joi, aprilie 18, 2024

”Jurnalistii de terasa”

Nu trece săptămâna fără ca jurnaliștii timișoreni să nu primească noi și inspirate muștruluieli de la primarul orașului, Nicolae Robu. Celebrele, deja, briefinguri de presă se lasă cel mai adesea cu supărare, fiindcă ziariștii se încăpățânează să pună întrebări în loc să ia în tăcere notițe și să le reproducă în publicațiile lor. Introducerea unui nou sistem de tarifare a parcării pe domeniul public a produs primele scântei, iar presa și-a primit porția de la un adevărat connaisseur al mass-media:E ultima dată când vă mai explic acest lucru. Eu vă dau teme destule, dumneavoastră vreți să insistați pe aceeași temă, de aceea vă scade audiența. Eu am studiat și audiențele voastre, dacă vreți, cu profesioniști și eu v-am crescut tuturor audiența foarte mult și sper să recunoasteți că, de când aveți de scris mereu lucruri noi, și nu bătând apa în piuă pe același subiecte zile în șir, din lipsa de teme, v-a crescut audiența. Trebuie să recunoasteți asta…” . Nerecunoscători, ziariștii au continuat să pună întrebări și să îl irite astfel pe primarul PNL aducător de audiență. Pe reporterul sportiv de la Opinia Timișoarei care a cutezat să comenteze ca exagerată prezentarea triumfală a promovării în Liga 1 a echipei ACS Poli, primarul l-a făcut cu ou și oțet și i-a cerut să dovedească dacă are sau nu buletin de Timișoara: “Domnule, sunteţi penibil! Aveţi buletin de Timişoara? Este foarte greu, ştiu că e greu să ai sentimentul de ruşine în cazul unor personaje, poate îl dobândiţi. Ce aţi făcut ca să veniţi cu asmenea lucruri? Publicaţi-vă CV-ul, notele luate la şcoală şi tot ce aţi făcut ca ziarist. Să vă fie ruşine! Toate au o limită!”, s-a rățoit profesoral dl.Robu la jurnalistul premiat cândva pentru articolele sale chiar de primăria timișoreană.

Dar cel mai tare i s-a pus pata edilului șef pe ziariștii de la Pressalert care au impertinența de a pune la îndoială inițiativele sale. Lor a decis să nu le acorde niciun interviu cu ocazia bilanțului de un an de la înscăunare, pe criteriul irefutabil că ”am dreptul să îmi aleg partenerii”. Așa că a privilegiat agenția Agerpres care nu-i distorsionează spusele.

Pe cât este de mefient cu presa, pe atât de bucuros este domnul primar să comunice pe Facebook. Laudele și încurajările primite pe pagina sa le ridică la ragul de ”sondaj de opinie” care confirmă justețea ideilor sale îndrăznețe. Unele dintre ele au trecut granițele urbei, județului, poate și ale țării: metroul timișorean sau palmierii aclimatizabili sunt doar două dintre prețioasele viziuni ale primarului. Faptul că tineri din Timișoara s-au pus să ironizeze inițiativa transformând zona de palmieri într-o plajă ”monkey-funky”, cu pălării și ochelari de soare, cu maimuță și echipament de scafandru, l-a mâhnit mult pe primar care a sesizat complotul opoziției cu presa. Într-adevăr, YouTube s-a umplut de imaginile Palm Square-ului timișorean și de reportajele Navetistului bănățean difuzate de DigiTV. De la mii de kilometri, tocmai din Coreea (de Sud, nu de Nord cum a sugerat bicisnica presă), primarul Robu a ripostat fără menajamente la haiul făcut de jurnaliștii ”mizerabili” care au făcut haz de prodigioasa investiție. Așa s-a născut o nouă categorie, ”jurnalistul de terasă” care scrie la ”ziare-tonomat” și debitează ”aberații”: „Urmăresc de la distanță abundența de articole negative la adresa mea, scrise de oameni de nimic, pretinși ziariști (de ambele genuri). I-am catalogat drept “ziariști de terasă”, iar ziarele lor drept “ziare-tonomat”. N-am făcut nominalizări, dar, conform așteptărilor mele, toți cei în cauză s-au autodemascat prin reacțiile avute. Eu știu, dragi prieteni, și cine “introduce fisele în tonomat” și câte “fise”. Și poate zilele următoare vă voi și face cunoscut. Dacă nu cumva mi-o vor lua-o înainte chiar “tonomatele” în cauză, într-o scăpărare de transparență. Vă asigur că ar fi spectacol”, acuză dl. Robu pe pagina sa de Facebook. E grav!

Profesor universitar, dl. Nicolae Robu împarte cu generozitate calificative diverselor categorii de cetățeni: artiștii plastici sunt samsari de tablouri, medicii de la Clinica de dermatologie debitează prostii, cetățenii deranjați de traficul redus la construcția pasajului sunt ”reduși la minte”, ONG-urile neagreate nu fac nimic pentru oraș și sunt pedepsite cu creșterea chiriei, iar o femeie care n-a arătat entuziasm pentru palmieri este ”nereprezentativă” pentru oraș și ”prost îmbrăcată”.

Decis să nu apeleze la instituția purtătorului de cuvânt fiindcă, nu-i așa, nici purtătorul de cuvânt al Primăriei, dacă ar fi angajat, nu e plătit ca să-și piardă vremea cu prostiile dumneavoastră (ale ziariștilor)”, primarul municipiului Timișoara a ajuns la concluzia că a menajat destul presa. De acum înainte, va lua măsuri.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Mai nou nu mai e Timisoara, ci Palmisoara.
    Un primare identic pina la sufocare, desi e pesedist, exista aproape de Palmisoara, la Lugoj; la fel de dornic de laude pentru orice metru patrat de asfalt cirpit sau pentru dalele de pe trotuare. Si la fel de suparat pe ziaristi. Mai nou a introdus ceva unic in tara: transportul in comun (care nu mai exista de ani buni) gratuit, de la 1 iulie.

  2. Reporterul sportiv care a avut divergente cu domnul primar este de la Banat Sport si nu de la Opinia Timisoarei.
    Vedeti cum presa dezinformeaza cititorii ! :))))

  3. Ii place sa vina la concertele filarmonicii de manuta cu invitatul serii si sa tina interlocutiuni sforaitoare, despre realizari (inclusiv uzine si locuri de munca). Sala cateodata rade.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro