joi, ianuarie 20, 2022

Justiția se apără de presă și de politică

În avalanșa de spumă din care se hrănește zilnic mass-media, nicio dezbatere cum nicio minune nu ține la noi mai mult de trei zile. Ar merita să se adâncească discuția despre raportul dintre jurnaliști și instituțiile justiției, într-o țară unde mass-media își asumă adesea un rol politic: fie de partea puterii (a puterii politice sau a comenzilor patronale), fie în opoziție, când opoziția partidelor este mută. Își mai asumă uneori, fraudulos, rolul de judecător. Presei îi place să dea verdicte. S-a vorbit despre relația justiție-presă cu ocazia Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare-MCV din ianuarie curent când afirmația ”Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă, care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de CNA a iscat controverse. Totul a rămas la nivel de reacție emoțională, fără un răgaz de reflecție serioasă asupra conduitei corpului profesional al presei. La acel moment, furibund au reacționat tocmai cei care exercitau presiuni asupra justiției, numiți de altfel în alte rapoarte, ”cu subiect și predicat” cum se exprimă ei înșiși: Niște români se duc și toarnă la Bruxelles vrute și nevrute despre țara lor, totul cu un scop murdar : al menținerii influenței lor politice, totale, asupra mecanismelor justiției. Abuzurile grave, încălcările de lege și Constituție, elementele de tip mafiot, crimă organizată, prostituția, jaful banului public. Toate aceste chestiuni concrete din guvernarea Băsescu-Boc sunt vizate a fi protejate printr-un mecanism portocaliu București-Bruxelles. Singurii care sunt zugrăviți drept vinovați eterni sunt adversarii politici și presa care-i critică. Presa care-i laudă și are imixtiuni violente în actul de justiție e bună și merită încurajată”. Cam așa comenta Radu Tudor pe Antena 3 la momentul publicării raportului, susținând fără reținere interesele trustului și ale USL, aflat deja la putere. Cazul de șantaj din trustul Intact, aflat deja în atenția procurorilor, relevă la ce folosește atacul, căruia i s-au adăugat numeroase altele la adresa justiției. Atacurile mediatice sunt în ton cu imixtiunile prin declarații ale primului ministru Ponta, care dă ”indicații” publice pentru sentințe, laudă infractori, se pupă cu penalii politici și are o adevărată obsesie pentru Monica Macovei, mereu jignită pentru incoruptibilitatea ei și pentru credibilitatea câștigată la Bruxelles. Sunt în semiton cu felul în care clasa politică de la noi înțelege separația puterilor în stat, fapt reflectat și în proiectul de Constituție care dorește așezarea deasupra legii a politrucilor.

Din nou subiectul a devenit actual când Consiliul Superior al Magistraturii a analizat cererea de apărare a independenței sistemului judiciar, încălcată de trustul Intact prin campaniile împotriva celor care trebuie să îi cerceteze pentru șantaj și complicitate pe Sorin Alexandrescu, pe Camelia Voiculescu și pe ”tati” care i-a dat și ei ”grija aia”. CSM a admis cererea care arăta că prin afirmaţiile moderatorilor şi invitaţilor emisiunilor 100 de minute, La Ordinea zilei, Sinteza zilei, precum şi a jurnalelor de ştiri difuzate de postul de televiziune Antena 3, în perioada menţionată (30 mai-6 iunie 2013), s-a căutat acreditarea, direct şi fără echivoc, a faptului că justiţia română este aservită politic sau chiar controlată politic, făcându-se trimitere la lideri politici, la comanda cărora s-ar fi efectuat, de către procurori, presupuse abuzuri în ancheta pe care Direcţia Naţională Anticorupţie a instrumentat-o în legătură cu faptele săvârşite de Sorin Alexandrescu, director executiv al postului de televiziune Antena 3”. Deși România este una dintre țările care dispune de măsuri de separare a sistemului judiciar de cel politic – chiar componența CSM o subliniază care la noi nu permite decât participarea unui singur membru din executiv, în vreme ce în Polonia participă 6 parlamentari și un ministru, în Franța 4 din executiv și un parlamentar iar în Ungaria 2 parlamentari și un ministru) – justiția e departe de a se simți în siguranță față de abuzul politic. Cu jurnaliștii se mai negociază pe baza ”Ghidului de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi mass media”, și el controversat încă înainte de aplicare. Doar cu jurnaliștii, nu și cu falșii jurnaliști.

Indiferentă la pierderea credibilității sale, presa își permite uneori luxul de a fi folosită ca o curea de transmisie între politicienii dornici să își conserve privilegiile și justiția care trebuie cu orice preț intimidată. Uneori iese, de cele mai multe ori nu. Cazurile Năstase, Becali, Fenechiu etc. o demonstrează. Dar asta nu înseamnă că nu merită ca jurnaliștii să zăbovească asupra măsurilor de igienă etică utile pentru purificarea profesiei. Liviu Avram de la Adevărul, jurnalist cu bună judecată și măsură, crede la fel: ”Raportul vorbește și de o revizuire a standardelor jurnalistice și mă tem că politcienilor le-ar putea veni ideea de a concepe o lege a presei. Și dacă o vor face, în mod cert nu o vor face bună. Ar mai fi soluția ca presa însăși să găsească resurse de a-i izola pe cei care abuzează de statutul de jurnalist, îl golesc de conținut, ocupă gălăgios scena și pun această meserie la dispoziția politrucilor. Cred însă că presa română deja nu mai are, dacă a avut vreodată, aceste resurse”.

Articol apărut și în revista ”22”

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. @Armanca

    „Atacurile mediatice sunt în ton cu imixtiunile prin declarații ale primului ministru Ponta, care dă ”indicații” publice pentru sentințe, laudă infractori, se pupă cu penalii politici ”

    Totusi, in comparatie cu acel „Pai e bine, domnu’ chestor?!” aruncat de suspendatul presedinte dintr-un garaj portocaliu (la care, cu promptitudinea unei ordonante, procurorul general pe atunci Kovesi, s-a si „sesizat”), sau de laudele aduse „omului de afaceri” si indicatiile pretioase date justitiei in cazul Popoviciu (de care il leaga sentimente profunde inca din vremea cand era primar general al capitalei) – numai doua exemple (printre altele care incep inca din primul mandat) in care… dracul si-a varat coada, imixtiunile premierului palesc.

    • In comparatie:
      interogativa „..domnule chestor?” (nu procuror), este egala cu „procurorii sa nu mai ancheteze…” ? Si apropo, cu ce s-a „sesizat ” procurorul – „cu promptitudinea unei orodonante”? Pentru ca ancheta a fost oprita (pe moment) asta s-a sesizat.
      Cat despre „laudele” aduse, s-a pomenit cumva intre laude un „…sper sa fie achitat?”
      Iar pupaturile … nu prea le-am gasit echivalenta. Dar poate dumneavoastra stiti ai multe si nu doriti sa ne impartasiti…

  2. Presa face ce trebuie sa faca.
    Presa de proasta calitate sau de buna calitate reflecta starile generale in justitie ,societate si politica.
    Presa critica justitia si le judeca procesele.Pai daca are de ce, ce vrei sa faca?
    Justitia de atatea ori a dovedit coruptie.Problema nu mai este daca justitia este corupta.Problema este cine nu este corupt din sistemul justitiei.Catalin Voicu stie.

    Politicienii sunt corupti.Problema este clara.Intrebarea este cati dintre politicieni nu sunt corupti si aici nu avem un raspuns clar.Suspectez ca foarte putini.De ce? pai judec rezultatele guvernarii.Si inf ond de credeti ca s-au facut politicieni? Sa ramana saraci?Sau primari?Sau ministri?Sa ramana saraci si curati la suflet?

    Politia este corupta?Ohohooooo va zice orice cetatean ,care politist nu este corupt.Mai multi sunt cei corupti decat cei necorupti .De credeti ca s-au facut politisti?

    Parchetele sunt corupte? Ohohooo va zice toata lumea.De ce crezi ca se face cineva procuror?Tocmai ca se fac bani usor.Nu de dragul dreptatii.Cum constatam asta?
    Pentru ca se vede.

    Se ascund toti dupa cate un biet erou din sistem ,erou necorupt si este dat ca exemplu.Sau se mai ofera varianta …Nu toti sunt corupti…numai foarte putini si se da un exemplu de judecator ,politist sau procuraor arestat pentru coruptie.
    Si iarasi se ascund toti dupa cate un proces de coruptie.

    Problema este cu cei neprinsi inca. Si faptul ca nu are cine sa-i prinda fiind toti corupti.
    Cand se cearta intre ei atunci mai vedem cate un corupt.

    Vechiul obicei ca dupa Nadia Comanici sa se ascunda toata natiunea romana.Da !… se spunea atunci cu satisfactie ….vedeti? O vedeti pe Nadia? Astia sunt romanii !!!
    sau
    Ii vedeti pe cei 20-30 de olimpici? Astia sunt elevii romani !!!

    La Bac spunea Abramburica ca :….eu cred ca profesorii isi fac datoria si sunt cinstiti.Cu vocea ei mieroasa si miorlaita. …..Elevii sunt cuminti si nu copiaza zicea ea…..,parerea ei era ca 99.99% profesori si elevi sunt cuminti si cinstiti si nu au luat sau dat atentii la bacalaureat.

    Parerea Abramburicai este o cifra statistica.Matematica.Care are efect matematic.99% are efect.Va sa zica numai 1% sunt cei rai.
    Nu spune Abramburica de unde provine acel 99% .A existat un sondaj stintific? Sau e doar”parerea ei”.Daca e asa atunci „parerea mea” este ca situatia e invers 1% sunt cuminti si 99% sunt rai.Ca asa se vede.

    Ce stie tot satul nu stie barbatu.

    Manipulare si diversiune.Nu stie Abramburica ca Bacul de cand lumea este cu atentii care se dau si iau?! Minte,stie da zice ca nu stie.Si aici se vede caracterul.
    Si acum face parchetul anchete! Adica elevii care au dat sunt „martori” ca au dat nu sunt inculpati ca au dat.
    Si profesorii care au luat sunt singuri inculpati.Ca au luat de la cine? Iata un model de coruptie….

    Presa face urmarire penala,judeca si critica .Foarte bine ,daca nu ar avea ce nu ar face. Si presa care vrea sa musamalizeze un subiect si presa care vrea sa dezvaluie tot adevarul.
    Observatorii vor trage concluzia personala.

    Din tot acest vacarm iese ce iese.Cand bine cand rau. Dar macar avem sperante.
    Daca presa va inceta sa mai combata va fi tragic.Se va asterne marea tacere a telejurnalelor comuniste.Si aia era presa nu?

    In lupta asta pe care o urmarim zilnic trebuie sa intelegem ca intodeauna este vorba de BANI.
    Nimic altceva.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro