Istoria este din nou în mişcare: remarca lui Raymond Aron este cea sub semnul căreia se află timpurile noastre. Iar acestei istorii in mişcare, cu toate incertitudinile ei, nu îi putem opune, în aceeaşi linie a realismului aronian, decăt luciditatea. Lepădarea de iluzii şi fermitatea privirii critice sunt obligatorii în aceste momente, spre a evita capcanele utopiei şi ale laşităţii colective.
Noua administraţie americană participă la această istorie în mişcare. Cel de-al doilea mandat al Preşedintelui Trump este de natură să aibă un impact direct asupra tectonicii internaţionale. Dincolo de agenda internă se află domeniul politicii externe: pentru cei ce aparţin comunităţii atlantice viziunea viitorului se va modela în relaţia cu perspectiva pe care o vor adopta Trump şi colaboratorii săi. În această conversaţie globală realismul aronian este antidotul la izolaţionism, retragere şi derută.
Descurajarea şi “ axa răului”
Adminisraţia Biden – Harris lasă în urma ei un peisaj global marcat de fragmentare, de agresiune militară şi de tensiuni latente. O axă a răului s-a consolidat în anii din urmă. Din Coreea de Nord şi China comunistă până în Rusia şi Iran, această colaborare dintre inamicii occidentului este simptomul revizionismului ce aspiră la înlăturarea ordinii americane. Invazia din Ucraina a Rusiei şi atacul iranian împotriva Israelului reprezintă, ambele, un eşec major al descurajării americane sub mandatul preşedintelui Biden.
Căci descurajarea poate singură să menţină pacea. Descurajarea transmite inamicului un mesaj lipsit de ambiguitate legat de costul confruntării directe. Descurajarea conferă un minim de predictibilitate dinamicii politicii internaţionale. Iar epoca de după 2021 a fost definită de eşecul politicii americane de descurajare: Rusia şi Iranul au pornit pe drumul agresiunii în acest nou context al incapacităţii Occidentului de a preveni apariţia unui conflict.
Iar efectele teribile ale acţiunii axei răului sunt evidente. Catastrofa din Ucraina şi pogromul genocidar din 7 octombrie 2023 sunt semnele unei schimbări de adâncime în comportamentul puterilor revizioniste. Iranul şi Rusia participă, alături de China comunistă şi de Coreea tiranului Kim, la un efort sistematic de construire a unei noi ordini internaţionale, întemeiate pe violenţă şi crimă de stat.
Războiul din Ucraina este, pentru cei din Europa Centrală şi de Est, ilustrarea tragică a acestei realităţi definite de revărsarea barbariei. Administraţia Biden nu a dorit să treacă Rubiconul, oferind Ucrainei acel ajutor militar susceptibil de a-i da şansa unei victorii militare. În absenţa unei asemenea strategii, după trei ani de agresiune rusă, războiul din Ucraina a devenit un război de uzură: un conflict care îşi are propria sa dinamică sângeroasă şi care nu pare să se poată încheia cu o victorie militară categorică a Ucrainei.
Şi poate că principala provocare a viitorului este cea legată de maniera în care se va defini victoria din Ucraina. Încetarea conflictului nu poate însemna pace, atâta vreme cât Rusia îşi va păstra capacitatea de a ataca in viitor Ucraina, spre a o aservi definitiv.
Un plan care ar duce la apariţia unui stat ucrainian slab şi neviabil, izolat şi fragil, ar fi o catastrofă. Europenii şi central-europenii în particular au datoria de a comunica Statelor Unite această viziune pe termen mediu şi lung. Războiul de uzură nu poate face loc unui armistiţiu care să nu fie dublat de o abordare politică. Garanţiile de securitate trebuie oferite Ucrainei, spre a preveni un alt război, unul care să aducă Rusia la graniţele noastre.
Conflictul din Orientul Mijlociu este la fel de important ca cel din Europa. Continuarea procesului de normalizare diplomatică dintre Israel şi Arabia Saudită face parte din această strategie de îndiguire a Iranului. Iranul se cere slăbit şi izolat prin sancţiuni efective. Scenariul unui Iran nuclear nu poate fi acceptat, sub nici o formă. Fermitatea faţă de Iran este obligatorie, spre a opri valul seismic de antisemitism care se propagă, ca o pandemie a urii.
Relaţia cu China comunistă este, pe acest fundal al reorientărilor strategice, una centrală: apărarea Taiwanului şi intărirea alianţelor din spaţiul Indo-Pacific reprezintă formele prin care descurajarea poate convinge dictatura de la Beijing de necesitatea păstrării limitelor militare şi politice.
Statele Unite sunt obligate, în virtutea obligaţiilor ce le revin, să păstreze libertatea căilor de comunicaţie ce permit desfăşurarea comerţului. Intruziunea R. P. Chineză în zona maritimă din vecinătatea ei este o ameninţare pe termen mediu şi lung. În cele din urmă, China comunistă, prin dinamism economic şi agresivitate politică, este principalul inamic al lumii libere. Argumentele din spatele extinderii BRICS şi al ordinii multilaterale maschează, inabil, vocaţia imperialistă a regimului lui XI . Noua administraţie americană nu poate ignora ascensiunea acestui competitor . Hegemonia Chinei ar fi începutul sfârşitului pentru valorile pe care ne fondăm libertatea.
Lumea atlantică
Tendinţele izolaţioniste americane şi rezervele europene nu pot anula realitatea existenţei comunităţii atlantice. Spre a relua judecata aroniană din vremea războiului rece, alianţa cu Statele Unite reprezintă singura cale de supravieţuire a unei Europe libere. Alternativa este acceptarea jugului ruso- chinez.
Redefinirea relaţiei atlantice trece prin asumarea, clară şi fermă, a datoriilor ce revin statelor europene. Apărarea nu poate fi delegată Americii, în vreme ce armatele statelor noastre rămân debile şi ineficace. Eliberarea de gazul rusesc, prin promovarea importului de gaz american, trebuie dublată prin definirea unor ţinte ambiţioase de natură bugetară pentru înzestrarea militară: nu este vorba aici de un tribut cerut de Statele Unite, aşa cum sugerează agenţii de influenţă ai Rusiei, ci de necesitatea alcătuirii unui pilon european viabil. Viitorul libertăţii impune sacrificii, spre a evita hegemonia eurasiatică.
Comunitatea atlantică este cel mai mare câştig al epocii noastre şi ea nu poate fi abandonată. Europa nu poate supravieţui prin îndepărtarea de Statele Unite, după cum Statele Unite au nevoie de această solidaritate militară şi politică. În confruntarea cu China comunistă, partenerul naţiunilor noastre este America: cea mai mare putere atlantică este garantul libertăţilor noastre. Revigorarea proiectului atlantic trece prin despărţirea de naivităţile utopice. Vremea este aceea a realismului.
Căci pacea poate fi menţinută doar prin descurajare, iar descurajarea este credibilă doar în măsura în care lumea atlantică proiectează o imagine de forţă. Diplomaţia se cere acompaniată de revigorarea armatelor şi de investiţia în tehnologia care le susţine: luciditatea aroniană ne este îndreptar pe acest tărâm al viitorului imprevizibil.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Si vis pacem, para bellum
Tot Aron afirma ca „Marxismul reprezenta opiumul intelectualitatii post-razboi in Franta” si ca detinerea controlului utilizarii legitime a fortei fizice (militare) nu se aplica relatiilor dintre state. A trecut vremea si au trecut vremurile cand pacea putea fi mentinuta doar prin descurajare militara. Astazi, „pacea” este mentinuta mai ales prin inovatie si prin „atractivitatea” economica, insa nicidecum cea europeana bazata pe suprareglementari si lipsita de dinamica inovatoare. Nu cu „inverziri” sau decizii irationale economice poti sa faci fata unei puteri precum cea chineza care incepe sa domine intreaga lume si sa cumpere Europa pe bucati. Nu adoptand politici suicidare „verzi” poti sa concurezi tehnologic cu America si partenerii sai din Asia (Japonia, Coreea,). Trump nu va dori astfel de parteneri europeni limitati de propriile ideologii si ambitii. China reprezinta si va reprezenta pentru Trump si intreaga America principala amenintare economica si mai ales tehnologica pentru urmatorii 50 de ani, iar Rusia sau China abia asteapta ca America sa „clipeasca” prima si sa devina o forta militara si mai mare decat este astazi. China va vedea acest lucru ca pe o amenintare constanta. Pentru Trump, aliatii europeni reprezinta „carne de tun” intr-un eventual conflict cu China, in spatiul Indo-Pacific si nimic mai mult. Trump si America nu vor accepta niciodata sa fie vioara a doua in lume, iar cand afirma ca America este pe primul loc pentru el, nu se refera la abandonarea aliantelor globale sau renuntarea la ordinea impusa dupa Razboiul Rece, ci se refera la retragerea sprijiului partenerilor care nu vor sa investeasca in aparare si care inca viseaza la un „business as usual” cu Rusia si China. Toata lumea are arme, are rachete, are nave, are sateliti, insa nu toata lumea poate oferi libertati si un capitalism dinamic si inovator, asa precum nu toata lumea se poate baza pe reguli, pe tratate si pe respectarea lor. Asta face diferenta majora intre civilizatia occidentala si cea asiatica.
Mda, trebuie să constatăm că ultimele 4 administrații americane (2-Obama, prima-Trump, 1-Biden) au fost catastrofale. SUA au pierdut poziții geostrategice peste tot în Lume și asta a determinat agresivitatea Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord. Idem Franța, ușuita de prin Magreb, Sahel, etc. Occidentul nu a avut o politică fermă, s-a mers împleticit, în ideea veche de a lua și a nu da nimic. Iar amintirile istoriei au făcut ca Restul Lumii să se coalizeze cu China și Rusia contra Occidentului.
Europa? Și ea a avut o politică ambiguă, ba alianță cu Rusia ( cam contra SUA…), ba afaceri cu China, ba încercare de „extindere” cu Federalizare, ba politici economice sinucigașe.
De la această situație trebuie pornită analiza. Occidentul este în defensivă iar Restul Lumii condus de China+Rusia este în ofensivă.
O soluție care poate calma situația este începutul demersurilor pentru O NOUĂ ORDINE MONDIALĂ. Lumea s-a schimbat și este necesară o NOUĂ/ALTĂ paradigmă a existenței umane, ALTA decât cea IMPUSĂ de câștigătorii din WW2.
Dacă nu, atunci va fi război. Doamne ferește!
Mi s-a părut că postarea s-a pierdut sau a fost cenzurată, așa că am făcut o nouă postare, ușor modificată. Au apărut amândouă, așa că vă cer scuze.
Pentru mine lucrurile stau cam așa: ultimele 4 administrații americane ( 2-Obama, prima-Trump, 1-Biden) au fost catastrofale pentru SUA, care a pierdut multe zone de influență în Lume. Idem Europa, cu Franța ușuita de prin Magreb, Sahel, etc.
Această indecizie a Occidentului a provocat un fel de agresiune a Chinei și Rusiei care s-au pus în fruntea Restului Lumii prin construirea unei organizații anti-occidentale botezată BRICS la care aderă din ce în ce mai multe state. Se dorește o NOUA/ALTĂ ORDINE MONDIALĂ mai echitabilă, mai reală și mai justă, ALTA decât cea actuală impusă de câștigătorii din WW2.
Care va fi răspunsul Lumii la această situație obiectivă care își cere rezolvarea? ” Marile puteri” au o responsabilitate decisivă. Dacă nu se CONVINE o rezolvare negociată, atunci singura soluție rămâne războiul.
Doamne ferește!
Stimate domn, daca nu va place actuala ordine mondiala bazata pe invingatorii din WW2 propun ca Rusia si China sa fie inlocuite in Consiliul de Securitate permanent al ONU de catre Germania si Japonia! Comunistii chinezi oricum nu aveau ce cauta acolo fiindca de fapt nationalistii au fost cei care au dus greul luptelor cu japonezii iar Rusia a demonstrat ca nu da doi bani pe securitatea vreunei natiuni! Ce va face ca o lume condusa de China si Rusia va fi mai „echitabila”? Echitate inseamna dreptul fortei?
Nu domnule, nu asta e ideea, ci că Lumea s-a schimbat de la sfârșitul WW2 și trebuie o altă paradigmă a organizațiilor de tip global. Fiindcă, de exemplu, de ce Franța să fie considerată ” mare putere” cu drept de VETO în Consiliul de Securitate ONU, iar India, țară cu 1.3 miliarde de oameni și un pib de 3ori mai mare ca al Franței, nu. Apoi, de ce trebuie stabiliți niște ” mardeiași” organizaționali care „să facă ordine” prin forță?
Informatiile vehiculate de dvs sunt false, PIB-ul Frantei e aproape egal cu cel al Indiei , iar ca putere militara, civilizatie, arta, prestigiu si realizari Franta e mult peste India.
India nu are drept de veto in Consiliul de Securitate, deoarece si-a dezvoltat programul nuclear in afara tratatului de neproliferare.
E drept ca la capitolul armata, India, ajutata de SUA vine puternic din urma, miscare strategica gandita ca o contrapondere la puterea Chinei, dar mai are pana sa egaleze Franta.
Cine a vizitat Franta si India intelege ca nu pot fi comparate.
hmmmm… il citeste ghitza saibarul pe raymond ?! cum a aparut fascismul? dar comunismul? nu cu unanimitate populara? si daca da, cine i a permis prostului sa si impuna „suprematia”? nu cumva „statul” ? a propos, cine i statul domnule? ala de angajeaza in militie, administratie, armata? ala de mareste lefuri si pensii, si i face „speciali” pe aia ce l apara?
Comunismul cu unanimitate populara ? Mai cititi, mai studiati.
Fascismul a ajuns la putere in urma unor razboaie civile (Spania), marsuri asupra Romei sau votul a 32% din alegatori si incredintarea functiei de cancelar de catre presedinte, lui Hitler.
Unde vedeti unanimitate populara?
Iar comunismul a aparut in urma unui singeros razboi civil in Rusia si datorita tancurilor URSS in restul Europei. China a fost -si ea- beneficiara unui razboi civil, care a adus la putere comunismul.
Unde e unanimitatea?
Desigur, dupa ce au preluat puterea, cele doua sisteme surori au impus unanimitatea. Tot prin forta.
Concluzia?
@ Mongolul. Razboiul civil din Spania s-a încheiat cu înfrângerea regimului susținut de „Internaționala comunistă” finanțată de URSS. Înseamnă că învingătorii au fost fasciști? Convingerile induse de propaganda istorică comunistă a lăsat multe sechele. Onestitatea latenta a persoanelor interesate de tema ar trebui sa determine o reconsiderare a evenimentelor.
@ e.d. & mongolul
expresionistii distorsioneaza intentionat realitatea tocmai pentru a scoate n evidenta diferite aspecte! grupuri mici sustinute de forte militarizate pot stirni furtuna apoi populimea careia i se promite (pamint, pace/stabilitate, lefuri, pensii etc) le urmeaza. n a cistigat iliescu n 90 cu o majoritate covirsitoare? cu minciuni si sloganuri (liniste, consens, bunastare), rinjete obscene, portocale si banane (ajutoare din vest!) ?
Exista cateva intrebari legate de ceea ce se intampla acum in lume pe care nu vrea sa le puna nimeni ! Si asta se petrece in numele unei democratii prost intelese, completata in ultimii aproape 80 de ani cu idei de provenienta comunista, la nivel de lideri politici, guverne, organizatii internationale, inoculata de o media inconstienta in creierele unor mase largi de oameni. Consecintele pentru civilizatie pot fi incomensurabile!
Politicile”woke” au orbit lideri politici cu tendinte de stanga sau de centru, ba chiar si de centru drepata( fiind vorba de lideri din tari democratice dezvoltate), ajungandu-se la situatia uluitoare a asa zisei discriminari pozitive, in cadrul careia criminalii si agresorii, infractori de tot felul, prosti gramada si fel de fel de subdezvoltati intelectual au ajuns sa aiba drepturi care sa le depaseasca pe cele ale cetatenilor normali din societate. Toate aceste aberatii reprezinta un prim pas catre distrugerea civilizatiei pe planeta Pamant! A nu le stopa cat mai rapid, cu duritate maxima, inseamna complicitate cu cei care actioneaza impotriva civilizatiei prin actiuni tembele sau inactiuni datorate unei proaste intelegeri a sensului dezvoltarii.
Mai mult, se pare ca am ajuns deja sa traim spusele lui Alexis de Tocqueville, am ajuns la dictatura majoritatii instaurata prin proceduri democratice! Cum scapam din asta!? Pentru ca daca nu scapam vom fi la cheremul prostilor si al nemernicilor, la cheremul nebunilor si al infractorilor!
Din 1945 pana in 2000, am avut norocul sa nu ajungem aici datorita unor presedinti americani constienti de ceea ce inseamna pericolul caderii in derizoriul comunist dominat de crima si nedreptate, evidentiind aici pe Reagan si George Bush senior! Plus alti lideri care au inteles ce inseamna dominatia prostimii asupra celorlalti( doamna Thatcher a fost un astfel de lider, precum si liderii din America de Sud mult huliti, dar care au distrus orice sansa pentru comunismul tembel in Chile, Argentina, Paraguay, Uruguay).
Intrebarile pe care nimeni nu doreste sa le puna sunt legate de ceea ce inseamna democratie si drepturi ale omului! Pentru ca tocmai aceste exagerari in sens rau privind drepturile mai drepturi decat altele au condus la ceea ce fac astazi cei din axa raului si complicii lor de genul Hamas, Hezbollah, etc. Toate aceste miscari de protest impotriva Israelului din USA, Franta, Olanda, Germania, etc trebuie tratate cu maxima duritate. Acesti sustinatori ai terorismului islamic trebuie tratati cu duritate, fara mila, sunt de fapt complici ai terorismului sau viitori teroristi. Sunt slujbasi ai crimei atroce si trebuie distrusi fara mila…..eliminati…..asa cum spun IDF….nicio mila fata de teroristi si sustinatorii terorismului….asta daca ne dorim sa mai avem bunastare si civilizatie, daca ne dorim sa ne plimbam prin orase sigure in care sa nu riscam sa fim impuscati, injunghiati, raniti in explozii!
Sunt de acord intr-u totul cu ceea ce se spune in articol de catre domnul Stanomir! Este necesara descurajarea ! Raul nu poate fi oprit decat prin forta! Brutele nu pot fi puse cu botul pe labe decat prin forta armelor. A elimina raul, a pedepsi cu duritate maxima pe criminali este pe deplin democratic, pentru ca salvezi viata celorlalti, protejezi dreptul celorlalti la o viata civilizata.
Astazi, evolutionismul pe planeta asta inseamna a distruge si elimina raul, cu toate puterile, prin orice mijloace! Reintroducerea pedepsei cu moartea in tarile europene cred ca ar fi un lucru benefic. Inasprirea pedepselor pentru criminali si infractori si aplicarea lor rapida si fara echivoc sunt necesare.
Care ar fi ffost evolutia Europei si a omenirii in cazul unei victorii a ” republicanilor” spanioli.?Comunismul rusesc cāuta orice fisura pentru a se infiltra in Europa. Simpatia intelectualitatii europene fata de ” democratia ” spaniolā nu a fost cumva o forma premargatoare a „woke”. Spania rāmâne încā bolnava. Este justificata incriminarea lui Franco ?!. Spania de astazi u datoreaza mimic ” dictaturii” franchiste?! Nu cumva „For Whom the Bell Tolls? contine o mare doza de neadevaruri și insinuari care deformeaza pâna astazi perceptia evenimentelor?!
Probabil da! Hora generala post 1945 impotriva a orice parea a avea legatura cu nazismul a fost primul pas catre „woke”….Spania sub Franco a facut exceptie, dar Franco a suferit consecintele tinerii Spaniei departe de amenintarea rosie! In mod clar incriminarea sa este nejustificata si nedreapta!
Sa nu uitam ca in anii 90 intelectualitatea europeana a refuzat cu obstinatie sa condamne public comunismul ca ideologie criminala, regimurile comuniste ca regimuri criminale si opresive !
Foarte corecta remarca privind înțelegerea voit eronată a conceptelor democrație și drepturile omului! Anularea echilibrului fragil dintre ele a dus la excesele de care se folosește cu știință și cinism axa răului. Cred ca ar fi nevoie de un moment de sinceritate și curaj din partea liderilor europeni care se pare ca nu dau glas – complice sau din comoditate – realelor lor convingeri în acest sens.
Toata istoria omenirii a fost si este presarata cu razboaie de diferite amplitudini ca timp si spatiu. Aliante si colaborari au fost mereu efemere. Si acum este la fel. Problema este ca UE dupa WW2 si mai ales dupa 1990 s- a pozitionat gresit dupa interesele nucleului franco germam care a dus azi la o Europa in deriva. Si inca nu s – trezit. SUA de acum incolo va face totul sa anuleze toate ineptiile fostilor presedinti facute in ultimii 20 de ani si nu va mai tine cont prea mult de Europa.
Nimic nu proiecteaza „forta” mai bine ca migratia, DEI si Green New Deal!!
Daca se vrea pace, trebuie indeplinite simultan mai multe conditii:
1. Occidentul trebuie sa fie mult mai puternic militar decat iredentistii.
2. Occidetul trebuie sa detina suprematia tehnologica si economico-financiara.
3. Occidentul trebuie sa fie unit.
4. Nici o cedare in fata pretentiilor Axei iredentiste. Nici un virf de unghie. NIMIC!
Articol in genul presei oficiale americane post 9/11.
Reveniți la Pravda – veți fi mai destins și liniștit!
Corectă analiză, chapeau, deși nici eu nu sunt încântat de filizofii francezi din secolul trecut.
Însă, pentru a duce analiza mai departe, ar trebui să vedem că alianța atlantică nu mai corespunde situației actuale. Este necesară o alianță mondială a statelor democrate. Nu se poate fără Japonia, Corea de Sud, Taiwan, Australia, Israel. Nu se poate cu Turcia, și mai nou nici cu Ungaria și Slovacia. Nu se poate da o voce nici birocrației europene, pentru că nimeni nu știe să pună bețe în roate ca aceasta. Și noua alianță trebuie să fie eficientă în mod extrem. Nu avem mult timp!
Razboiul inrautateste mediul economic general, insa razboaiele au fost castigate prin putere economica ce poate sustine o armata dotata cu ultimele tehnologii.
Prin externalizarile in China a fost dezvoltata economia ei si ulterior a avut loc si un transfer tehnologic care a permis dezvoltarea militara si deschiderea razboaielor actuale.
Fara China a doua economie a lumii, cred ca Rusia nu ajungea sa isi revina atat de mult cat sa atace Ucraina. Din pacate omenirea se bate inca pe pamant in loc de a se dezvolta destul cat sa colonizeze alte planete in loc de a ne bate in cadrul aceleiasi rase.
Din bezna interdictiilor comuniste ,putini contemporani is reamintesc avertismentul lui Reagan referitor la proiectul de construire a conductei de transport a gazului rusesc catre westul Europei . ” URSS va inchide robinetul ori când va dori!” Ca urmare a institut embargo asupra exportului de tehnologie specifica catre Europa. Conductele de maria dimensiuni se produceau doar in Germania. Romania a inceput si ea pregatiri de producere insa a intervenit ’89. A ramas in amintire un combinat diminuat la Galti si ruins sovietica de la Krivii Rih. Zilele acestea se închide si ultima artera cu otrava livrata Europei. Reagan a fost profetic.