marți, mai 17, 2022

Jocuri, vești și bâlbe guvernamentale

Jocul de-a alba-neagră legat de viitorul Pilonului 2 de pensii în și cu care pare a se complace de câteva luni încoace guvernarea PSD-ALDE stârnește o firească îngrijorare nu doar în rândul celor direct interesați care speră că măcar astfel își vor putea asigura o bătrânețe un pic mai confortabilă, totul în contextul prognozelor europene foarte puțin optimiste referitoare la sustenabilitatea sistemului.
Îngrijorate sunt și celelalte categorii de cetățeni ai României, indiferent dacă fac parte din rândul populației active ori din cel al pensionarilor. Voci, multe dintre ele aparținând unor specialiști în domeniu de maximă credibilitate, pun respectivele bâlbâieli și ezitări guvernamentale pe seama tot mai firavei capacități de onorare a pensiilor aflate în plată, capacități care ar urma, în viitorul apropiat, să fie încă și mai puternic puse la încercare. Totul în contextul orizontului de așteptare creat în jurul mult așteptatei Legi a pensiilor despre care mulți cred, speră că le-ar putea aduce beneficii suplimentare.
Cum guvernul a promis o mărire a valorii punctului de pensie, mărire ce ar urma să intre în vigoare începând cu data de 1 iulie, dobândesc o amploare din ce în ce mai considerabilă opiniile în conformitate cu care Executivul condus de d-na Viorica Vasilica Dăncilă ar dori să dirijeze toate plățile spre pilonul 1 pentru ca astfel PSD și președintele său, dl. Liviu Dragnea, să își poată onora promisiunile cu iz electoral puternic. Sacrificând viitorul în numele prezentului. Totul cu mize electoral-politice clare.
Situația în domeniu a devenit încă și mai confuză în cursul zilei de duminică atunci când, ca un făcut, au apărut nu doar la nivel de zvon, ci chiar pe căi de comunicare oficiale, nici mai mult, nici mai puțin decât pe site-ul Guvernului, informații în conformitate cu care în perioada iulie-decembrie ar urma să fie sistate încasările în contul pilonului 2. Invitată să ofere precizări pe la televiziunile prietene, televiziuni care se întrec în a-și revendica rolul de agenții guvernamentale mascate, ministrul Muncii și Justiției Sociale, d-na Lia Olguța Vasilescu, a spus că, de fapt, ar fi vorba despre o propunere a Comisiei de progonoză pe care ea personal nu ar agrea-o și care, de altminteri, ar avea extrem de puține șanse de a fi puse în viitorul apropiat în practică.Eterna poveste, demult fumată a erorii de comunicare scoasă la înaintare ori de câte ori Guvernul dă cu bâta-n baltă! Și, slavă Domnului, o face tot mai des în vremurile din urmă.
Luni, în ajutorul doamnei Vasilescu, a sărit super-premierul Liviu Dragnea care a dat asigurări că nu există momentan nici o decizie în domeniu, că se fac studii, că ele vor fi făcute publice, astfel încât populația să poată opta în viitor, în cunoștință de cauză, dacă va mai contribui sau nu la respectivul pilon 2. Dl. Dragnea nu a ratat ocazia de a puncta politic învinuindu-l pentru generarea noilor confuzii pe președintele PNL, dl. Ludovic Orban, ca și cum sus-menționata Comisie de prognoză, în sarcina căreia a pus duminică seara d-na Vasilescu toată agitația, s-ar afla sub controlul opoziției.
Cum sunt deja mai bine de 20 de ani de când, după propriile lui spuse, domnul Dragnea prestează muncă în folosul comunității în felurite funcții politice și administrative (nu-i vorbă, cu rezultate dintre cele mai mănoase, vizibile în principal în consistenta lui avere mobilă și imobilă), nu ne îndoim că președintele PSD știe că este perfect normal ca Opoziția să fructifice orice greșeală, orice ezitare, orice bâlbă a Puterii.
Pe de altă parte, în calitatea domniei-sale de super-premier însărcinat cu misiunea de a trasa liniile de dezvoltare ale României nici mai mult, nici mai puțin decât până în anul 2040, ni se pare cum nu se poate mai firesc ca dl. Dragnea să aibă cunoștință de realitatea că în zone consistente ale opiniei publice se insinuează temeri referitoare la capacitatea Statului de a plăti salariile bugetarilor la termen, până la sfârșitului anului.
Întârzierile la plata contribuțiilor sociale în învățământul mediu, semnalele de alarmă trase de unii rectori (chiar și dintre aceia care au semnat rușinoasa declarație de susținere a candidaturii în fruntea MEN a d-lui Valentin Popa zis și Pamblică) în conformitate cu care nu ar fi pentru moment asigurate sumele necesare în vederea achitării retribuțiilor majorate, informațiile privind slabele performanțe în domeniul colectării au sporit îngrijorările. O veste, fie chiar și un zvon, legat de o măsură disperată așa cum ar fi sistarea încasării în contul pilonului 2, nu are așadar cum să nu provoace agitație.
Cu atât mai mult cu cât guvernarea PSD-ALDE este performantă la capitolul impredictibilitate. Măcar într-un domeniu Executivul condus de d-na Viorica Vasilica Dăncilă este inegalabil.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Doamna olguta ca doamna olguta, dar doamna viorica a fost si mai categorica, cu subiect si predicat: „A fost o propunere a Comisiei Naţională de prognoză, o comisie pe care noi nu o agreăm şi nu am agreat-o”. Nu e clar cine „noi” dar e clar ca comisia nu-i e pe plac. Daca nu cumva a incurcat cu prognoza meteo…

    La modul serios insa, este aproape evident ca lucrurile au luat-o la vale si, chiar daca prin minune, o motiune de cenzura ar reusi sa dea jos guvernul psd, niciun partid nu are solutii de a intoarce caderea intr-un interval de timp limitat de urmatoarele alegeri. Asadar principalul beneficiar ar fi tot psd care va lasa in seama altora sa deconteze caderea, dupa scenariul deja folosit.
    Si asta, presupunand ca la eventuale alegeri anticipate, aceia care nu si-au vazut marite pensiile si salariile nu vor vota tot psd – singurii care vor avea tupeul sa le promita in continuare ca asta va fi posibil. Cei care vor promite doar ca „va fi greu” vor castiga atat cat sa nu dispara, dar nu atat cat sa aiba importanta efectiv.
    Daca psd este dispus sa mearga pe linia asta, (Viorica dixit : „sa fac un pas inapoi !!!?”) are toate sansele ca la viitoarele alegeri sa nu mai poata pacali pe nimeni dar si sa faca loc unui alt partid mai populist, care poate aparea oricand la un post tv. Patent dandiaconescuindirect.
    Ma gandesc ca s-ar putea totusi, sa mai fie prin acest partid si persoane mai cu scaun la cap care sa opreasca aceasta (de)cadere. Or mai fi si „tehnocrati” gen Vacaroiu care sa stie sa apese pe frana si sa incetineasca avalansa de masuri absolut iresponsabile, care se bat cap in cap de la o zi la alta.
    Or mai fi? Or mai avea curaj sa dea de pamant cu Dragnea, actualul inamic numarul unu al psd pe termen mediu?
    In exteriorul psd oricum, nu exista adversar serios, solid, la momentul actual.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro