luni, ianuarie 24, 2022

… Jubileul de diamant. Le coeur a ses raisons …

… la Londra ploua – ca la Londra. E ceata – ca la Londra. E frig – ca la Londra. Pe lentilele aburite ale camerelor de vederi se preling picaturile, ca niste lacrimi. E o vreme sa nu scoti un caine din casa, daramite o Regina. « Atrocious weather », zic englezii – desi, in materie de vreme, au vazut multe. Si totusi, a iesit. Imbracata in alb, pentru a serba 60 de ani de la urcarea pe tron – cea mai longeviva regina dupa Regina Victoria. Jubileul de diamant. Si, ceea ce este cu adevarat fascinant, nu sunt cele o mie de nave plutind pe Tamisa, nu orchestrele de pe vapoare, ci multimea. O parada de dimensiunile astea putea organiza si China (sau Rusia lui Putin) – poate chiar una mai impresionanta.

O multime intr-atat de entuziasta, pe o vreme atat de cainoasa, nu.

Asta e un fapt care s-ar cuveni sa puna pe ganduri. CNN transmite live intreaga ceremonie de cateva ore. Asta e un alt fapt care s-ar cuveni sa puna pe ganduri. Lumea e entuziasta, lumea e fascinata – de ce ? Avem aici o veritabila schizoidie : pe de o parte, majoritatea comentatorilor – ba chiar si a britanicilor – declara ca monarhia e desueta ; pe de alta parte, pana si scepticii se trezesc inghesuindu-se, cu stegulete in mana, pentru a prinde fie si o imagine fugara a Reginei fluturandu-si mana asa cum multi au invatat s-o faca, urmarind-o. Pentru americani, situatia e si mai ciudata : au luptat de doua ori impotriva monarhiei britanice, au scris o Declaratie de Independenta in care il faceau cu ou si cu otet pe Regele George (usurel deplasat, avand in vedere ca Parlamentul Britanic s-ar fi cuvenit sa fie tinta atacurilor), si totusi nu se pot abtine sa nu fie fascinati de monarhia britanica. Extraordinary ! This is crazy stuff ! Is this really happening ? Cum e posibil asa ceva ?

Avem aici de-a face cu un conflict intre ratiune si inima. Vorba lui Pascal : « Le cœur a ses raisons que la raison ne connait point ».

Acum, daca a fost cineva vreodata un rational pur-sange, asta a fost Pascal. Or, cand un om ca Pascal iti diseca rational ratiunea si vorbeste cu toata seriozitatea despre ratiunea inimii, cand un om ca Pascal viseaza toata viata sa aiba o experienta mistica (si sfarseste prin a avea-o), e timpul de cazut pe ganduri.

Sigur, scepticii, rationalii de mana a doua, se pot iluziona oricand spunand ca asista la o demonstratie de nebunie colectiva. Omul cu adevarat rational, insa, va incerca sa inteleaga : ce se petrece, de fapt, aici ? Omul cu adevarat rational va avea, insa, dubii : Daca ratiunea imi joaca feste ? Daca aici e ceva ce depaseste puterea mea de intelegere ? Daca l’esprit géométrique se cuvine – vorba lui Pascal –  dublat de l’esprit de finesse ?

Nu ma-ntelegeti gresit. Aici nu e vorba despre sustinerea institutie monarhice. In Romania, asa ceva ar fi imposibil, pentru ca ne lipseste exercitiul respectului si ne-am pierdut traditiile. Repet, aici nu este vorba despre monarhie. Aici este vorba despre a profita de un eveniment pentru a ne smulge din cercul stramt al ratiunii instrumentale. De ce s-o ratam ? De cinici ? Cinsimul e lesnicios. De destepti ? Adevarata desteptaciune se ia singura peste picior. De invidiosi ? Invidia e o forma de admiratie.

Asa ca sa profitam. Aici este vorba de ceva mai mult decat fascinatia traditiei. Aici este vorba despre nostalgia dupa ceva ce am avut – si, pitulat adanc in noi, inca mai avem : o capacitate de a te bucura ca esti parte din ceva care te depaseste. In loc sa te micsoreze, o asemenea disponibilitate te scoate din cercul tau stramt si, dintr-o data, toate problemele tale care iti chircesc sufletul, sunt puse – fie doar si pentru cateva clipe – in perspectiva justa, cea a meschinariei. Sunt mici, domnule, pentru ca eu sunt mic. Nu conteaza, pentru ca eu nu contez decat in masura in care sunt parte din ceva ce ma depaseste.

Si-atunci te poti cu adevarat bucura.

Fie doar si pentru cateva clipe, nu mai conteaza nici ploaia, nici datoriile la banca, nici Basescu, nici Ponta, nici problemele de familie. Te bucuri pur si simplu. Te bucuri pentru ca realizezi pe undeva, prin strafundurile tale, ca nu conteaza. Ca ti s-a oferit, traind, oportunitatea de a fi parte din ceva care te depaseste.

Iti redobandesti, fie doar si pentru cateva clipe, justa perspectiva. Iar asta, vorba poetului Ion Muresan, e deja ceva « cu asupra de fire ».

God save the Queen !

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. God save the King, too!
    E gresit ca in Romania n-ar mai fi posibil. Exista suficienti oameni coplesiti de intalnirea cu Maiestatea Sa Regele Mihai si foarte, foarte multi dornici sa-l intalneasca pe Rege. Daca monarhia ar fi reinstaurata, oamenii cu adevarat la locul lor s-ar bucura. In liniste, in tihna, dar s-ar bucura. Ba cred ca intr-o societate mai degraba traditionala decat cea britanica, precum a noastra, monarhia ar avea radacini mai profunde.
    Daca ratiunea spune ca monarhia e desueta, ratiunea (stangista, atee si materialista) greseste. Ratiunea perena este legatura cu Dumnezeu, cu ceea ce te depaseste, cum spuneti.
    Atunci, Unsul lui Dumnezeu isi are rostul, macar prin ceea ce simbolizeaza. Nu e locul acum sa fac apologia politica a monarhiei constitutionale, sper ca avantajele acestui sistem politic fata de republica sunt cunoscute.
    God save the Queen!

  2. Bravo nea Aline, ai scris frumos. sa vezi saptamina viitoare cind incepe EU la fotbal, nu stiti voi americanii ce-i aia, poate merita sa scrii despre acest fenomen…

      • Nu vroiam sa-ti stric teoria ca tare era frumoasa, da cred ca si faptu ca de mici copii am ascultat povesti cu printi si printese ne face sa fim fascinati de Monarhie. Mie mi-a placut cel mai mult, aia cu brosca pupata-n bot de o printesa frumoasa, bruneta si cu sinii mari, care s-a transformat in print. Ca tot zicea un baiat bun de al vostru ca as fi broasca.

  3. Imi place tema aleasa pentru articol ca si comentariile cu privire la fenomenul „Coroana Angliei”.
    Imi place si pentru ca natiunea engleza este natiunea mea preferata si pentru care am tot respectul.
    Sistemul britanic a produs cea mai solida democratie din lume, cel mai serios sistem administrativ. Se vede diferenta intre diferitele sisteme administrative in fostele colonii britanice, franceze sau spaniole. Limba engleza va deveni, probabil, limba civilizatiei de tipul I. Democratia a fost instaurata in Anglia nu pe o cale sangeroasa cum au fost revolutiile sau loviturile de stat, a fost introdusa pasnic, prin revolutia burgheza.
    Poate altii au o idee diferita, poate ca Razboiul de Independenta care a condus la aparitia SUA a fost justificat, desi avem exemplul Noii Zeelande, Australiei si Canadei care au instaurat democratii foarte prospere si fara varsari de sange…
    Sigur, englezii se bucura de respectul atator natiuni, acele natiuni care, in primul rand, au respect pentru valorile fundamentale ale democratiei. Ceilalti, nu conteaza…

  4. stiu unde bati, catre religie.
    cam aceeasi chestie se intampla de paste sau la catolici cand apare papa.

    eu sunt ateu, multumesc.

  5. La sfarsit, pe CNN l-am auzit pe comentator, concluziv si cu un nedezmintit umor britanic zicand ceva de felul: lumea zice ca suntem nebuni, noi, britonii, ei bine, in ce ma priveste sunt mandru ca sunt unul din nebunii astia, asta-i! Relativ la articolul dvs., e un regal, ca sa fiu in ton cu Jubileul de Diamant la care ne referim. Bravo!

  6. „au luptat de doua ori impotriva monarhiei britanice, au scris o Declaratie de Independenta in care il faceau cu ou si cu otet pe Regele George (usurel deplasat, avand in vedere ca Parlamentul Britanic s-ar fi cuvenit sa fie tinta atacurilor), si totusi nu se pot abtine sa nu fie fascinati de monarhia britanica.”

    – Au luptat acum mai bine de 200 de ani, nu acum 20. Intre timp s-au mai schimbat ceva generatii, oamenii au evoluat. Admiratia prezenta este in legatura cu Monarhia drept institutie: traditie si stabilitate. Regele George a fost declarat inamicul nr. 1 in Declaratia de Independenta pentru ca nemultumirea populara trebuia canalizata si clar definita maselor. Habar nu aveau colonistii ce e acela Parlament! Parintii Fondatori au luat in calcul fondarea unei monarhii constitutionale si numirea lui George Washington pe post de Rege. Scenariul a fost abandonat la scurt timp din mai multe motive: George Washington nu era de vita nobila, „he married up” sau pe romaneste a urcat pe scara sociala prin casatorie. Un alt doilea motiv a fost dorinta de a imbratisa noul in intregime si abandonarea oricaror legaturi cu vechiul regim. Nu s-a dorit reforma, s-a dorit revolutie. Tabula rasa si o constructie noua pe o fundatie similara cu cea a Republicii Romane si modelata dupa principiile liberale propavaduite de iluminismul european al epocii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro