vineri, ianuarie 22, 2021

Justiția face curat în ograda presei

Decizii recente ale CEDO și ale justiției române pun degetul pe metehne nevindecate ale societății românești care influențează conduita mass-media. Cazurile relevă câteva fenomene deloc izolate, pentru care comunitatea jurnalistică nu a găsit terapiile potrivite, rămânând la latitudinea instanțelor să le rezolve, corect sau nu. În primul rând, spiritul critic al jurnaliștilor este înăbușit sistematic de puterea baronilor locali cu efect inhibitoriu și asupra instituțiilor. Magistraților români le-a trebuit ceva vreme să ia în considerare principiile libertății de exprimare, ignorate mulți ani după Revoluție, când calomnia figura încă în Codul Penal (a fost scoasă prin diligențele ministrului Monica Macovei) și sute de jurnaliști erau hărțuiți cu procese de calomnie. În al doilea rând, se vede oportunismul jurnaliștilor, dispuși să se pună la dispoziția patronilor încălcând regulile profesiei și ignorând complet etica ei. Șantajul, manipularea josnică, intimidări de tot felul au fost și sunt exercitate de companii media. În al treilea rând, societatea civilă reacționează anemic la dezvăluirile mass-media, manifestă rar solidaritate, instituțiile abilitate nu iau măsuri, așadar vocile independente ale jurnaliștilor și investigațiile lor nu au ecoul așteptat și nici nu produc masă critică.

Cazul Ghiulfer Predescu contra România. Jurnalista constănțeană a exprimat la Realitatea TV în 2006 un punct de vedere asupra unor conflicte locale, arătând că orașul este divizat între oamenii primarului Mazăre și inamicii lui, invocând lupte de factură interlopă. Dată în judecată pentru prejudicii de imagine, a fost condamnată definitiv în 2008 la plata unor daune supradimensionate și la publicarea, cu scuze, a sentinței. Cele trei judecătoare, Paulina Georgescu, Vanghelița Tănase și Eleonora Spridon, deși au admis că e dificil de stabilit obiectiv, aritmetic, cuantumul despăgubirilor morale, au considerat că suma de 50.000 lei ar putea aduce”ușurarea suferințelor și obținerea unor anumite satisfacții de către partea vătămată”. Emoționant!. Cu credite luate de la bancă de familia jurnalistei ,”suferințele” lui Mazăre s-au mai atenuat. Influența clanului Mazăre&Nicușor Constantinescu a determinat și pierderea jobului de la televiziune a jurnalistei. După aproape nouă ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face dreptate constatând în Dosarul 29751/2009 o încălcare a art.10 privind libertatea de exprimare, fiindcă”libertatea jurnalistică include recurgerea la un anumit grad de exagerare sau provocare”, aplicabile unor idei sau informații care ofensează sau șochează, mai ales atunci când critica se aplică unor persoane publice cu funcții decizionale. CEDO a dispus ca statul român, care prin agentul guvernamental a apărat poziția viciată a judecătoarelor, să îi plătească jurnalistei 14.000 euro daune materiale și 4.700 euro daune morale.

Cazul de șantaj Antena TV Group. Procesul început în 2013 de RCS împotriva trustului antenist a ajuns la final în iunie 2017 când instanța supremă a pecetluit faptele de șantaj exercitate prin intermediul presei. Astfel, Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, a fost condamnat definitiv pentru șanstaj la 4 ani și șase luni închisoare cu executare, Camelia Voiculescu la un an și șase luni cu suspendare, Șerban Pop, fostul șef ANAF, la doi ani cu suspendare pentru divulgare de informații secrete, plus 80 de zile de muncă în folosul comunității, iar grupul media va plăti o amendă penală de 200.000 lei. Achitați: Dan Voiculescu, George Matiescu, Intact Publishing. Practica șantajului a fost aplicată întocmai: timp de câteva săptămâni fostul administrator al RCS a fost presat să semneze un contact de publicitate de milioane de euro sub amenințarea unor dezvăluiri compromițătoare. Un promo ”exploziv” despre presupuse fapte de corupție a fost difuzat de peste 400 de ori pe toate canalele trustului, de la Antena 1 și Antena 3, la cele de divertisment. Comandat de Sorin Alexandrescu și de Camelia Voiculescu (o ”grijă” preluată de la tata, cum se exprima Camelia într-o înregistrare), clipul a ajuns la dosar și a grăbit sentința, care se adaugă cazului de șantaj al lui Dan Diaconescu-OTV, altă glorie a presei românești aflată după gratii.

Tomis News vs Gabriel Comănescu. După numeroase termene de judecată, jurnalistul Marius Florian din Constanța a câștigat procesul cu magnatul Comănescu, președintele Grup Servicii Petroliere și mogul de presă. Acesta ceruse daune uriașe pentru prejudicii de imagine și amenințare. Dezvăluirile despre afaceri suspecte, despre manevrele pentru preluarea Aeroportului Tuzla, despre neplata salariilor angajaților etc. l-au înfuriat pe magnat care a solicitat suplimentar instanței să interzică jurnalistului să mai scrie despre el. Instanța i-a respins ca nefondată acțiunea, iar Tomis News poate continua investigațiile.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Fenomenul de fake news este extrem de prezent în presa românească, fiind ocrotit și de instituțiile statului.
    Cu titlul de exemplu:
    Consiliul Național al Audiovizualului stăruie în refuzul de a sancționa ProTV pentru minciunile despre revoluționari, invocînd acum prescripția
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/06/26/consiliul-national-al-audiovizualului-staruie-in-refuzul-de-a-sanctiona-protv-pentru-minciunile-despre-revolutionari-invocind-acum-prescriptia/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Navalnîi a fost judecat în secția de poliție. Doar pe vremea lui Stalin se mai putea întâmpla așa ceva. Interviu cu analistul Armand Goșu

Duminică seara, la revenirea în Rusia, Aleksei Navalnîi a fost arestat, la punctul de control al pașapoartelor, din...

Transgenderii, „Dezastru al unor oameni fără Dzeu”?

Îi mai țineți minte pe CpFeii ăia cu mîna pe cruce și familia-n gură care puseseră de-un referendum acum vreo doi ani...

O variantă modernă a poveștii cu vulpea bearcă: „Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite a calculat că mai avem circa 60 de...

Dacă ați fi participat în iulie 2015 la lucrările Conferinței dedicate Anului Internațional al Solurilor, desfășurate în Colorado sub auspiciile Organizației pentru...

Democrația este pentru zei. Nu trebuie să ne surprindă faptul că oamenii nu o pot menține

„De ce eșuează democrațiile?” Am auzit această întrebare de multe ori în ultimii ani, în cărți, în paginile de...

Radiografia dezastrului industriei energetice românești în 10 ani

Cifrele nu mint, sunt luate din site-ul Transelectrica și puse în tabele și grafice pentru a trage concluziile. Am extras datele SEN...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.