sâmbătă, ianuarie 22, 2022

Justiția face curat în ograda presei

Decizii recente ale CEDO și ale justiției române pun degetul pe metehne nevindecate ale societății românești care influențează conduita mass-media. Cazurile relevă câteva fenomene deloc izolate, pentru care comunitatea jurnalistică nu a găsit terapiile potrivite, rămânând la latitudinea instanțelor să le rezolve, corect sau nu. În primul rând, spiritul critic al jurnaliștilor este înăbușit sistematic de puterea baronilor locali cu efect inhibitoriu și asupra instituțiilor. Magistraților români le-a trebuit ceva vreme să ia în considerare principiile libertății de exprimare, ignorate mulți ani după Revoluție, când calomnia figura încă în Codul Penal (a fost scoasă prin diligențele ministrului Monica Macovei) și sute de jurnaliști erau hărțuiți cu procese de calomnie. În al doilea rând, se vede oportunismul jurnaliștilor, dispuși să se pună la dispoziția patronilor încălcând regulile profesiei și ignorând complet etica ei. Șantajul, manipularea josnică, intimidări de tot felul au fost și sunt exercitate de companii media. În al treilea rând, societatea civilă reacționează anemic la dezvăluirile mass-media, manifestă rar solidaritate, instituțiile abilitate nu iau măsuri, așadar vocile independente ale jurnaliștilor și investigațiile lor nu au ecoul așteptat și nici nu produc masă critică.

Cazul Ghiulfer Predescu contra România. Jurnalista constănțeană a exprimat la Realitatea TV în 2006 un punct de vedere asupra unor conflicte locale, arătând că orașul este divizat între oamenii primarului Mazăre și inamicii lui, invocând lupte de factură interlopă. Dată în judecată pentru prejudicii de imagine, a fost condamnată definitiv în 2008 la plata unor daune supradimensionate și la publicarea, cu scuze, a sentinței. Cele trei judecătoare, Paulina Georgescu, Vanghelița Tănase și Eleonora Spridon, deși au admis că e dificil de stabilit obiectiv, aritmetic, cuantumul despăgubirilor morale, au considerat că suma de 50.000 lei ar putea aduce”ușurarea suferințelor și obținerea unor anumite satisfacții de către partea vătămată”. Emoționant!. Cu credite luate de la bancă de familia jurnalistei ,”suferințele” lui Mazăre s-au mai atenuat. Influența clanului Mazăre&Nicușor Constantinescu a determinat și pierderea jobului de la televiziune a jurnalistei. După aproape nouă ani, Curtea Europeană a Drepturilor Omului face dreptate constatând în Dosarul 29751/2009 o încălcare a art.10 privind libertatea de exprimare, fiindcă”libertatea jurnalistică include recurgerea la un anumit grad de exagerare sau provocare”, aplicabile unor idei sau informații care ofensează sau șochează, mai ales atunci când critica se aplică unor persoane publice cu funcții decizionale. CEDO a dispus ca statul român, care prin agentul guvernamental a apărat poziția viciată a judecătoarelor, să îi plătească jurnalistei 14.000 euro daune materiale și 4.700 euro daune morale.

Cazul de șantaj Antena TV Group. Procesul început în 2013 de RCS împotriva trustului antenist a ajuns la final în iunie 2017 când instanța supremă a pecetluit faptele de șantaj exercitate prin intermediul presei. Astfel, Sorin Alexandrescu, directorul Antena Group, a fost condamnat definitiv pentru șanstaj la 4 ani și șase luni închisoare cu executare, Camelia Voiculescu la un an și șase luni cu suspendare, Șerban Pop, fostul șef ANAF, la doi ani cu suspendare pentru divulgare de informații secrete, plus 80 de zile de muncă în folosul comunității, iar grupul media va plăti o amendă penală de 200.000 lei. Achitați: Dan Voiculescu, George Matiescu, Intact Publishing. Practica șantajului a fost aplicată întocmai: timp de câteva săptămâni fostul administrator al RCS a fost presat să semneze un contact de publicitate de milioane de euro sub amenințarea unor dezvăluiri compromițătoare. Un promo ”exploziv” despre presupuse fapte de corupție a fost difuzat de peste 400 de ori pe toate canalele trustului, de la Antena 1 și Antena 3, la cele de divertisment. Comandat de Sorin Alexandrescu și de Camelia Voiculescu (o ”grijă” preluată de la tata, cum se exprima Camelia într-o înregistrare), clipul a ajuns la dosar și a grăbit sentința, care se adaugă cazului de șantaj al lui Dan Diaconescu-OTV, altă glorie a presei românești aflată după gratii.

Tomis News vs Gabriel Comănescu. După numeroase termene de judecată, jurnalistul Marius Florian din Constanța a câștigat procesul cu magnatul Comănescu, președintele Grup Servicii Petroliere și mogul de presă. Acesta ceruse daune uriașe pentru prejudicii de imagine și amenințare. Dezvăluirile despre afaceri suspecte, despre manevrele pentru preluarea Aeroportului Tuzla, despre neplata salariilor angajaților etc. l-au înfuriat pe magnat care a solicitat suplimentar instanței să interzică jurnalistului să mai scrie despre el. Instanța i-a respins ca nefondată acțiunea, iar Tomis News poate continua investigațiile.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Fenomenul de fake news este extrem de prezent în presa românească, fiind ocrotit și de instituțiile statului.
    Cu titlul de exemplu:
    Consiliul Național al Audiovizualului stăruie în refuzul de a sancționa ProTV pentru minciunile despre revoluționari, invocînd acum prescripția
    https://mariusmioc.wordpress.com/2017/06/26/consiliul-national-al-audiovizualului-staruie-in-refuzul-de-a-sanctiona-protv-pentru-minciunile-despre-revolutionari-invocind-acum-prescriptia/

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro