Teme:
- Cauza protestelor din Kazahstan
- Protestele încep cu cereri economice și ajung la revendicări și ultimatumuri politice
- Tokaev se folosește de proteste pentru a-i destui pe oamenii fostului președinte Nazarbaev
- Revoltele din zona Almatî, cauze, actori, victime.
- Rolul serviciului de securitate în violențele din Kazahstan
- Este pentru prima dată în istoria OTSC când trupe – fie ele și de menținere a păcii – intervin într-un conflict intern
- Putin se folosește de criza politică din Kazahstan pentru o nouă demonstrație de forță
- De ce Nazarbaev l-a ales pe Tokaev succesor la conducerea Kazahstantului
- Cum sună “dualitatea puterii” în limba kazahă
- Ce a câștigat Rusia de pe urma crizei din Kazahstan
- Scenarii post-criză
Contributors.ro: În noaptea de Revelion prețul la gaz în Kazahstan s-a dublat, ca urmare a unei măsuri de liberalizare. Dar, de regulă, reducerea subvențiilor se face când prețul e coborât, când cererea nu e foarte mare, nu în mijlocul iernii. A fost un moment total nepotrivit pentru o astfel de măsură. Apoi, pe 2 ianuarie au început primele proteste în vestul țării, la Janaozen, într-un oraș unde mai avuseseră loc manifestații violente, acum 10 ani. Și atunci, protestele au fost reprimate cu brutalitate, presa vremii vorbea de sute de morți. Nu vi se pare ciudat că într-un astfel de moment tensionat, când se așteaptă întâlnirile dintre delegațiile americană și rusă ce vor discuta despre garanțiile de securitate cerute de Putin, să izbucnească această criză în Kazahstan, la 1500 km de granițele Ucrainei, unde sunt concentrate trupe rusești?
Armand Goșu: Guvernul din Kazahstan a decis acum un an să liberalizeze piața gazului de la 1 ianuarie 2022. Nu e măsură inițiată acum două săptămâni. Și n-are nici o legătură cu Putin sau cu negocierile ruso-americane. Ce s-a întâmplat în orașele din vest iar era previzibil, acolo au mai fost proteste, ați amintit de cel mai violent de acum 10 ani. Șefii administrațiilor locale ca și cei mai mulți funcționari din Kazahstan sunt total inadecvați funcției pe care o dețin, prin comportamentul și atitudinea lor nu fac decât să incite lumea la proteste. Dar nu e nici o conspirație aici. Recrutarea funcționarilor superiori kazahi nu se face pe criteriul competenței, nici inteligenței. Acei oameni nu dețin nici o abilitate cerută de funcția ocupată.
A doua zi, protestul s-a extins și s-a politizat. Zeci de orașe au fost cuprinse de proteste. Cei care au ieșit în stradă, au uitat de prețul la gaz. De altfel, guvernul a renunțat imediat la liberalizare și a revenit la vechiul preț, însă nu mai conta. Protestatarii cer demisia guvernului, a președintelui și ridicarea imunității fostului președinte Nursultan Nazarbaev și îndepărtarea lui de pe scena politică. Principala lozincă devine “moșule, pleacă!” Sau poate fi tradus: “moșule, lasă-ne!” Mai cer revenirea la Constituția din 1993.
Protestul se extinde. Rețelele sociale au un rol determinant. Așa s-a întâmplat și în 2019, înaintea pandemiei, când au început proteste la granița cu China. Erau manifestații anti-chineze, chiar în provinciile vecine cu China. Apoi, în două zile, protestele au cuprins întreg Kazahstanul. La asta a contribuit decisiv răspândirea informațiilor cu ajutorul rețelelor sociale.
Era o stare mocnită de nemulțumire, care s-a accentuat în ultimii ani, și din cauza pandemiei de Covid. Chiar dacă a contat scumpirea prețului la gaz, ea a fost doar un pretext. Cauza e mult mai adâncă. E vorba, în primul rând, de degradarea situației materiale a populației, în condițiile unei inflații de peste 10% pe an. Cu un șomaj de 12% pentru anul 2021, în condițiile pandemiei, într-o țară cu un sistem de sănătate publică prost organizat, dominat de corupție și clanuri medicale care se bat pe resursele bugetare. În al doilea rând, actuala elită politică și de afaceri ce provine din cea sovietică și-a epuizat potențialul.
Contributors.ro: Asta, la nivelul întregii țări. Numai că protestele violente care s-au transformat în lupte de stradă s-au desfășurat în sud, în fosta capitală, la Almatî, un oraș cu aproape două milioane de locuitori. Cum se explică asta?
Armand Goșu: Almatî e un oraș cunoscut pentru potențialul său de protest. Aici sunt mulți studenți. Odată cu mutarea capitalei spre nord, la Astana, populația loială regimului a plecat și ea. Multe zeci de mii de familii de înalți funcționari din ministere, ofițeri din serviciile secrete și alte instituții militarizate, simpli birocrați din marile companii de stat, toți s-au mutat în noua capitală. În ultimul deceniu, în Almatî a crescut crima organizată, influența grupărilor islamiste.
În imaginile publicate cu violențele din Almatî vedem mulți bărbați tineri, unii extrem de violenți. Sunt tineri din satele dimprejur care n-au de muncă și care s-au radicalizat. În principal prin islamizare.
Contributors: Afganistanul este aproape.
Armand Goșu: Exact, chiar dacă nu are graniță directă, se simte influența Afganistanului, pentru că e aproape.
Dar nu e doar Afganistanul. O altă sursă de islamizare sunt familiile cecene care au revenit. Cecenii au fost deportați în primăvara 1944 în Kazahstan. Au reveni în patria lor istorică, din Caucazul de Nord, după moartea lui Stalin. Unii n-au mai găsit casele, gospodăriile și s-au întors în Asia Centrală. Până astăzi, în Kazahstan trăiește o importantă diasporă cecenă. Copiii lor aveau să se întoarcă în Cecenia după prăbușirea Uniunii Sovietice. Dar, în decembrie 1994 a început războiul cu Rusia. Câteva sute de familii fug de război, întorcându-se în Kazahstan. Numai că ele sunt deja islamizate. Pentru că în anii ’90 a crescut semnificativ influența curentului wahhabit în nordul Caucazului, mai ales în Cecenia și Daghestan.
E greu de apreciat de la distanță, după înregistrări video și fotografii ce s-a întâmplat la Almatî. Ce am văzut, nu confirmă o prezență masivă a tinerilor radicalizați la proteste. Însă, sunt suficient de multe mărturii care indică faptul că acești tineri bărbați din Almatî care încep lupte de stradă cu trupele guvernamentele în Piața Republicii, cum spun rușii, sau Piața Independenței, cum spun kazahii, erau îmbrăcați sportiv, aveau o bună pregătire fizică, refuzau să fie fotografiați, mânuiau bine armele de foc. Ei participă la ocuparea, distrugerea, incendierea unor clădiri administrative.
Contributors.ro: În debutul protestelor s-a cerut ieftinirea gazului. Luni și marți, 3-4 Ianuarie, după ce manifestațiile se extind în toată țara, cererile sunt politice, în primul rând să fie destituit guvernul și să plece Nazarbaev. Când apar violențele? La început protestul era pașnic.
Armand Goșu: Violențele încep după ce președintele Tokaev i-a destituit pe oamenii lui Nazarbaev, pe primul ministru Askar Mamin și – mai ales – pe șeful serviciului de securitate, Karim Masimov. Tot atunci a fost destituit și adjunctul lui Masimov, Samat Abiș, nepotul fostului președinte Nursultan Nazarbaev.
De ce i-a îndepărtat și chiar arestat pe oamenii de încredere ai lui Nazarbaev? Nu cred că i-a înlocuit pentru că protestatarii au cerut asta. Să nu uităm că protestatarii au cerut și demisia președintelui Tokaev. Nu doar a guvernului sau plecarea lui Nazarbeav.
Atunci, de ce i-a destuit? Cred că Tokaev s-a folosit de această criză pentru a-i îndepărta pe oamenii lui Nazarbaev și a prelua toată puterea. Dar, Tokaev i-a schimbat din funcțiile importante pe care le ocupau, fără să respecte legea. Și fără să respecte procedurile. Mai mult, l-a înlocuit și pe Nazarbaev din fruntea Consiliului de Securitate. Însă, în Constituția este prevăzut faptul că Nazarbaev ocupă această funcție pe viață. Din punctul de vedere al legalității, preluarea conducerii Consiliului de Securitate de către Tokaev e cel puțin discutabilă.
Abia după ce Tokaev a operat aceste destituiri au început violențele, jafurile, incendiile și crimele din Almatî. Poliția s-a retras, militarii n-au mai răspuns la comenzi. S-au închis în cazarmă. Pur și simplu, au refuzat să execute ordinele noului președinte al Consiliului de Securitate, Tokaev. Nu cred că nu-i executau ordinele pentru că nu-l considerau legitim pe Tokaev ci pentru că nepoții, rudele, apropiații fostului președinte Nazarbeav încercau să supraviețuiască în funcțiile de conducere pe care le dețineau.
Deci, ține de specificul transferului de putere din Kazahstan. Comentariile pe care le-am ascultat indică o legătură cauzală între eliminarea apropiaților lui Nazarbeav din funcții, izbucnirea revoltelor violente, refuzul armatei de a executa ordinele lui Tokaev, în primul moment. Pentru ca apoi, după ce Tokaev i-a cerut Rusiei ajutor militar, atitudinea structurilor de forță din zona Almatî să se schimbe și să recunoască autoritatea lui Tokaev.
Ce urmărește Rusia prin această intervenție în Kazahstan? E un semnal pentru Ucraina? Sau pentru NATO și americani? Sau poate pentru China?
Vladimir Putin a speculat un context favorabil, n-a fost o ocazie creată de Rusia, nu s-a așteptat la așa ceva, dar odată ce a apărut, s-a grăbit s-o folosească.
Rusia, de fapt Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă, care va împlini 30 de ani peste câteva luni, a fost solicitată de Tokaev să intervină. Era disperat președintele Tokaev, armata nu-i răspundea la comenzi, conflictul din elita kazahă nu părea decis, astfel că a jucat cartea relației cu Putin. În fostele capitale de republici sovietice, de la Chișinău la Bișkek, în ochii elitei politico-economice cu rădăcini în nomenclatura din URSS și în KGB, o relație bună cu Kremlinul te validează ca lider.
Ca să pună mâna pe toată puterea, Tokaev avea nevoie de susținerea publică a lui Putin, ca să fie acceptat în propria țară drept președinte al Consiliului de Securitate, iar ordinele sale să fie executate. El nu are nevoie de armata rusă pe teritoriul Kazahstanului.
Putin s-a folosit de slăbiciunea lui Tokaev și l-a pus să plătească pentru serviciul făcut. De asta avem trupe rusești în Kazahstan.
Știm că au mai fost ocazii în care Organizației Tratatului pentru Securitatea Colectivă i s-a cerut să intervină cu trupe. Cea mai recentă e cererea premierului armean, de acum 14 luni, când trupele azere au atacat Erevanul. Asta e singurul caz de agresiune externă. Restul, sunt solicitări de intervenții împotriva opoziției, adică în conflicte politice interne. În vara 2020, Alexandr Lukașenko a cerut intervenția aliaților din Organizație pentru a reprima manifestațiile de protest din Belarus. Liderii de la Bișkek au cerut de cel puțin două ori, în ultimul deceniu și jumătate, intervenția trupelor Organizației Tratatului pentru Securitate Colectivă, împotriva opoziției din Kârgâzstan.
Acum este prima dată în istoria OTSC când trupe – fie ele și de menținere a păcii – intervin într-un conflict intern. Această intervenție deschide un nou capitol în istoria fostului spațiu sovietic. Practic, OTSC care împlinește 30 de ani de la înființare și 20 de ani de când este alianță militară, se transformă într-un club al aliaților Rusiei, în care Kremlinul ar putea interveni pentru susținerea unui actor politic intern care promovează agenda Rusiei.
Dacă va fi solicitată, Moscova poate interveni cu trupe. Vor fi consecințe pe termen lung pentru toți membrii Organizației. E un fel de variantă nouă a Doctrinei Brejnev. Lipsește acum componenta ideologică. E înlocuită cu una geo-strategică. Poți să fii comunist, conservator, liberal, ecologist… nu mai contează. Important e să rămâi în orbita Kremlinului, în zona de influență a Rusiei. Să nu dai Rusia pe Occident.
Dacă spuneți că nu prezența rusă contează în Kazahstan, ci semnalul pe care-l dă Putin de susținere pentru președintele Tokaev, de ce președintele Kazahstantului a cerut trupe?
El a discutat miercuri, pe 5 ianuarie, cu Putin și Lukașenko la telefon. Situația părea disperată. Atunci cred că s-a luat decizia. A urmat discursul televizat al lui Tokaev. De fapt e vorba de o ședință a Consiliului de Securitate, există înregistrarea video pe site-ul președinției. Tokaev spune că s-a adresat șefilor de stat din Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă și a cerut ajutor pentru a face față acestei amenințări teroriste. Numai că Organizația nu poate să intervină decât în cazul unor amenințări din afară. Asta e articolul 4, invocat și cu această ocazie.
Ce face, atunci, Tokaev? Afirmă că ordinea de drept e contestată de teroriști care sunt antrenați în afara țării. Deci, e un atac organizat din străinătate.
Teza lui Tokaev a preluată de Ministerul rus de Externe, care într-o declarație de a doua zi afirmă că decizia de a trimite trupe a fost luată la solicitarea lui Tokaev, pentru a normaliza și stabiliza situația din Kazahstan a cărui integritate și securitate – atenția la formulare! – sunt subminate de către detașamente armate, antrenate și organizate. Și – mai insistă diplomația rusă – decizia de trimitere a trupelor a respectat articolul 4 al Organizației Tratatul pentru Securitate Colectivă.
Vineri, 7 ianuarie, într-un discurs televizat, președintele Tokaev insistă pe legalitatea intervenției străine. El spune: trupele OTSC sunt aici la cerea noastră, pentru o perioadă scurtă de timp și nu participă la lupte ci doar acordă susținere… asta e formularea din discursul care se încheie cu vestea bună că președintele va da poporului mai multe internet.
Trupele OTSC nu depășesc 3000 de oameni, în acest moment. De altfel, trupele de menținere a păcii ale Organizației sunt de 3600 militari, în total, din care 3100 sunt ruși. Sunt transportați cu 70 de avioane IL 76 și câteva AN – 124, cu tehnică militară cu tot. Tot avioanele rusești transportă și militarii din Belarus, Tadjikistan, Kârgâzstan și Armenia, dislocați în Kazahstan. E un număr de 150, 100….din fiecare țară. Doar ca să nu fie Rusia singură. Militarii au luat sub protecție consulatele străine din Almatî, aeroportul, sunt de pază în fața unor instituții. Par să evite contactul cu populația locală. Dacă criza se adâncește, trebuie luată în calcul și această posibilitate, OTSC are la dispoziție trupele pentru reacții operative, grupare creată acum 12 ani, după o discuție tensionată, care s-a soldat cu ieșirea Uzbekistanului din organizație. Vorbim despre 15.000 de militari, din care 11.000 sunt ruși. OTSC ar putea să îi mobilizeze în câteva ore, în cazul unei crize majore.
Paradoxal, Tokaev avea sub comanda sa aproape 200.000 militari și nu s-a descurcat. Da, da…. 70.000 sunt trupe regulate, la Ministerul Apărării, 80.000 trupe speciale ale Ministerului de Interne, mai este și Garda Republicană, alți 35.000… Asta la o populație de 19 milioane, cât are Kazahstanul. Militari bine echipați și antrenați. Și tot n-au fost suficienți. Acum, credeți că cei 2-3000 care au aterizat trimiși de OTSC vor stabiliza situația?
200 de mii e o cifră impresionantă. Dar, insist pe un aspect, de ce i-a cerut totuși Tokaev lui Putin să trimită trupe?
Cred că de frică. A ordonat stare de urgență, armata nici o reacție. A interzis oamenilor să iasă din casă între 22 și 7 dimineață, trupele de ordine … nimic. De vreme ce instituțiile militarizate nu răspundeau la comenzi, a intrat în panică și a cerut intervenția Rusiei. Poate a fost un gest ritualic, nici Tokaev nu se aștepta ca Putin să zică, da, gata, trimitem trupe! N-o mai făcuse până atunci.
Sau poate că introducerea trupelor rusești a fost prețul plătit de Tokaev pentru susținerea Moscovei, într-o competiție politică internă, cu ce a mai rămas din familia lui Nazarbaev. Și atunci, aceste trupe rusești vor fi dislocate pe termen lung în Kazahstan.
Dar, de fapt, împotriva cui luptă cei 200 de mii de militari de la diverse structuri din Kazahstan, plus alți 3000 de ruși? Care e ”dușmanul”?
Manifestanții obișnuiți au intrat în case, în ultimele două zile orașele sunt pustii. Mai rezistă mici grupuri, de tineri bărbați, îmbrăcați sportiv, care știu să folosească armele. Pot să provină din lumea criminală din zona Almatî. Trebuie să știți că în multe regiuni din fostelele republici sovietice, lumea criminală trăiește între fel de simbioză cu serviciile secrete. E posibil membrii unor bande criminale să fi fost utilizați de un nepot al lui Nazarbaev care a comandat echivalentul SRI din Almatî, ca să creeze panică și chiar să destabilizeze situația.
La un moment dat, Tokaev vorbea de 20.000 de bandiți-teroriști. Nu știu de unde a scos cifra, n-a dat nici o sursă, nimic. Joi, chiar când aterizau primele detașamente rusești, un senator, membru al Consiliului Federației, Valeri Vassiliev, a declarat că în Kazahstan luptă afgani. N-a urmat nici o clarificare. Nu avem un număr de victime, câți au fost împușcați, răniți, vedem doar fotografii cu oameni care iau cu asalt porțile spitalelor ca să recupereze trupurile spre a le îngropa.
Pe lângă elemente ale lumii criminale, cred că și tinerii kazahi s-au radicalizat și participă la această firavă rezistență. Nu uitați că kazahii sunt extraordinari luptători. Regimentele kazahe aduse în noiembrie 1941 la Moscova au salvat capitala sovietică de ocupația germană. Regimente kazahe au participat la cucerirea Berlinului în aprilie 1945. O simplă scânteie ar putea să aprindă toată Asia Centrală. E un scenariu de coșmar, nu vreau să mă gândesc.
E o temă mai mare aceasta a posibilelor evoluții, o lasăm pentru sfârșit. Însă, până atunci, vreau să vă vorbim despre cauzele interne ale conflictului. Presa japoneză a fost o plăcut surpriză pentru mine. Pe acest subiect mi s-a părut mai documentată decât presa anglo-saxonă, care cred că încă nu s-a întors la lucru după sărbătorile de iarnă, și mult mai nuanțată în afirmații. Analiștii japonezi pun accentul pe lupta dintre clanuri, pe faptul că asistăm la o reconfigurare a raporturilor dintre marile clanuri din Kazahstan. Că Nazarbeav și familia sa aparține unui clan, iar Tokaev altuia.
Școala japoneză de Area Studies, pe Asia Centrală, e senzațională. Nivelul analizelor japoneze e foarte bun. Diplomații japonezi, oriunde în lume, sunt foarte bine pregătiți. În primul rând cunosc limba la perfecție, istoria, geografia țării în care sunt acreditați. Nu mă miră de loc ce-mi spuneți. Însă n-am citit eu suficient pentru a putea comenta competent subiectul clanurilor.
Se pare că perioada sovietică n-a reușit să niveleze vechile structuri sociale. Familia lui Nazarbaev aparține clanului Șapâraștilor, din Ulî Juz, adică Juz-ul Vechi, “tribul vechi”, ”hoarda veche”. De fapt e o vorba de o alianță de triburi, asta ar fi traducerea corectă pentru Juz. ÎnKazahstan sunt trei Juz-uri, Ulî Juz, Orta Juz și Kâșî Juz. Ele acoperă teritorii diferite. Ulî Juz, de unde este și Nazarbeav, e în sud, unde se află și orașul Almatî.
Cât de puternice mai sunt aceste structuri….nu știu, nu vreau să-mi dau cu părerea. Dar, au existat grupuri de experți în timpul Războiului Rece, cel mai important era cel de la Paris în frunte cu Alexandre Bennigsen, care afirma că structurile tradiționale s-au păstrat, că ele organizează viața comunităților, iar musulmanii n-au putut fi sovietizați. Occidentalii au avut campanii de subminare a Uniunii Sovietice prin susținerea musulmanilor din Asia Centrală. Kazahstanul era principala lor țintă, pentru că populația de aici luptase împotriva bolșevicilor, iar mai apoi a fost supusă unei represiuni crunte. Știu detalii despre aceste discuții care se purtau în Occient de la regretatul Mihnea Berindei care a lucrat cu Bennigsen mulți ani. Bennigsen venea dintr-o familie de ruși albi, cum erau mulți în Occidenta, mai ales prin universități. Bennigsen se născuse în Rusia, înainte de Revoluție, într-o familie nobiliară. O familie celebră cu poziții administrative importante vreme de peste 200 de ani. Tatăl său a luptat în Războiul Civil împotriva bolșevicilor. După care, familia s-a refugiat în Estonia, iar de acolo, când Alexandre avea 11-12 ani, a plecat la Paris.
Mai recent, savanți ruși importanți au confirmat supraviețuirea vechilor forme de agregare, clanuri, triburi, și a Juz-urilor. Deci, analizele din presa japoneză sunt de luat în seamă. Mai multe detalii par să le confirme. De pildă, cei mai mulți șefi de structuri militarizate, agenții și companii de stat, cei mai mulți milionari sunt din clanul Șapâraștilor, de unde provine și Nazarbaev.
Oamenii doresc o mai echitabilă distribuire a resurselor, ca toate triburile și clanurile să aibă acces la poziții în administrație, în armată și serviciile secrete. Nu puteai să faci carieră în Kazahstan dacă nu aparțineai Șapâraștilor. De la intelectuali și până la birocrați obscuri, oamenii erau revoltați.
Președintele Tokaev vine dintr-un clan mai modest, nu aparține Șapâraștilor, dar clanul său este și el din Ulî Juz.
Cum ajunge Kasâm-Jomart Tokaev succesorul lui Nursultan Nazarbeav?
După moartea neașteptată a președintelui Uzbekistanului, Islam Karimov, Nazarbaev începe să-și caute succesor. De ce l-a impresionat ce s-a întâmplat în statul vecin? Acolo, transferul de putere a fost dur pentru familia Karimov. Familiile fetelor lui sunt fie la pușcărie, fie fugite peste graniță. Au pierdut nu doar pozițiile publice, ci și proprietățile pe care le dețineau. Nazarbaev dorea să împiedice ca acest lucru să se întâmple și cu familia sa.
Un rol central în operațiunea de identificare a succesorului și transferului de putere l-a jucat Karim Masimov, ce tocmai a fost arestat din ordinul lui Tokaev. Masimov a fost timp îndelungat cel mai important colaborator al lui Nazarbaev, omul în care avea deplină încredere. Poate că l-ar fi pus pe el succesor, însă Masimov nu era kazah, era uigur. Elita kazahă n-ar fi acceptat niciodată așa ceva. Așa că Masimov a vegheat din fruntea Serviciului de Securitate, ceva gigantic, la noi ar însemna SRI, SIE, STS, toate serviciile la un loc. E un serviciu mamut care funcționează după modelul KGB-ului sovietic.
După vreo trei ani de cugetare, președintele Nazarbaev l-a ales pe Kasâm-Jomart Tokaev drept succesor. Ce-l recomanda pe Tokaev? Faptul că era un diplomat de profesie, fără nici un fel de bază de susținere în politică, deci era dependent de echipa lui Nazarbaev, aparținea unui clan modest, nu părea să aibă nici un fel de ambiții politice, era un intelectual veritabil, autorul unor cărți de relații internaționale. Venea dintr-o familie de intelectuali, tatăl său fiind un cunoscut scriitor. Toate acestea păreau garanția faptului că Tokaev nu se va autonomiza niciodată, că va fi un executant fidel, o păpușă în mâinile clanului Șapâraștilor, din care provenea și familia Nazarbaev.
Președintele Nazarbaev și-a dat demisia în martie 2019 și l-a anunțat pe Tokaev drept succesor. Peste câteva luni, Tokaev îndeplinește formalitatea câștigării alegerilor prezidențiale. Dar cele 70% arătau destul de palid pe lângă cele 97,5% ale lui Nazarbaev.
De fapt, în 2019 n-a fost un transfer de putere veritabil, Nazarbaev a predat doar câteva din atributele puterii. A modificat Constituția, iar din poziția de Elbasî, părinte al națiunii, a fost desemnat președinte pe viață al influentului Consiliului de Securitate, de unde avea controlul instituțiilor militarizate. Toată politica economică, socială, externă, de securitate trebuia aprobată și de Nazarbeav. Este o perioadă de dualitate a puterii care se întinde între martie 2019 și ianuarie 2022. Pandemia de Covid a făcut ca protagoniștii să amâne până acum bătălia finală. Pas cu pas, Tokaev a preluat controlul asupra celor mai importante instituții și și-a întărit poziția. Anul trecut a devenit președinte al Adunării poporului și lider al partidului prezidențial Nur Otan, care deține 99% din mandatele din parlament.
Recent, oricum după izbucnirea crizei, am primit de la prieteni din Rusia fragmente din spectacole umoristice transmise de televiziuni din Kazahstan. Înregistrări foarte recente, de acum câteva săptămâni, de la sfârșitul lunii decembrie. Se făceau glume pe seama lui Nazarbaev, glume la care sala râdea în hohote. Era semn că atmosfera se schimbă în țară.
În ultimii ani, Tokaev vorbea tot mai mult despre necesitatea reformelor, despre democrație. Proiectul de țară al lui Tokaev, ca să împrumut vocabularul președintelui Iohannis, este modernizarea Kazahstanului după modelul Singapore. Dacă micul Singapore e un tigru asiatic, Kazahstanul care e cât 11 Românii, ce ar fi trebuit să fie?!
Primul post ocupat de Tokaev după absolvirea Institutului de Relații Internaționale de la Moscova, ca tânăr diplomat sovietic, a fost în Singapore. Acolo a studiat reformele făcute Lee Kuan Yew, o personalitate care-l fascina, pentru că părea că îmbină modernizarea și progresul cu modelul autoritar. De altfel, atât în anii ’90, cât și în primii ani ai lui Putin, se discuta public în Rusia și în întregul spațiu fost sovietic, despre modelul de modernizare prin reforme de tip Singapore. Altă variantă era reformele din Coreea de Sud. Nimeni nu vorbea atunci despre modelul chinezesc.
Președintele Tokaev a pregătit îndepărtarea echipei lui Nazarbaev? A fost un plan agreat cu actori externi, cu Rusia, de pildă? La 28 decembrie Putin s-a întâlnit cu Tokaev, în cadrul summit-ului CSI.
Nu, nu cred. La Sankt Petersburg, s-a întâlnit cu Putin nu doar Tokaev ci și Nazarbaev, care era acolo în calitate de președinte de onoare a Uniunii Economice Euro-Asiatice. Cred că aceste proteste au oferit ocazia lui Tokaev să pună mâna pe toată puterea. S-a grăbit să nu-i scape. Și-a atins obiectivul. Nu e nici o strategie aici. E șansă și determinare.
Tokaev a început cu demiterea guvernului Askar Mamin, pe care o tot amâna, din cauza lui Nazarbaev, al cărui favorit era primul ministru. Au urmat trei momente decisive: înlocuirea lui Nazarbaev de la președinția Consiliului de Securitate; demiterea lui Karim Masimov de la conducerea serviciului secret; apelul la Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă, adică cere lui Putin să trimită trupe în Kazahstan.
Acum, Președintele Tokaev a ieșit întărit, a pus mâna pe toată puterea. Pentru Kazahstan este sfârșitul epocii Nazarbaev, e un moment foarte important, un moment de cotitură în destinul unei națiuni. Dar pentru ceilalți actori, pentru SUA, China, Rusia…ce câștigă Rusia, cât de tare a punctat Putin și cu această ocazie?
Spre deosebire de ceilalți lideri de foste republici sovietice din Asia Centrală, Nazarbaev avea ambiția să fie luate în serios în cele mai importante capitale din lume. Și să fie primit cu toate onorurile, la cel mai înalt nivel. Să fie perceput ca un lider civilizat, nu ca un dictator primitiv, dorea să fie jucător, acceptat la masa celor mari. Atrăgea investiții străine importante, cele mai mari din Olanda, SUA, Marea Britanie, Germania. Zeci de mii de străini lucrează în diferite domenii, dar mai ales în petrol și gaz, angajați ai unor firme de stat din Kazahstan. Decenii la rând, presa occidentală publica pagini întregi de reclamă, în care lăuda realizările Kazahstanului, pagini plătite de regimul de la Astana sau chiar de mari companii vestice care făceau afaceri cu petrol.
Chiar dacă afacerile americane au înflorit în Kazahstan, chiar dacă diverși generali la pensie veneau să țină conferințe la Astana, Asia Centrală n-a fost pe radarul Washington-ului decât ca extensie a frontului de luptă din Afganistan. Kazahstanul a ajuns să depindă economic de China și în materie de securitate și apărare de Rusia. S-a văzut acum că Tokaev depinde de Rusia chiar și în materie de ordine publică.
Ca să răspund la întrebare. Americanii pierd la imagine, arată că nu prea contează în Asia Centrală. Ca să intri în jocurile de acolo trebuie să ai resurse mai mari, oameni mai bine pregătiți, trimiși pe teren. O politică externă activă în zonă, care să iasă din logica finanțării unor ONG-uri și asociații ce promovează o agendă total irelevantă pentru Asia Centrală. China are relații excelente cu Tokaev. Ca diplomat sovietic s-a specializat pe China, studiase limba chineză, a făcut post în anii ’80 la Ambasada URSS de la Pekin.
Și Rusia, relația cu Putin? Ce obiective și-a atins Kremlinul prin intrarea militarilor ruși în Kazahstan, care vor fi o prezență probabil pe termen lung?
Pentru Rusia e foarte important să aibă un regim prietenos în Kazahstan, iar intervenția pare să o ferească de riscul unei defecțiuni. Putin demonstrează că este cel mai puternic, că face ordine în ograda fostei URSS, că are o sferă de influență pe care o controlează, orice ar spune occidentalii. Deci, îi crește prestigiul și acasă, dar și în toată Asia Centrală, și dincolo de granițele ei. Partea mai tânără, sub 50 de ani, a elitei kazahe, chiar dacă s-a născut în URSS, a fost școlită în SUA, în Marea Britanie, Franța, Germania, Italia sau China. Sunt oameni foarte bine educați, vorbesc impecabil limbi străine, mulți dintre aceștia sunt cadre ale serviciilor secrete de la Astana, re-educați într-o doctrină naționalistă, și pentru care Moscova nu mai e modelul incontestabil. Ei, bine, această intervenție în susținerea lui Tokaev consolidează prestigiul Rusiei în cadrul noii elite kazahe. Acești oameni văd că într-un moment de criză, Rusia se dovedește mai puternică și sare să-i ajute. Acest desant rusesc, pus la punct în 24 de ore, arată că Rusia și nu China joacă rolul de garant de securitate în Asia Centrală. Aș adăuga aici, consolidarea profilului Organizația Tratatului pentru Securitate Colectivă, care împlinește 30 de ani și care a ieșit tare șifonat din războiul armeano-azer. Pentru prima dată, această alianță militară dovedește că există și în afara manevrelor și a tragerilor din poligon. Armata rusă pune un picior și în Kazahstan, nu se știe pentru cât timp. Moscova își mărește rețeaua de baze militare din Asia Centrală, mai ales în contextul unor potențiale evoluții dramatice în Afganistan.
În planul politicii interne, ce s-a întâmplat în Kazahstan o să-l îngrijoreze și mai tare pe Putin. Modelul Nazarbaev-Tokaev de transfer al puterii, care părea unul de succes, din care se putea inspira și Putin, dar și Lukașenko, și-a dovedit limitele. Varianta retragerii din politică, a ieșirii la pensie, așa cum a făcut Boris Elțin, de pildă, pare un vis prea frumos. Și tot mai greu de realizat.
În încheiere, știu că nu vă place genul asta de întrebare, dar vă rog să-mi spuneți care e cel mai bun, cel mai rău și cel mai probabil scenariu legat de Kazahstan.
Bun pentru Kazahstan ar fi ca în câteva săptămâni urmele acestei crize să se vindece, rușii să se retragă, iar Tokaev să-și înceapă reformele economice și politice, care să conducă și la democratizarea, nu doar la modernizarea țării. Știu, sună naiv, dar acesta ar fi cel mai bun scenariu.
Cel mai rău….scenariul de coșmar ar fi un război de tip colonial, cu o puternică componentă religioasă, între ortodocși și musulmanii sunniți, între Rusia și populațiile turcice din Asia Centrală, de pe teritoriul mai multor țări. Război care să plece de la un incident cu soldații ruși implicați care împușcă niște țărani kazahi. Asta ar fi coșmar mai mult pentru Rusia, recunosc. Cu islamizarea populației musulmane, care trăiește compact în regiuni importante. Acest război ar putea să ducă la destrămarea federației. Nu e locul aici să discutăm, dar firul roșu al istoriei Euro-Asiei a fost ciocnirea dintre ruși și popoarele turcice, luptă care durează de secole. Kazahstan e o piesă esențială în acest tablou.
Nu uitați că Orenburg a fost locuit de kazahi, că între tătarii de pe Volga și kazahi, și unii și alții populație turcică, era un teritoriu continuu. Orenburg a fost între 1920-1925 capitala Republicii Autonome Sovietice Kârgâze, Kazahstanul de astăzi. Bolșevicii nu făceau diferența între kârgâzi și kazahi.
După moartea lui Lenin, când au fost redesenate granițele, au lăsat Orenburg în afara Kazahstanului și au început să disloce populația compactă de kazahi care făcea legătura între Orenburg și Ufa, capitala Bașkortostanului. De ce e important? Drumurile care leagă partea europeană a Rusiei de Siberia trec prin Orenburg. Dacă se răscoală, populațiile turcice pot rupe în două Federația Rusă, iar Siberia și Orientul Îndepărtat se pot desprinde de partea europeană. Nu întâmplător s-a speculat că după Crimeea, anexată în 2014, urmează nordul Kazahstanului, care e un punct strategic foarte important pentru Rusia.
Și cel mai probabil scenariu.
Criza politică va continua în Kazahstan. Va lua – uneori – și forme violente. Rezolvarea ei nu se face cu baionete rusești. N-o să-l poată apăra Putin pe Tokaev de propriul popor la nesfârșit. Oamenii nemulțumiți, care nu se pot exprima în public, în întâlniri, în mass media, nici nu pot face politică, se vor radicaliza prin islamizare. Reformele promise inițial de Tokaev, care conțin și componenta democratizării, sunt practic excluse în condițiile consolidării influenței politice rusești și economice chineze. Doar ieșirea din scenă a lui Putin, urmată de progrese în democratizarea și reformarea Rusiei, ar putea aduce ceva reforme modernizatoare în Kazahstan. Destinul lui Tokaev va fi legat de cel al lui Putin.
Componenta autoritară a regimului politic se va accentua. Tokaev are toată puterea în mâinile lui. Însă, se pare că a câștigat toate aceste atribuții cu prețul abandonării proiectului său de modernizare a Kazahstanului după modelul Singapore. Tokaev a ratat șansa să devină un Lee Kuan Yew kazah. (Lucian Popescu)
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Deci, este un fel de război civil care va continua. Că părere, Rusia nu are decât de pierdut.
Mare oportunitate pentru Putin: dacă intră puțin în Ucraina, se va vedea dacă NATO și Occidentul sprijină cu armată sau cu armata propagandistică.
Islamizarea din Kazahstan, ca și din toată Asia Centrală și jumătatea de nord a Africii, se știe de unde vine. Dacă este wahhabism, e din UAE și Quatar, dar mai ales UAE. Petrodolarii se transformă în moschei și arme care pot face mult rău Rusiei.
O altă întrebare fundamentală este asta: a reușit vreun experiment democratic cu popoarele gregare ale stepei? (Ca să fiu răutăcios, aș putea întreba dacă a reușit vreun experiment de democratizare pentru mai mult de 30 de ani glorioși economic cu orice altă țară. Fără crize și fără resetări.)
Nu este o demonstratie de forta, este agenda politica a Rusiei lui Putin, aflata in expansiune, in ideea refacerii URSS, dar mai ales a asigurarii controlului asupra rezervelor (imense) de hidrocarburi, pentru ca Rusia doreste ca toata Europa, China si India sa devina dependente de gazul „rusesc” si sa le manipuleze cum vrea.
Maimutoii de la conducerea fostelor republici sovietice sunt slujbasi ai lui Putin, fac orice pentru tarul lor, inclusiv accepta invadarea tarii si uciderea a mii de oameni, pentru ca doar asa pot ramane in viata si la conducere.
Pentru luna ianuarie 2022, adevaratul plan este:
‘Sultan Hamzaev, membru al Dumei de Stat, din partea partidului lui Vladimir Putin, Rusia Unită, scrie într-un mesaj publicat pe Facebook că susține un referendum „privind unificarea Kazahstanului cu Patria istorică – Rusia”.
„Asia Centrală este pământul rusesc! Se discută despre posibila reunificare a Kazahstanului cu Rusia. Personal, poziția mea de cetățean al Federației Ruse, indiferent de politică și poziții: susțin organizarea unui referendum în Kazahstan privind unificarea Kazahstanului cu Patria istorică – Rusia. Observ că însuși președintele Kazahstanului Kasym-Zhomart Tokaev face toate declarațiile sale în limba rusă. Cred că aceasta va fi o manifestare bună a democrației adevărate”, a scris deputatul, pe Facebook’.
Va urma un „referendum” pe model Crimeea, dar organizat nu cu omuleti verzi, ci cu armata de ocupatie desfasurata oficial. Au testat modul de operare in Crimeea, nu au intampinat nicio rezistenta internationala serioasa, iar acum il pun in aplicare, pas cu pas.
Si nu se vor opri.
Au asteptat sa iasa Mutty din politica, ca era Putin prietena cu ea si i-ar fi creat probleme, dar acum, cand situatia Nord Streem II si a primirii Ucrainei in NATO sunt pe muchie de cutit (vezi decl. M.Geoana: „NATO încurajează dialogul cu Federația Rusă, bazat pe dezescaladarea imediată a situației create la granițele Ucrainei și pe respectarea principiilor și documentelor internaționale care garantează integritatea teritorială și dreptul suvernan al statelor europene de a-și alege direcția politicii externe și de securitate națională” – ce ridicol suna acum partea cu „incurajarea dialogului”), nu-i mai opreste nimic.
Si sa nu uitam ca daca in Afganistan s-a putut organiza o lupta de gherila, sustinuta de americani & co., aici este practic imposibil, din cauza asezarii geografice si a situatiei politice si religioase post-Afganistan si Iraq, practic nu au cum sa ajunga ajutoarele in bani, consilieri si arme, acolo. Poate din/ prin China, dar China nu se baga, ea sta si asteapta rabdatoare ca Rusia sa se macine singura. Desigur, daca rusii interfereaza cu planurile pe termen mediu si lung ale Chinei in zona, atunci situatia se schimba.
Kazahstanul e terminat. Problema este daca rusii se vor opri acolo sau vor continua cu celelalte foste republici sovietice, ca doar si presedintii lor fac „declaratii in limba rusa” – un criteriu fundamental democratic pentru anexarea militara. Si „cand” vor declansa operatiunea in Ucraina, adevarata „patrie istorica”. In februarie, in martie, dupa Paste? Oricum, va fi repede, pentru ca UE nu si-a facut rezerve de gaze suficiente pentru iarna asta si nu va putea trece la represalii. Va da din gura si va inghiti galusca. ONU va avea mainile legate, ca Rusia are drept de veto. Iar NATO nu poate interveni.
Revenind la razboiul zilei: ocuparea, in cateva ore, a Kazahstanului nu este despre sustinerea unui regim tampit dictatorial, ci despre anexare.
Imi pare rau de kazahi, sunt sacrificati pentru totdeauna, nimeni nu poate face nimic pentru ei, pentru ca interventia a fost solicitata si e conforma tratatelor incheiate de lacheii lui Putin.
Catre @Revo. Sultan Hamzaev, in ciuda numelui, nu provine din parinti kazahi ci dintr-o familie de sovietici si /sau armeni, (mai ales dupa mama). Acum este un fel de sluga/deputat al sovieticilor in Duma de Stat din Moscova. El este reales deputat la fiecare 4 ani in masura cat debiteaza incitari la invazia Kazahstanului de catare URSS.
Iar profetiile tale fanteziste cu ,,terminarea Kazahstanului” sunt ridicole !.
Ocuparea de catre URSS a Kazahstanului va declansa un lant de evenimente care vor duce la distrugerea completa URSS-ului. Unica sansa de suprvietuire a URSS-ului (in fata SUA) pe termen lung trece tocmai printr-o colaborare cu Kazahstanul si nu printr-o ocupare militara a lui.
Sa nu uitam ca Siberia a fost cucerita de cazacii platiti de tar (inruditi cu kazahii din Kazahstan).
In plus, fara cazacii sa fie aliati cu tarul Alexandru Napoleon i-ar fi batut pe sovieticii condusi de tarul Alexandru. (Alexandru era nepotul Ecaterinei cea Mare !).
Cavaleria cazaca a fost un factor esential care a dus la victoria tarista contra lui Napoleon.
Daca ofiterii cazacii s-ar fi aliat cu Napoleon praful si pulberea se alegea de URSS inca de la 1812 !.
In plus cazacii au asigurat multi ofiteri si pentru infanteria sovietica (generalul Platov -batalia de la Leipzic). Intersant este ca in bataliile contra lui Napoleon ( in afara de Suvorov) tarul Alexandru se folosea de generali de origine germana (majoritatea) sau origine cazaceasca.
Este vorba despre kazahi, nu cazaci! Despre restul, chiar nu merita sa-ti raspund.
Catre @Revo. Vorbesti aiurea ! cazacii si kazahii sunt popoare strans inrudite, cum ar fi a cehii si slovacii.
Eu iti raspund pentru ca e bine sa stie publicul si nu ca are rost sa te conving pe tine. Tu esti cunoscut pe Internet ca o figura foarte rigida. Degeaba ai cultura generala daca multe lucruri le intelegi anapoda.
Stim totusi, si nu se pomeneste vad nicaieri, ca in Kazahstan traieste o numeroasa minoritate rusa/rusofona rezultata din „destelenirea pamanturilor” initiata de catre Hrusciov in anii ’60. Unii o evaluau cam la 40%, ca in Letonia; sunt concentrati in nordul tarii. Insusi Soljenitin solicita includerea acestei regiuni in Federatia Rusa. Cum au reactionat acestia, de ce nu sunt amintiti in „comentarii” ?
„El a discutat miercuri, pe 5 iunie” (sic!). Corect: 5 ianuarie (2022)!
Interviu-analiza cu un specialist de prima mana, documentat și argumentat. De apreciat pe măsură.
NOTA editor: multumim pentru corectura!
Din cele spuse de textier nu putem decit sa tragem o singura concluzie . Kazahstanul este in situatia de o trece printr-un razboi civil cu tente religioase (o lupta intre clanuri )ce se poate raspindi cu rapiditate in zona .Nu cred ca un numar destul de redus de soldati rusi pot face mare lucru la nivel de intreg Kasahstanul .In cel mai fericit caz pot doar apara niste obiective importante dar fara implicarea armate statului Kasah lucrurile devin instabile .Daca haosul se propaga si in statele vecine Rusia are o mare problema . Cum va gestiona Rusia , o situatie de acest fel ,daca toate statele riverane vor deveni haotice ? La vremea lui , Girbaciov a inteles asta si chiar a si spus recent cum daca nu demisiona razboiul civil „batea la usa” ca si distrugerea economica a URSS. Putin trebuie sa tina in friu nu numai protestele de tot felul dar si , asa cum ne spune textul , multiplicarea rapida a doritorilor de as schimba sau de a accepta o noua religie in viata lor .Are Rusia puterea economica si influenta religioasa de partea sa in aceasta parte a lumii ? Nu stim inca asta dar vedem curind .
Zici ca e Romania 1989, cu mici variatii …….
Prin chemarea rusilor,Tokaev s-a aratat in fata kazakhilor drept un tradator si criminal,compromis iremediabil in fata propriului popor.!Prin acest gest nesabuit si-a aratat slabiciunea si incapacitatea politica de a rezolva orice tip de criza.Practic, un aghiotant al lui Putin!Repetarea scenariului belorus nu cred ca e posibila in Kazakhstan,sunt popoare cu istorii si temperamente total opuse.Se vor calma aparent lucrurile, dar reprimarea oarba va lasa rani adanci in constiinta natiunii si o rezistenta mocnita va continua.Fara credit in fata natiunii,cu pata permanenta a slugarniciei si impotentei,cu grija de a nu supara atotputernicul prin reforme necesare dar periculoase pentru Putin,Tokaev nu va reusi decat sa franeze dezvoltarea tarii , inceputa promitator pe timpul lui Nazarbaiev,Shal ket!Nu-i vad decat viitorul unui dictator subordonat altuia mai mare,anemic si fara personalitate,si cu atat mai dur si sangeros.Pana la un final previzibil mentalitatii kazakhe!Alga Qazaqustan!
Domnul Goșu nu a greșit cumva coordonatele spatio-temporale? Analiza/narativa domniei sale nu se refera de fapt la Romania decembrie 1989?
Daca suntem atenti la detalii, se poate sesiza faptul ca la o interventie similara in Ucraina, Marele Urs va pune armata sa traga fara discernamant. Ceea ce nu intelege UE este faptul ca luptele nu se mai dau intre armate ci intre o armata si populatie care este decimata fara mila. Mare greseala ca s-a desfiintat armata din tarile membre UE, pentru ca toate la un loc aveau mai multa imagine si forta. Multe tari din UE nu au fost de acord sa plateasca nici cei 2% pentru armata. Mare Urs doreste sa arate ce vrea si o va face cand va gasi un moment potrivit. Pana atunci ne serveste lectia gazelor.
în primul rând, de degradarea situației materiale a populației, în condițiile unei inflații de peste 10% pe an………..
In Germania inflatia a fost de 5,3%, pe luna… decembrie. Ministru german de justitie anunta masuri aspre impotriva demonstrantiilor anti corona. Min de finante german anunta 60 de miliarde, din fondul Corona sa fie folositi pt aiureli verzi. Chestie anticonstitutonala. Datoriile Germaniei cresc
Vedeti asemanari?
Amice esti habarnist pe temele economice . Doar fa si tu calculul la ceea ce inseamna 10 la suta din salariul mediu pe economie si vezi care este impactul in Rusia si care este in UE .Poate asa pricepi si tu ceva ca sa nu mai spun care este proiectia de rezistenta in timp a unui salariat din UE si a unuia din zona de influenta a Rusiei sau pentru un necugetator ca tine care este PIB-ul zonelor aduse in discutie si ce influenta au aceste sume asupra rezistentei in timp a unui individ , la diferitele fluctuatii ale inflatiei . Adicatelea, „nas Floreo ” care moare primul de foame daca creste inflatia cu 50 de procente ca exemplu .Cind pricepi asta sa imi scrii .
Inflația estimată de 5,3% din Germania e pe bază anuală, adică față de decembrie 2020. Inflația medie estimată pe 2021 e de 3.1%. Inflația lunară în decembrie (față de noiembrie) e de 0,5%. Ați auzit de șocul creșterii masive a prețurilor la energie? Dar de influența măsurilor din pandemie asupra indicelui prețurilor? Pentru Kazahstan, inflația (anuală) a atins 8,4% în decembrie, dar unde e asemănarea cu Germania? Grea e meseria de părerolog…
Ha, ha, ha… deci 5,3 (3,2) inflatie e de bine, nu asa. Vorba aia, mai punem un pulovar pe noi. Scumpirea energiei vine din cer, de la bunul Dumnezeu, nu are nici o legatura cu impozitul pe codoi si nici cu EEG!
Multumim partidului!
Da, noroc cu Putin ca e gata sa bage niste gaze, ca altfel purcica e moarta-n cotet. Si e bine asa, nu, dependenta de gazul rusesc e garantia pacii.
Mai rămâne doar să-l cheme în ajutor pe Genosse Putin când se vor revolta nemții de pe urma insitgărilor lui angentuirli străine – după cum zicea ăl bătrânu.
P.S.; Vise nene, vise.După cum zicea Ludendor ”În Germania revoluția nu eposibilă din cauză că în Germania revoluțiile sunt interzise”
Da, in Germania revolutiile se fac prin alegeri libere. 1933 iti spune ceva? Neonazistii iti spun ceva?
Vorbesti aiureli ! In Deutschland nu a fost nici o Revolutie in 1933, dar nici Hitler nu a venit la putere in primavara lui 1933 pe baze democratice. Exista o prostie in Constitutia de la Weimar. Si anume ca Presedintele Parlamentului sa fie ales din partidul majoritar. National Socialistii aveau vreo 40 %, dar au putut sa-l bage pe Goering sef al Parlamentului din Deutschland (ca partid majoritar). Cum s-a vazut pus in functie Goering a exclus imediat din sala (iarasi nedemocratic, si iarasi o prostie Constitutionala) pe parlamentarii din Partidul Comunist.
Iar ulterior acesti deputati au fost arestati de membrii de partid National Socialisti ajunsi la conducerea Politiei.
Care Partid Comunist din Deutschland era aservit conducerii URSS prin liderii ei, dar deputatii obisnuiti ar fi opus oricum opozitie ca sa fie ales cancelar Hitler.
Conducrea URSS dorea ca Hitler sa ajunga la putre in 1933 dar nu dorea sa se demscheze printr-o Alianta Parlamentara fatisa cu Partidul National Socialist. Asa ca sovieticii au facut tot ce puteau ca sa nu se formeze un alt guvern in afara de un Guvern condus de Hitler, chiar daca era de acceptat cu asta arestrea deputatilor comunisti si eliminarea Partidului Comunist din Politica Parlamentara din Deutschland.
Muti lideri comunisti au fugit de prigoana lui Hitler la Moscova (in vara lui 1933) unde au fost arestati si apoi au fost chemati agentii lui Hitler la Moscova care au impuscat cu pistoale din cadrul usii pe toti comunistii deutschi din celulele inchisorii. Usile fiind deschise de gardienii sovietici la ordimul Guvernului Sovietic. Asta a fost prima ,,afacere hitleristo-sovietica” premergatoare al Pactului Ribbentrop-Molotov.
Avantaje pentru ambele parti:
Asa dispareau o parte din martorii uneltirii Guvernului Sovietic pentru a fi pus Hitler Cancelar, iar Hitler se asigura faptic ca a ucis niste comunisti deutschi care l-ar fi putut demasca pentru faptul ca a venit la putere cu ajutor sovietic, si care nu ar fi dat bine daca relatarile martorilor ar fi aparut in Presa Internationala.
Nu vedem asemănarea.
„Recrutarea funcționarilor superiori kazahi nu se face pe criteriul competenței, nici inteligenței. Acei oameni nu dețin nici o abilitate cerută de funcția ocupată.”
Daca am inlocui kazahi cu romani, am descrie o realitate dramatica, pe care o traim zi de zi…
observ, pănă acum, că analizele nu iau în calcul un factor: cultul seminției scitice a genezei poporului kazach, cult dezvoltat de regimul Nazarbaev, susținut de regim, pe filon turanic înainte de islam și de slavi… dar populația este puternic amestecată: puternic mongolizată, concentrație de 50% ruși în centrele mari urbane, fenotipuri chineze spre granița cu China, mașini multe cu volanul pe dreapta, multe investiții imobiliare turcești etc…
dincolo de verticalele de putere economică moștenite de la Nazarbaev, cred că nu se ia în calcul o acțiune dinspre influențele turcice, ceea ce ar cam schimba perspectiva de analiză: multi-level multi-player
Într-o tara producătoare de petrol (si exportatoare) a creste prețul combustibililor este o nerozie, mai ales in timpul iernii. O fi el vorbitor de engleza si chineza dar din asta se vede ca Tokaev nu prea are multa minte.
Kazahstan…spre rusinea mea, nu am cunoscut, în afara cruzimii și sălbăticiei călăreților kazahi, importanta reala a acestei regiuni. Am înțeles interesul Rusiei de a lansa rachete de pe cosmodromul din Baikonur unde au dezvoltat prima rampa pentru rachetele lor balistice și apoi pentru tot felul de misiuni militare, științifice și echipaje umane.
Dar Kazakhstan este într-adevăr un centru strategic de prima importanta pe care orice țară, cu veleități imperiale ca Rusia, ar dori să-l păstreze sub controlul sau nemijlocit.
Instinctiv, cred ca Rusia nu va putea realipi Kazahstanul în zilele noastre. Rolul Rusiei ca polițist al fostului teritoriu al URSS este terminat.
Puterea de azi pe care a mai reușit Putin sa o aducă maicii Rusii o datorează Germaniei, în principal, cu ajutorul dat întâmplător de naivitatea unora din conducătorii Statelor Unite. Dar jocul murdar al rușilor cu Georgia, Ucraina și, în general, statele baltice a consumat răbdarea și înțelegerea Vestului.
Rusia nu este o bariera de protectie a Vestului împotriva terorismului islamic, așa cum fals a fost inoculat de retorica rusească după ’90. Rusia este un biet șarlatan, speculant al bunul simt naiv și al elitismului european exacerbat.
Paralelă dimtre Ceasca și Karimov pe de o parte si Nazarbaiev pe de alta parte, este incompletă și nu total ilustratoare, lipseste cea cu Aliev. Atât Ceasca cat si Alev au vrut sa-si perpetueze putere a clanului prin instaurarea unei dinastiei. Ceasca n-a reușit pentru ca im prostia sa mergea atât împotriva rușilor cat si a Occidentului, Aliev da, pentru ca s-a orientat spre Occident de undevimports si arme sofiztfucate, și subit, Nicușor Aliev, urmașul sau a devenit frecventabil.
Nazarbaiev a fost un naiv crezând ca daca pui un om de paie in locul tău acesta nu va voi sa-l emuleze pe părintele patriei și sa preia toata puterea pentru propriul clan. In lumea musulmană și în Africa grupurile de interese sunt bazate pe sânge, familie, clan, trib, dar familia rămâne cel mai puternic liant. Păcat ca Occidentul incearca sa distrugă tocmai acest super adeziv in propria ogradă.
Excelent articol, Armand Gosu, cel mai bun cunoscator al spatiului ex-sovietic.
Putin ar putea invoca „pericolul cecen” in Kazakhstan pentru mentinerea trupelor rusesti pe teritoriul acestui stat. Apoi, ar putea teoretic organiza un referendum peste cativa ani in vederea anexarii regiunii de nord a Kazakhstanului, insa personal nu cred ca are un interes prea mare aici. Orenburg nu este la fel de important precum Crimeea. Insa unul dintre cele mai importante obiective strategice pentru Rusia este Cosmodromul de la Baikonur de unde sunt lansate toate rachetele ruse in spatiu.
Exactly Mike👏👏👏
Sunteti defazati rau…
De vreun sfert de secol Rusia foloseste si alte COSMODROMURI!
Era bun ala deoarece e o regiune aprope pustie semidesertica si relativ mai calda decat altele.
Interesant ar fi sa ne spuna cati rusi mai traiesc azi in KazahSTAN, ca cetateni ai statului, si care mai e statutul limbii ruse.!?
Un scurt comentariu, Orenburg este poarta Rusiei spre Asia Centrală, nu spre Siberia. Niciunul dintre cele două drumuri (și căi ferate) care leagă partea europeană a Rusiei de Siberia nu trec prin Orenburg ci la 350km si respectiv 850km mai la nord. Aș putea înțelege argumentul privind legătura cu Siberia și interesul Rusiei pentru nordul Kazakhstanului dacă vorbim de Petropavl, pe unde într-adevăr trece vechea cale ferată trans-siberiană dar acesta este la 1000km NE de Orenburg.
eu inteleg ca niste fosile securiste semianalfabete (putin, medvedev, lavrov…) reusesc sa si insele conationalii (exact cum fac politrucii/militietii/apevistii/sereistii din romania – privilegii, lefuri, pensii speciale pentru ei si justitiarii protectori – kilul de zahar si litrul de ulei pentru putorile votante). ce nu inteleg este cum lumea civilizata accepta asemenea jivine. sau si aceasta s a ramolit de i de nerecunoscut?
Foarte scurt comentariu.
Baikonur va spune ceva?