joi, mai 19, 2022

Jurnaliști premianți văzuți de un membru al juriului TJA

Când am revenit, după o întrerupere de șapte ani, în juriul concursului Tânărul Jurnalist al Anului, organizat cu îndărătnicie de Freedom House România de 15 ani, situația presei era complet schimbată față de perioada de început. Anvergura și influența presei scrise scăzuse mult, printul stătea să dispară în favoarea edițiilor online, profesia era parazitată de jurnalismul fast-food de pe Internet, investigația jurnalistică devenise rară, iar regulile citării oneste erau abolite, după modelul de la vârful politicii unde colcăie azi plagiatorii. În vremurile bune, aplicațiile pentru investigație sau pentru reportaj băteau suta. Acum câteva zeci de jurnaliști mai cred în propriile producții, sau cred că merită să te înscrii la un concurs. Dealtfel, în absența unui premiu de consacrare cum ar fi Pulitzerul american, neîntrerupt din 1904, puținele competiții în jurnalism existente în România arată că mass-media n-a izbutit să se impună ca breaslă, cu o voce socio-profesională clară și cu valori distincte.”Jurnaliștii sunt tratați ca niște saci de cartofi, ca roșiile de pe o tarabă de către deținatorii de media… Când ai opinii, când ești revoltat, când ești critic, ești considerat element negativ, perturabator, ăla nebun care are o problemă de adaptare… Suntem vinovați și noi în presă pentru că nu avem capacitatea de coalizare în breaslă. Suntem prea orgoliosi ca să strângem rândurile. De asta profită proprietarii de media care ne dezbină și ne cuceresc după bunul plac”, iată reflecțiile amare ale lui Attila Biro, unul dintre cei mai buni jurnaliști pe justiție, nominalizat la TJA 2014. ”Libertatea presei” s-a invocat legitim în sfertul de veac de la Revoluție, la început dintr-un militantism necesar, mai târziu în momente de criză sau punctual, pe câte un caz. Dar s-a invocat adeseori ilegitim, de companii sau indivizi care folosesc presa ca acoperire pentru șmecherii politico-finaciare. Să protestezi în numele libertății presei împotriva justiției și în folosul patronului condamnat pentru corupție, e un abuz de drept.

Și totuși, în condiții precare, supraviețuiesc jurnaliști minunați, a căror excelență trebuie recunoscută și aplaudată.Tocmai de aceea, competiții deschise și oneste ca TJA de la Freedom House sau Superscrieri organizat a patra oară de Fundația ”Friends for friends” au darul de a consolida încrederea tinerilor jurnaliști în propria misiune, dar și încrederea publicului. Din păcate, concursuri cândva importante au decăzut din cauza intereselor politice sau conjuncturale ale inițiatorilor, devenind simple și penibile festivități de premiere, cum este azi Gala APTR, cu veșnicii săi premianți de la Antene, rușinea televiziunii românești. Este, dealtfel, singura paranghelie media felicitată de premierul Ponta. Mai bine tăcea. Unele evenimente, cum au fost până acum câțiva ani premiul instituit de Clubul Român de Presă sau cel acordat de Asociația Ziariștilor Maghiari din România, s-au stins, probabil din lipsă de sponsori. Este un efort considerabil să convingi sponsorii, iar Cristina Guseth de la Freedom House știe să facă asta. Ocazional, jurnaliștii români sunt recompensați de diverse comunități profesionale – afaceri, sănătate, artă etc.- sau sunt evidențiați de foruri europene cu diplome de excelență. Investigația primește elogii internaționale, în vreme ce la noi este marginală. Paul Radu, Adrian Mogoș, Vitalie Călugăreanu, Ștefan Cândea, Daniel Befu sau Mihai Munteanu au fost premiați sau nominalizați de organizații internaționale serioase, iar asta i-a făcut să nu renunțe. Extrem de rar, jurnaliștii sunt decorați pentru meritele lor, cum s-a întâmplat anul acesta cu jurnalista Teodoar Stanciu de la Radio România Cultural, decorată la Cotroceni cu Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler.

Competiția recentă Tânărul Jurnalist al Anului a adus la vedere câteva aspecte uitate: că nasc și în provincie jurnaliști mari, că fetele din presă sunt vajnice, că informația corectă, adusă la timp și împachetată profesionist este prețioasă și că tinerii jurnaliști – care ne par uneori superficiali, agramați, oportuniști dacă îi vedem la televizor – sunt inteligenți și riguroși când au teme autentice și credința că nu scriu degeaba. Fiindcă lipsa de reacție publică, nesimțirea clasei politice sau a administrației, în conjuncție cu interesele patronilor, pot fi descurajante. Am citit cu admirație, împreună cu ceilalți membri ai juriului, Andreea Pora și Andi Lăzescu, zeci de articole, reportaje la cald, anchete făcute în condiții riscante. Reiterez lista de premianți și nominalizați, cărora le aduc astfel și un omagiu: Secțiunea Justiție și stat de drept: Victor Cozmei (HotNews.ro). Nominalizați: Attila Biro (Gândul.info), Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigaţii Media), Lilia Zaharia (Asociaţia de Presă Independentă din Republica Moldova). Secțiunea Actualitate internă: Anca Simina (Gândul.info). Nominalizați: Dan Lungu (Mediafax, Alba-Iulia) , Antonio Glodeanu (YahooNews), Laura Stefănuț (Casa Jurnalistului / digi24.ro). Secțiunea Mediu și Ecologie: Andreea Pavel (Info Sud-Est, Constanța). Nominalizați: Olga Cealgăi și Valentina Basiul (Centrul de Investigații Jurnalistice din Republica Moldova și „Adevărul” Moldova), Vlad Odobescu. Secțiunea Economie: Roxana Pricop (Ziarul Financiar). Nominalizați: Florin Cojocaru (Economica.net), Claudiu Zamfir (HotNews și cursdeguvernare.ro). Articolele lor pot fi citite pe site-ul fundației și pe FB:  http://freedomhouse.ro/index.php/tanarul-jurnalist-al-anului; https://www.facebook.com/TanarulJurnalisttă

P.S. Au început manifestările Revoluției la 25 de ani. În vreme ce televiziunea ungară Duna TV difuzează filme documentare olandeze și germane pentru a aminti ce a însemnat dictatura pentru români, B1 TV, Antena 3, Realitatea, RTV și alte canale se întrec în nostalgii după Epoca Ceaușescu, aducând invitați care arată cât de bine ne era înainte de 1989. Fac excepție TVR, DigiTV și ProTV, cu programe dedicate interesante. Excelente documentarele radiofonice ale Europei FM pe tema regimului Ceaușescu.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro