marți, iunie 18, 2024

Jelind de-a pururi osemintele secrete: Despre filmul „Ida”

„Ida” lui Pawel Pawlikowski este un film ravasitor. Un film de o puritate desavarsita, cu imagini care iti raman pe veci incrustate in amintire. Un film despre memorie, trauma, adevar si cautarea sinelui. Inrudit cu marile filme ale lui Jerzy Kawalerowicz, Andrzej Wajda, Jerzy Skolimowski, Agnieszka Holland. Wanda este un personaj coplesitor, venit parca din „Cenusa si diamant” al lui Jerzy Andrzejewski. A fost candva infioratoare, temuta, „Wanda de fier”, „Wanda cea rosie”, acum este doar jalnica. Prenumele aminteste de celebra Wanda Wasilewska, favorita lui Stalin in randul comunistilor polonezi pe care, altminteri, ii detesta (v. cartea lui Marci Shore, „Caviar and Ashes”). Utopia s-a spulberat, au ramas tigarile, amantii de-o noapte si vodca.

Probabil ca Wanda este cumva inspirata, ca personaj, de faimoasele, ori mai precis spus, sinistrele, Julia (Luna) Brystigyer si Helena Wolynska-Brus, amandoua active in aparatele de represiune in anii 50 (prima, anchetatoare si sefa directiei anti-clericale la Securitate, a doua, procuror militar). In orice caz, interpreta ei, Agata Kulesza, s-a gandit la aceste doua incarnari ale stalinismului polonez in forma sa cea mai dura. Pawlikowski insusi i-a vorbit despre cazul Helenei Brus. Actrita a incercat insa, si cred ca a reusit, sa regaseasca umanul in ceea ce a fost opusul sau: „It was a challenge for my character to carry around all this past and also remain someone who people could like.”Cu un an inainte de a muri, sadica Luna s-a convertit la catolicism. S-a cait insa vreodata?

Anna (Ida), jucata de Agata Trzebuchowska, este aparent glaciala, serafica, antigonica, intr-un mod tragic-discret. Privire vermeeriana. Amandoua, matusa si nepoata, marcate de blestemul gemenilor totalitari, stalinismul si nazismul, cum i-a numit un mare scriitor polonez, Jerzy Giedroyc. In sum, bloodlands. Suspense-ul psihologic este formidabil. Nu mai vorbesc de utilizarea umbrelor si a tacerilor (ca la Bergman). Iar Mozart, cu simfonia Jupiter, este fondul sonor ideal pentru catharsisul Wandei. Priviti fereastra…

Discutia dintre Wanda si Anna despre inmormantarea baiatului ucis in urma cu douazeci de ani este revelatoare. Anna sugereaza aducerea unui preot, Wanda, zambind sarcastic, dar si melancolic, raspunde: „Poate un rabin”. Politicul este invizibil in film. Mitul politic este insa acolo. Povestea se petrece intr-o dictatura. O tiranie ateista nascuta (de fapt impusa) pe pamantul chinuit al unei Polonii martirizata. Acolo unde avusese loc catastrofa numita Shoah. Acolo unde nazistii au incercat sa anuleze tot ce insemna compasiune crestina si solidartitate umana. Osemintele secrete sunt descoperite si depuse unde le este locul firesc, intr-un cimitr evreiesc cu pietre tombale delabrate, distruse. Wanda si-a implinit destinul, dar nu o putea face singura, fara Anna. Iar Anna nu o putea face fara a deveni ceea ce fusese odinioara, adica Ida.

imagine din film

Suntem in 1962, intr-o sala de tribunal unde Wanda e judecatoare. Pe perete, chiar deasupra capului ei, portretul lui Wladislaw Gomulka. In restaurant, muzica lui Celentano si mult jazz (John Coltrane). Scenele de crasma joaca un rol esential in filmele poloneze. La restaurant se canta, intre altele, in filmele tanarului Andrzej Wajda, Czerwone maki na Monte Cassino. „Cenusa si diamant” a fost „Casablanca” noastra, a europenilor din Est…

Cineva il intreba pe Pawlikowski de ce nu alege Anna sa ramana Ida? In Polonia de atunci, identitatea evreiasca era una suspecta, negata si auto-negata. Peste numai cinci ani, dupa Razboiul de Sase Zile, antisemitismul izbucnea din nou fatis, ca politica de partid si de stat. Avea sa urmeze martie 1968, revolta studentilor, arestarile, noul si ultimul exod,..

Istoricul Jan Gross a scris despre antisemitismul de dupa Auschwitz. In plus, drumul Annei inapoi, spre manastire, este legat de dubla ei conditie de orfana. Isi pierduse familia, acum o pierde a doua oara. Intr-un univers al completei dezradacinari, Anna alege sa fuga din lume. Se intoarce spre Iisus, se retrage spre a putea jeli, de-a pururi, pe cei „ucisi in zori” (Zbigniew Herbert). Va spala pentru vesnicie statuia lui Hristos, sperand sa afle de la Fiul Omului cum s-a putut cobori omenirea in oroarea Holocaustului. Travaliu de memorie si travaliu de doliu, „Ida” este, mai presus de orice, o marturisire rascolitoare despre despre vietile vatamate (spre a relua cuvintele lui Adorno) din ceea ce a fost candva Europa Centrala.

Recomandari:

https://www.contributors.ro/editorial/ida-un-mesaj-o-capodopera-cinematografica/

http://www.timesofisrael.com/polish-film-on-jewish-identity-best-release-of-2014/

https://www.contributors.ro/cultura/ei-teresa-toranska-si-stalinistii-polonezi/

http://thevarsovian.com/articles/two-voices-of-ida

http://www.3200stories.org/blog/post/ida

http://www.nytimes.com/2014/05/02/movies/ida-about-an-excavation-of-truth-in-postwar-poland.html?_r=0

http://www.newrepublic.com/article/117431/ida-reviewed-david-thomson

http://www.tabletmag.com/jewish-arts-and-culture/170850/hoberman-ida-pawlikoski

http://yalepress.yale.edu/yupbooks/book.asp?isbn=0300110928

http://www.humanitas.ro/humanitas/secolul-meu-confesiunile-unui-intelectual-european

http://culture.pl/en/article/marcin-krol-on-jerzy-giedroyc

http://www.anneapplebaum.com/1998/12/06/the-three-lives-of-helena-brus/

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. In 2024 editura Humanitas i-a publicat un nou volum cu titlul „Aventura ideilor".Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro