debts to China, https://www.reuters.com/article/us-united-states-china-debt-breakingview/breakingviews-america-could-actually-shirk-its-debts-to-china-idUSKBN22G05Q, 4 mai 2020.

iii https://trade.ec.europa.eu/doclib/press/index.cfm?id=2143, accesat pe 5 mai 2020.

iv Chad Brown, Covid 19 could bring down the trading system, Foreign Affairs, 28 aprilie 2020.
v China GDP sinks 6.8%, first contraction on record, https://www.marketwatch.com/story/china-gdp-sinks-68-first-contraction-on-record-2020-04-16, 16 aprilie 2020.
vi China says its economy shrank by 6.8% in the first quarter as the country battled coronavirus, https://www.cnbc.com/2020/04/17/china-economy-beijing-contracted-in-q1-2020-gdp-amid-coronavirus.html, 16 aprilie 2020.

vii EU-China. A strategic outlook, https://ec.europa.eu/commission/sites/beta-political/files/communication-eu-china-a-strategic-outlook.pdf, 12 martie 2019. Documentul a fost asumat de Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate al UE.

viii Daniel Egel, Howard J. ShatzKrishna B. KumarTed Harshberger, “Defence Budget Implications of the Covid 19 Pandemic”, https://www.rand.org/blog/2020/04/defense-budget-implications-of-the-covid-19-pandemic.html, 7 aprilie 2020.

Distribuie acest articol

25 COMENTARII

  1. Ceck, reckeck, doubleckek.

    Care sunt faptele dovedite, verficabile? Care sunt polemicile politice obișnuite, mai ales în cazul unei campanii electorale pentru Președinție, aici în SUA?
    Medicul chinez Li Wenliang din Wuhan a avertizat în internet, a anunțat că a descoperit un virus din grupa corona-sars 2019. Aceste documente sunt prezentate la TV, sunt vizibile și credibile împreună, sunt documente din Wuhan în care comuniștii chinezi îl obligă pe medicul chinez să semneze o declarație în care asigură tăcere. Medicul Li Wenliang a murit după infecția cu Covid-19, (e omagiat azi de locuitorii din Wuhan). Nimic neobișnuit în comunism. S-a uitat deja după 30 de ani ce înseamnă o semnătură obținută prin șantaj și amenințare de securiști? O doamnă doctor din Wuhan a dispărut din viața publică chineză. La TV e fotografia ei și se documentează faptul că știe deja 2019 despre virusul sars la Wuhan. Două documente prezentate la TV din Wuhan și minciunile comuniste fac înconjurul globului. Prețul pe care îl plătește omenirea pentru practicile comuniste chineze 2019-2020 e enorm. S-a pierdut mult timp de la sfârșitul anului 2019 până la începutul anului 2020 în combaterea și limitarea expansiunii viruslui sarscov2 din cauza minciunilor comuniste chineze. Nimic neobișnuit în lumea comunistă de ieri, de azi și de mâine. Comunismul nu se „transformă”, nu se „reformează”, rămâne dictatură, aici dictatura personală a lui Xi Jiping ales pe viață.

    ….”… mai mult conflict şi mai puţină cooperare….”…..

    Faptul că un Președinte american se folosește în campania electorală americană de minciunile comuniste nu e ceva nou. Nici măcar expresiile mai picante folosite de D. Trump.
    „Imperiul diavolului/răului” a spus Președintele american R. Reagan despre URSS. A urmat cel mai important tratat de reducere si control al armamentului nuclear între SUA și URSS, între R. Reagan și M. Gorbaciov.
    Conflictele de interese, conflictele politice, economice între SUA și imperiile comuniste au început imediat după WW2 în anul 1945. Ce e nou acum în conflictul între SUA și China comunistă? Cauzele, interesele, metodele? In era digitală internetul le transmite JUST IN TIME. Nici speculațiile „geopolitice dâmbovițene” nu s-au schimbat în „părțile esențiale”.

    Nimic nou în est și vest.
    Ramân tragediile din NY și UK. Morții acuză.

    • Până la ”minciunile președintelui american”, se pare că SPD a găsit un bun moment să ceară retragerea armelor nucleare americane din Germania. Asta spune totul despre cum merg lucrurile în Germania de azi. Am anticipat asta într-o discuție de acum un an, însă recunosc că la vremea aceea am opinat că politicienii germani vor cere retragerea integrală a trupelor americane din Germania, nu doar retragerea armelor nucleare. Se pare că au optat pentru tactica pașilor mărunți.

      • @Harald
        Se pare că SPD se pregătește pentru alegerile Parlamentare 2025 și a abondant deja alegerile pentru Bundestag 2021. Stânga din SPD atacă miniștri din guvernul A. Merkel, Olaf Scholz /finanțe și Heiko Mass/externe. Heiko Maas a refuzat acum în mod public utopiile politice ale colegilor săi. Mützenich e șeful fracțiunii SPD din Bundestag și un pacifist convins. Linke cere permanent desființarea Bundeswehr și ieșirea din NATO. Grüne se pronunță contra armelor nucleare de la început. Această alianță Rot-Rot-Grün are azi mai puțin susținători decât A. Merkel cu CDU (CDU 38- 44 % in sondaje, SPD la 17 %).

        Din timpul războiului rece „Ostermärsche” organizate de pacifiști, stânga, comuniști, sindicate etc erau la modă. Grüne s-au constituit din această mișcare pacifistă. O țară care a fost distrusă complet în WW2, care nu a existat ca stat 1945-1949, are această aripă pacifistă. Nu e politica guvernului A. Merkel care a declarat alături de Stoltenberg/NATO la Berlin 2019 apartenența hotărâtă la Allianța NATO. Una e strategia RFG și altceva e spectrul politic mai larg. SUA are 55.000 militari în RFG și câteva arme nucleare la care are acces (Teilhabe) Luftwaffe/Bundeswehr sub comanda americană/ NATO.

        Președintele F.W. Steinmeier a numit acum 8 Mai 1945 ziua eliberării de sub tirania nazistă și obligația germanilor de a fi solidari în UE.

        (…..”…..STEINMEIER ZUM 8. MAI 1945:„Man kann dieses Land nur mit gebrochenem Herzen lieben“
        „Der 8. Mai war nicht das Ende der Befreiung – Freiheit und Demokratie sind ein bleibender Auftrag, unser Auftrag“, sagte das Staatsoberhaupt.
        Das „Nie wieder“, das die Deutschen sich nach dem Krieg geschworen hätten, bedeute für Deutschland vor allem „Nie wieder allein!“ Dieser Satz gelte nirgendwo so sehr wie in Europa. „Wenn wir Europa, auch in und nach dieser Pandemie, nicht zusammenhalten, dann erweisen wir uns des 8. Mai nicht als würdig.“
        „Es gibt kein Ende des Erinnerns“
        „Der 8. Mai war ein Tag der Befreiung“, hatte Weizsäcker als erstes westdeutsches Staatsoberhaupt klargestellt. „Er hat uns alle befreit von dem menschenverachtenden System der nationalsozialistischen Gewaltherrschaft.“
        Zur Befreiung von außen sei nach 1945 die „innere Befreiung“ durch die schmerzhafte Aufarbeitung des Geschehenen gekommen, sagt Steinmeier. „Diese Jahrzehnte des Ringens mit unserer Geschichte waren Jahrzehnte, in denen die Demokratie in Deutschland reifen konnte.“ Einen Schlussstrich unter diesen Prozess lehnte Steinmeier strikt ab: „Es gibt kein Ende des Erinnerns. Es gibt keine Erlösung von unserer Geschichte.“ Wer einen Schlussstrich fordere, der „entwertet auch all das Gute, das wir seither errungen haben – der verleugnet sogar den Wesenskern unserer Demokratie“.
        Hass und Gewalt waren in Deutschland 1945 nicht verschwunden, die Alliierten hielten sie nur in Schach. Heute sind Hass und Gewalt wieder offen und real, man denke an den Unmut über Corona-Einschränkungen. Vielleicht muss man Weizsäcker stärker beherzigen. Und während der den Bundestag und die „lieben Landsleute“ adressierte, richtet Steinmeier seine Rede an alle, die nicht nach Berlin kommen konnten, an die Verbündeten in aller Welt. Er steht alleine dort, am menschenleeren Mittag, und mahnt: „Wir müssen Europa zusammenhalten. Wir müssen als Europäer denken, fühlen und handeln. Wenn wir Europa, auch in und nach dieser Pandemie, nicht zusammenhalten, dann erweisen wir uns des 8. Mai nicht als würdig.“…”…)

        Trebuie să gândim, să simțim și să acționăm ca europeni a spus acum Președintele german.
        Probabil Cancelara A. Merkel va „plăti” mult mai mult în budgetele Comisiei UE de 3.000 miliarde Euro decât până acum (1% BIP), va anunța această decizie probabil în timpul Președinției temporare UE.27 Iulie- Decembrie 2020. Lipsește contribuția britanică 2021- 2028 de ca. 75 miliarde Euro. Checkbuchdiplomatie e tradiția politică germană la Bonn și la Berlin.

  2. A nu vrea sa stii care a fost pacientul zero si originea Covid 19, pare a fi tot atit de condamnabil ca refuzul de a afla cine ne-a jefuit locuinta, a criminalului care a omorit un membru al familiei. A nu mai vrea sa stii nimic despre criminalii din fosta Securitate ori despre faptele nomenklaturii comuniste. Doar pentru a nu stirni China; adica pe cei cu musca pe caciula.
    A nu vrea sa stii care a fost originea pandemiei care ne-a invadat este ca si cum nu ai vrea sa-ti cunosti Istoria, relele Istoriei.
    NB,
    Chinei nu ii trebuie gasita nicio scuza; altfel o sa ajungem la teza celor ce vorbeau despre securistii buni – securistii rai. Ori cum ca ideologia comunista este o idee buna, dar a fost prost aplicata.
    Vaietele dupa democratia liberala care ar fi in regres in SUA este o ipocrizie. Adica plingem dupa Bernie Sanders?

    • „Vaietele dupa democratia liberala care ar fi in regres in SUA este o ipocrizie. Adica plingem dupa Bernie Sanders?” – buna observatie.
      Din pacate multa lume se simte obligata sa introduca consideratii negative despre SUA, ca sa pastreze o oarecare echidistanta si ca sa nu para pro-Trump (e risc de linsaj in mass-media si in social-media pentru cine nu face asa). Dar in realitatea atunci cand vine vorba de China comunista nu datoram niciun fel de echidistanta. Ori suntem de partea lumii occidentale si a libertatii de expresie, ori de partea tiranului rosu si a cenzurii.

      • Nu se plange dupa BS dar nici sa stai ca mocofanul pana in Martie – Aprilie pana cand sefu de tura se prinde ca este o problema cu virusul in USA desi a primit semnale si avertizari… Dar este in mare parte problema americanilor ce fac ei cu seful lor de tura.

        Problema RO este cum apare relatia USA cu Rusia, cu Ucraina, cu Turcia, cu China si cum sunt tratate ele. Ce punem deasupra: pacea mondiala in orice chip sau mai exact fara orice chip?

        Recent s-a dovedit ca democratia, prosperitatea si securitatea contribuie la limitarea dezastrelor.

        Fara democratie nu ai prosperitate.
        Fara prosperitate nu ai securitate.

        Moldova este exemplul clasic cel mai apropiat, dramatic prin continut.

        USA incepe sa se auto-distruga, cam asa pare – interesant cum mici deteriorari de parcurs ale democratiei si ale prosperitatii si chiar ale securatitatii au declansat alegerea sefului de tura.

  3. „Tot raul spre bine” zice o vorba din batrani.

    Rusia va cunoaste un regres economic crunt si o saracire a populatiei, ceea ce ne-ar putea scapa de Putin.

    China va cunoaste la randul ei o scadere economica drastica, ceea ce o va opri din cursa ei catre dominatie globala. Un lucru foarte foarte bun.

    In SUA noul presedinte va fi Joe Biden ceea ce inseamna o reluare pe baze noi si sanatoase a relatiilor transatlantice.

    UK va scadea economic din cauza Brexit si COVID-19 si va sta cu mana intinsa si la US si la UE. Deja de vorbeste de mutarea unor fabrici din UK in Europa de Est.

    Romania se va mai alege cu cativa amarati de km de autostrada (nu multi) vreo 2 spitale regionale si inca vreo cateva fabrici/investitii noi, oricum nesemnificativ ca sa ne propulseze spre vreun salt istoric.

    Dar in final, „Totul va fi bine” cum mai spune o vorba. :-)

  4. Paradoxal sau nu, dar situatia liderilor si implicit a eventualelor conflicte depind de ce se-ntimpla in restul lumii.

    Daca, de ex. in UK, Belgia, Franta, Suedia, si lista ramine deschisa, mortalitatea Corona creste in continuare cu pasi mari, atunci ceilalti conducatori de state, care din noroc, sau cine stie ce motive, incl. manipularea rezultatelor, o duc mai bine, vor putea spune, vedeti eu am procedat corect.

    Conflictul USA-China nu e nou, un pic de Corona gaz pe foc si se-ncinge si mai tare. Acuzarea Chinei are si un substrat strategic, chnezii s-au laudat ca ei au rezolvat totul si au tinut in sah pandemia, in timp ce in restu lumii vestice asta isi face de cap. Deci trebuie dovedit ca nu-i asa, ci eventual din contra, cica chinezii ar fi pitit mortii, ar fi pitit dovezi s.a.m.d, deci tot noi suntem mai buni si mai sinceri.

  5. Parerile referitoare la acest subiect devenit brusc – SUBIECT UNIVERSAL- ,intreaga planeta priveste cu nerabdare aflarea adevarului , sunt impartite si uneori(unele dintre ele ) evident manipulatoare . Totusi, a cauta similitudini ,a face comparatii , intre ceea ce se intimpla AZI in lume , intre provocarile actuale si epidemii cindva aparute in lumea noastra sau alipirea unor procedee din alte timpuri (atunci multe lucruri se puteau ascunde , era o alta lume ) de cuvintele unui sef de Stat , ce are atita influenta in intreg universul umanitatii , par un pic neconforme cu adevarul . Pina la urma, perceptia colectiva , cel putin pina in momentul de fata, aduce China ca vinovat in declansarea epidemiei ce produce inca atitea tragedii in jurul nostru . Daca este asa , inca nu stim cu maxima siguranta, dar (mereu este un dar )avem certitudinea aparitiei epidemiei in orasul din China numit – Wuhan – si existenta in acest oras a unui – LABORATOR- ce avea exact aceasta preocupare stiintifica .Presedintele Trump nu face decit sa arate o posibila vinovatie si promite aflarea adevarului (intrega umanitate a auzit aceste cuvinte ).Daca omenirea , ca un intreg , se va ralia acestor spuse ramane de vazut .In fapt ,iar daca statele lumii vor considera ca este obligatorie o despagubire pe care China (in cazul in care se poate produce dovada vinovatiei , fie ea si doar ca intelegere generala )trebuie sa o plateasca ,atunci evident ca cei vinovati vor plati . Deocamdata nimeni nu poate afirma cu certitudine ce o sa fie . Se poate spune doar ca aceasta acuza este baza unor negocieri viitoare ce privesc o noua ordine mondiala . Vechiul concept , aparut la finalul celui de al doilea razboi mondial si tot ceea ce reprezenta el din punct de vedere legal , obligatoriu pentru toate statele lumii , pare a nu mai fi valabil .China , indiferent cit de puternica pare acum , este totusi un -colos cu picioare de lut- . Doar simpla mutare, fie ea si partiala a unor active economice (este exclus ca China sa riste confiscarea sau distrugerea acestor bunuri ce nu ii apartin ) produce instantaneu haos , mai ales ca toate aceste posibile actiuni sunt datorate doar fenomenelor produse de epidemie si ele sunt o necesitate imediata ce tine doar de vointa proprietarilor (tari , firme, etc ). China nu are ce face ,trebuie sa plateasca .

    • nu e doar ”un laborator”, e singurul laborator de nivel BSL-4 din toată China. E singurul loc unde se studiază asemenea viruși, în toată China. Mai mult decât atât, varianta de la lilieci corespunde în proporție de 96% cu varianta de la om, în timp ce varianta de la pangolin corespunde în proporție de doar 92% cu varianta de la om. De asemenea, sunt zeci de mărturii ale unor oameni simpli că în piața din Wuhan nu erau la vânzare și lilieci.

      Concluzia e simplă, varianta oficială chinezească e falsă, virusul de la lilieci a evoluat separat la om și la pangolin, nu a ajuns la om prin intermediul pangolinului. Iar înainte de orice infectare cu noul coronavirus, laboratorul din Wuhan se lăuda cu descoperirea de noi viruși proveniți de la lilieci și rozătoare, în timp ce într-unul din clipuri, un cercetător apărea într-o peșteră cu lilieci, fără nicio mască pe față. E clar cam cât se respectau normele de biosafety la acel institut.

  6. 1. China nu poate fi „pedepsită” pentru că e prea mare și prea puternică. Dacă era o țărișoară prăpădită cu PIB sub nivelul mării și fără arme atomice o încasa țapăn. Așa nici nu se pune problema.

    2. Nu se știe nici măcar dacă gripa spaniolă a pornit din USA sau de la un spital de campanie din Franța, dar la nivelul medicinei de atunci nici nu poți învinovăți pe cineva, nimeni nu avea habar de ce putea să urmeze sau să știe ce să facă. Autoritățile chineze aveau habar de ce înseamnă virus, epidemie, SARS, MERS și aveau omul lor în fruntea bucatelor la OMS. Au preferat să ascundă virusul sub preș. Da, China e vinovată în măsura în e vinovat un cetățean care se grăbește și conduce cu 120/oră în oraș. Nu vrea să bușească pe nimeni, dar e destul de probabil că va buși.

    3. E corect ca Gigelul mediu din China să sufere pentru ce a făcut guvernul? Păi Gigelul mediu din orice țară suportă efectele acțiunilor guvernanților – bombe, sancțiuni, sărăcie sau viață în confort și huzur.

    4. „nu se poate muta producția din China” – păi la sectoarele strategice, de genul măști, combinezoane, medicamente estimate a fi necesare în caz de molimă eu cred se poate și că țările responsabile chiar asta or să facă

    5. spionii USA din China sunt mai incompetenți ca Veorica / sau erau comepetenți, dar politicienii le-au dat ignore – true; aș vrea să văd cu cât a sporit bugetul serviciilor secrete din Germania, UK, Franța, acum că le-a stat free-ride-ul în gât

    • Dar de ce ar fi trebuit China sa stie ceva despre un virus necunoscut ?! Virusul a fost identificat pe 7 ianuarie . Explicatia logica e ca spionii sunt competenti dar n-aveau ce raporta (e ridicol sa presupui ca toti sunt idioti sau ca o pandemie e greu de observat ) . Analizele stiintifice sustin versiunile oficiale , ramane de dat vina pe cele 2 saptamani intre primul mort si carantina din Wuhan . Unor tari le-a trebuit 2 luni … altii n-au facut-o deloc .

      Apropo .
      Ce a facut Italia cand a avut parte de seria aia de pneumonii atipice din Nov 2019 cu cauza necunoscuta ? Trebuia sa declare alerta mondiala de pandemie si sa inchida granitele ?

      • @gamma – pentru că laboratorul din Wuhan se lăudase în prealabil cu descoperirea de noi viruși proveniți de la lilieci și rozătoare, vezi și comentariul de mai sus.

        OMS chiar a susținut inițial că noul virus nu se transmite de la om la om, apoi a susținut că masca nu e necesară, că virusul nu se transmite prin aer etc. Pas cu pas, OMS prelua ideile politicienilor chinezi și le transforma în recomandări proprii. Iar eu n-am găsit nicăieri în comentariile tale vreo opinie care să contrazică narațiunea oficială chineză. Oare de ce? :)

        • Stiinta de la OMS a raspuns la semnalul politicienilor.
          Deci merita sau nu merita bani OMS??? Trebuie sa nu trebuie reformat OMS???

        • Pentru ca e versiunea stiintifica. Stiintific inseamna cu dovezi solide , nu impresii validate posterior . Pentru asa ceva avem politicieni . Si pentru ca a trebuit sa ma lupt cu dv personal fara succes sustinand faptul ce e periculos .Cum functioneaza schizofrenia asta ? E periculos cat sa inchida China cu un mort si cateva sute de imbolnaviti dar in acelasi timp nu e periculos deloc fata de xxxyy boala pe care o ignoram de obicei si modelul suedez ar fi fost bine de copiat ?
          In alta ordine de idei China n-ar mai fi China comunista daca umblatul pe retele sociale cu zvonuri inconveniente nu s-ar lasa cu intrebari la politie . Romania in 2004 era inca la nivelul asta la 25 de ani de la comunism.

  7. Virusul a demonstrat si demonstreaza ca tari liberale si democrate pot deveni peste noapte „totalitare” si conduse dupa modele consacrate de tip dictatorial.
    Este un experiment extraordinar de bun prin care se pot studia reactiile oamenilor si la ce ei sunt dispusi sa renunte. Urmatorii pasi vor veni in sensul controlul total prin aplicatii pe telefonul mobil , legitimatii prin care poti demonstra ca esti imun la virus, etc,etc.
    Libertatea este in retragere, modelul chinez de combatare a virsusului a fost preluat de mai toti cu ceva exceptii.
    Nimeni nu stie exact cat vor mai rabda oamenii sub impactul masurilor, probabil americanii vor fi primii care vor pune mana pe arme in sensul adevart al cuvantului si vor riposta intr-o forma sau alta.
    In orice caz , acest virus demostraeza ca este posibila supravegherea totala a individului prin metode de tot felul incepand cu inchiderea lor in case si pana la detectarea a tot felul de caracteristici individuale ale acestuia.
    Modelul va fi preluat pe plan mondial cu ceva ajustari locale insa per total liberatile noastre vor avea cumplit de suferit, vor intelege oamenii acest fapt ? si vor accepta ca statul sa se amestece in cele mai intime aspecte ale vietii lor ?

    • Nu stiu in ce lume traiesti tu, dar asta se face de mult timp. Acum auzi si tu de ele? Acum te trezesti? Oare , nenea ala, Snowden parca il cheama, ce tot zicea? Oare google, facebook, apple, microsoft si restu ce crezi ca fac cu datele lor? Oare china cu sistemul lor de puncte, israelul cu sistemul lor antiterorist, Tesla care iti filmeaza pe unde mergi, producatorii de telefoane cu toate datele tale GPS date gratis, pana si browserele de internet s.a.m.d ce crezi ca faceau pana acum cu ele? Libertatea e o iluzie, e un privilegiu care iti poate fi luat la prima abatere. Cand treci strada prin loc interzis, cand il scuipi pe Trump , cand nu vrei sa pltesti taxe la stat , cand vei sa faci o petrecere la tine in curte dar muzica il deranjeaza pe vecinul, cand il numeste pe un individ tigan, niger sau jidan s.a.m.d Dupa ce dai toate astea la o parte iti dai seama ca de fapt ,nu esti liber deloc, ba din contra, ai mai multe restrictii decat libertati. Pe de alta parte e normal sa fie asa , pentru ca traiesti intr-o societate, alaturi de alti indivizi, fiecare cu piticii lui pe creier si trebuie sa ii multumesti pe toti. Ca sa nu se abuzeze, trebuie doar sa te asiguri ca unii dintre indivizii care te inconjoara isi pot asigura mijloace care le permita sa stea in pozitii de conducere prea mult timp , in rest orice sa poate schimba odata ce o conducere noua este aleasa.

  8. Joe Biden este noua, proaspata fatza a unui divers, vibrant, (scuze) futuristic Partid Democrat, care va conduce Republica Populara Democrata Americana spre noi culmi de progres si civilizatie.

    JO Bitin’, daca ma ajuta memoria, era un star porno de prin anii ’70.

    (-;

  9. Sa ramanem asuora faptelor.

    Virusul a aparut prima data in China si conditiile in care a aparut ar fi trebuit sa fie stiute si poate chiar sunt cunoscute dar ele trebuiesc sa fie si probate. China nu a dezvaluit problema cu care se confrunta, ba mai mult pe cei care avertizau ii facea disparuti si uite ca mai tarziu rusia isi arunca doctorii de la etaj – in mod repetat. Aici clar avem o problema : acoperirea adevarului din variate motive, chestiune care intr-un stat democrat nu trebuie sa se intample.

    Despre virus si modul in care el a aparut si s-a raspandit in viata oamenilor cel mai bine ar fi trebuit sa stie OMS – dar organizatia internatioanla nu a facut nimic in acest sens si cand a demarat o actiune era prea tarziu – China a sters toate urmele – si ceea ce acuza si mai mult OMS este ca nu atras atunci de urechi China – oare de ce??? sa fie numai o nepricepere sau este ceva mai mult…Vhiar si nepriceperea trebuie sanctionata – este platita de vietile oamenilor

    Virusul a calatorit din China in Europa si in USA. Americanii au interzis zborurile care veneau din China dar nu a fost suficient dupa cum bine s-a constatat. Cine credeti ca trebuiau sa ne povesteasca despre modul in care calatoreste virusul? Cred ca OMS, epidemiologii si evident serviciile de informatii. OMS – tacere – de ce??? Epidemiologii au inceput sa arunce studii si cercetari pe piata dar sa ii citesti trebuie sa stii limba engleza si Nea Nelutzul nostru, sefu de la MS, dintr-o lipsa de organizare sau poate ca urmare a faptului ca si dansul este inconjurat de altii ca si el, ne-a aratat ca nici franceza si nici engleza nu le dibuieste prea bine…Serviciile si-au facut datoria peste tot in lume dar aici avem o alta mare problema: liderii care conduc enclavele mai mici sau mai mari…Pentru ca numai serviciile le susurau la ureche si nu era nici OMS care sa confirme , iar epidemiologii erau considerati doar aia cu stiinta si un lider, in general, nu prea are nevoie de stiinta ci el/ea trebuie sa aiba stiinta manipularii maximalei si uite asa au ratat unii lideri momentele de interventie eficace. In peisaj sunt cateva exceptii – liderii din Suedia, Olanda, Insula Feroe, Germania si oare am uitat pe cineva???.

    Calatoria virusului spre exterior a aratat care sunt destinatiile si cat de usor sunt penetrate ele de chinezi – Europa este sora mai mica si mai fraiera care „pune botul” cam la orice arunca pe piata China Deci inainte de a ne ingrijora de altii sa privim gradina noastra cum este napadita de Huawei si alte chestiuni chinezesti si acum, cand inca nu este prea tarziu, sa ridicam un pic capul mai sus.

    Ceea ce se petrece acum in USA poate sa fie considerata deja istorie recenta, extrem de interesanta, cu consecinte grave pentru americani in primul rand. Este un stat, altadata bationul democratiei, care este capusat de interesele unui tiran. Exista explicatii dar ele cred ca pot sa fie oferite in primul rand de catre americani pentru ca ei sunt primii care isi vor primi lectia de la istoria recenta. Sigur USA este o mare putere dar tara este slabita acum si poate ca este momentul ca UE sa isi refaca fata, fie printr-un lifting de ultim moment, si sa se scuture de influentele rusesti, chinesti si sa devina puterea mult asteptata in lume.

    Concluziii
    1. Suntem intr-o lume globala. Asta a demonstrat pandemia in primul rand.
    2. Organizatiile internationale au un mare rol si ar trebui sa il joace corespunzator si daca nu se poate acum ele, organizatiile, ar trebui sa fie reformate din interior, cel mai bine, din exterior daca nu se poate altfel. In timpul gripei din 1917-1919 nu exista o organzitie modiala a sanatatii gandita sa apere sanatatea cetatenilor care astazi sunt,in relativ mare masura, calatori globali…
    3. Liderii se recomanda a fi rationali si deschisi in fata problemelor – si pentru ca nu sunt, in marea lor majoritate – atunci avem bramburala asta globala – not such a big discovery… Daca se mai poate lucra asupra liderilor pentru a fi deschisi in fata unor probleme, cu rezultate pozitive si doar cu cateva exceptii in unele tari cum ar fi China, Rusia, Brazilia, Iran, Turcia, tarile africane si chiar unele asiatice, nu acelasi lucru se poate spune despre modul de abordare RATIONAL al problemelor. Consecintele irationalitatii liderilor, sau a abordarilor inguste, personale, in detrimentul interesului colectiv vor cantari enorm in urmatoarea perioada.

    Vremurile sunt dificile, indeed, dar sunt tulbure pentru ca liderii sunt:
    – lipsiti de rationalitate – IRATIONALI,
    – marcati de interese inguste personale si nu de cele colective – INGUSTI/EGOISTI,
    – incapabili sa accepte abordarile rationale, logice, stiintifice – IRESPONSABILI

    Nu s-ar fi intamplat toate acestea astazi daca liderii erau, in marea lor majoritate, parcati spre a se odihni si nu lasati de capul lor pentru a tulbura linistea publica internationala.

    Rational trebuiesc indentificate cauzele relelor, gasite solutii pentru a evita repetarea lor si limitarea accesului celor care au gresit pana nu indreapta lucrurile.

    Capului lui Motoc este in subsidiar, dar sa ne lase Motoc si toti ai lui si daca nu vrea, atunci DA, sa cada CAPULUI lui MOTOC.

    Da, merita acum trasa la raspundere China si OMS pentru ca, intr-un alt caz, mai vechi este drept, Rusia, continuatoare URSS-ului, nu a fost nici dupa 75 de ani inca trasa la raspundere dupa WW2, Stalin si altii, si atunci cand s-a intamplat acest lucru, vezi cazul Smolensk, a refuzat sa isi recunoasca vina, ca si China astazi. Reparatia facuta acum 30 de ani inseamna ceva, dar au fost inregistrate pierderi enorme in fiecare tara care a ramas sa raspunda singura in fata URSS-ului.

    Nu cred ca mai trebuie tolerate aceste chestiuni pentru ca nota de plata este data de victime nevinovate si sunt cu mult prea multe.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Serban F. Cioculescu
Serban F. Cioculescu
Şerban Filip Cioculescu (n. 1972, în Bucureşti) a absolvit Facultatea de Litere şi Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând ulterior din partea acesteia diploma de master în relaţii internaţionale. Începând din anul 2009 este doctor în ştiinţe politice al Universităţii Bucureşti. În prezent este angajat ca cercetător ştiinţific principal gradul II în domeniul securităţii internaţionale la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară din cadrul Ministerului Apărării Naţionale și de asemenea profesor invitat în cadrul Facultăţii de ştiinţe politice a Universităţii Bucureşti (2005-prezent). A publicat circa o sută de articole în domeniul securităţii, relaţiilor internaţionale şi geopoliticii în diverse reviste ştiinţifice prestigioase din ţară şi din străinătate. A efectuat stagii de pregătire ştiinţifică în Africa de Sud, China, Coreea de Sud, Canada şi Franţa. Preocupări: teoria relaţiilor internaţionale, studiile strategice, geopolitică, organizaţii internaţionale, diplomaţie. Volume de autor: Introducere în teoria relaţiilor internaţionale, Editura Militară, Bucureşti,2007, România postcomunistă în ecuaţia strategică a vecinătăţilor: Balcanii, Marea Neagră şi Orientul Mijlociu Extins, Ed. Universităţii Bucureşti, 2009, Terra incognita? Repere pentru „cartografierea” haosului din relaţiile internaţionale contemporane, Ed. Militară, Bucureşti, 2010, Viitorul nu ia prizonieri, Ed. Rao, Bucuresti, 2013 si China. De la strălucirea ascunsă la expansiunea globală, Ed. Cetatea de Scaun, Targoviste, 2018.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro