luni, mai 16, 2022

Kiev- Reportaj din prima linie

Dupa infruntarile sangeroase dintre manifestanti si trupele de politie si speciale din ultimele saptamani, centrul Kievului a intrat intr-o perioada de liniste. E un ger naprasnic, cu temperaturi care in zilele „calduroase” ajung pina la -9° dar care in general variaza intre -14°C si -19°C, insa cerul e complet albastru, fara urma de nori, cu un soare care incalzeste macar sufletele. O buna parte din piata centrala (Maidan Nezalezhnosti, ori Piata Independentei) e ocupata de corturi care se intind pe o buna parte din strada cea mai eleganta a Kievului, Hresciatic. Intrarea in incinta pietei incadrate de baricade se face prin posturi de control operate de demonstranti, intr-o atmosfera oarecum asemanatoare cu cea din ianuarie 1990 la Bucuresti. Aici insa sint controlate doar masinile care intra in piata, simplii pietoni fiind supusi cel mult unei priviri fugare. Baricadele sint profund originale. Fara discutie ca din loc in loc exista si birne de lemn sau panouri metalice insa grosul e format din saci plini cu zapada sau gheata. La temperaturile glaciale din Kiev nu e vreun pericol ca acestea sa se topeasca curind.

Corturile poarta mai toate numele orasului din care vin demonstrantii si prin preajma lor sint aprinse in butoaie de metal focuri la care se face de mincare, se fierbe apa de ceai sau pur si simplu se incalzesc protestatarii si trecatorii.

Atmosfera e de un extraordinar optimism, in ciuda grijilor inerente. In fiecare zi, de dimineata pina seara, tineri si batrini vin in piata cu sandvisuri cu miere si felii de mar, slanina, salam, supa, termosuri cu ceai, ciocolata, bomboane. Intru in vorba cu o doamna in virsta de 58 ani care tocmai adusese unui grup de protestatari o sacosa de cozonaci. Imi spune ca lupta ei nu e pentru sine insasi ci pentru copiii si nepotii ei, pentru ca ei sa traiasca in libertate. La un moment dat in avalansa de rusa cu accent ucrainian scapa un „proprio”, dupa care adauga „prosto”. Cum un cuvint este traducerea celuilalt („pur si simplu” in romana) intreb mirat: „Ma lei parla anche l´italiano?” (Dar dv vorbiti si italiana?) la care doamna imi raspunde in italiana ca a trait 12 ani in Italia. Usurat, o rog sa continuam in italiana, dupa care urmeaza un discurs impotriva coruptiei majore de care sint acuzati politicienii ucrainieni. De fotografiat insa ma roaga sa nu o fotografiez. „Stiti, am familie si mi-e teama doar pentru ei. Cu criminalii astia nu stii niciodata ce poate sa se intimple.”

Se face de mincare si la fata locului, borsul ucrainean fiind pregatit in oale enorme sub nume amuzante ca „Tribunalul Cultural Kievean prezinta Eurobors”. In mod surprinzator nu am vazut nici o sticla de vin si nici nu am simtit vreun miros de alcool.

Pe scena se perinda in permanenta artisti, politicieni, reprezentanti ai bisericii care incearca sa mobilizeze populatia cu cintece, discursuri si scandari. Duminica o slujba ecumenica s-a incheiat cu un moment inaltator: cintece religioase urmate de imnul national cintate de cei aproximativ 50.000 participanti. Din cind in cind o voce striga „Slava Ukrainy” cu raspunsul pe care de-acum l-am invatat pe de rost: „Heroiam slava!” („Slava eroilor!”)

Intilnesc un preot catolic care ma indeamna sa-l urmez la caldura in cortul lui. Citiva preoti catolici fac cu rindul serviciu printre protestatari, de trei ori pe saptamina, pentru a-i sprijini cu sfaturi si incuraja. Inauntru o soba cu o teava care patrunde prin acoperisul cortului imprastie o caldura placuta, in fata icoanelor rugindu-se atit in picioare cit si in genunchi persoane relativ tinere.

Parasesc piata si ma indrept impreuna cu un „Aparator” al revolutiei (asa scrie pe ecusonul sau) spre strada Hrusciov, locul in care s-au dat luptele intre trupele speciale „Berkut” si demonstranti. Trei linii de aparare din care una urcind pe dealul adiacent, plus inca mai putin de 50 m de strada acoperita cu gheata, despart intrarea in incinta de trupele Berkut. Baricadele din saci cu zapada si gheata, cauciucuri, grilaje si porti metalice, autobuze arse, tarusi in virful carora troneaza steagul Ucrainei alterneaza cu zone in care protestatarii se incalzesc la focuri aprinse in butoaie. Multi poarta haine militare, casti de toate felurile, de la cele de motociclist pina la cele metalice din dotarea armatei, veste de protectie, genunchiere si par a fi pregatiti pentru inca o confruntatie oricit de violenta. Cu toata pregatirea superioara a trupelor de asalt guvernamentale demonstrantii nu par a fi o prada sigura, miei in fata lupilor. Citeva catapulte improvizate in spatiul ars si acoperit de cenusa si colaci de sirma dintre baricade creeaza o atmosfera ireala.

Un pensionar de 72 ani in haine militare si cu o mustata alba de invidiat imi spune ca stie ca e batrin si ca si-a trait viata insa simte ca trebuie sa participe pentru viitorul tarii, pentru generatiile care vin dupa el. E un leitmotiv constant printre persoanele mai in virsta, un sentiment de sacrificiu de sine si patriotism impresionant. Cel mai mult l-a durut cind, apropiindu-se de un tinar din trupele speciale „Berkut”, acesta i-a strigat „Fascistule!”. „Ce stii tu ce-i ala fascism?” i-a raspuns. „Am avut morti in familie din cauza razboiului si ma faci pe mine fascist?”. Ride apoi de propaganda anti-europeana a lui Yanukovici: „Astia din estul Ucrainei isi inchipuie acum ca daca intram in EU o sa devenim toti homosexuali!”

Citiva tineri in jurul unui foc fumeaza si rid, alaturi de un camarad care doarme cu coiful pe cap si acoperit de o manta. Citiva au fetele innegrite si-i intreb in gluma daca au inceput si refugiatii din Africa sa se alature revolutiei. Rid cu pofta, ma intreaba de unde sint si apoi daca n-am o hirtie sau moneda de acasa. Intimplator gasesc doua hirtii de un leu pe care le inminez imediat. Se mira si ma intreaba: „Banii astia sint de plastic? Poti sa-i si speli?” „Acum o sa zica la televizor ca v-au cumparat agentii straini”, nu ma pot abtine sa nu ironizez. Ma invita sa iau loc si in scurt timp doua tinere pline de zimbete vin cu tavi de carton pe care se afla sandvisuri cu „sala” – slanina ucrainiana. Incerc un sentiment dublu – o caldura interioara si o stringere de inima – si ma gindesc: „Ce petrecere grozava ar fi asta daca ne-am gasi acum pe o pajiste si nu in peisajul acesta apocaliptic!”

Articol publicat in „Romania libera” din 6.02.2014. Alte fotografii din Kiev pot fi vazute la:

http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/galerie-foto-kiev-reportaj-din-prima-linie-325184.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/galerie-foto-euro-maidan-cum-arata-cel-mai-fierbinte-oras-de-pe-harta-europei-324795.html

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Corneliu Cazacuhttp://corneliucazacu.com
Absolvent al facultatii de aeronave Bucuresti, M.Sc in Energie la DTU din Lyngby, Danemarca, fost consilier de proprietate intelectuala la Copenhaga si examinator de brevete la Oficiul European de Brevete, München, actualmente fotojurnalist. Autor al volumului de articole si fotografii "O viata dubla: Intre Est si Vest. https://carturesti.ro/carte/o-viata-dubla-intre-est-si-vest-1003851949

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro