joi, martie 28, 2024

Klaus Iohannis și 1 Decembrie

Puține voci sunt care cer regândirea întregii democrații românești, pornind de la momentul 1 Decembrie 1918 (printre ele trebuie să remarc pe cea a lui Ioan Stanomir cu ultimul lui articol aici, Alba Iulia, 1 decembrie 1918: despre o primăvară care nu a rodit niciodată cu adevărat)

Anunțatul „proiect de țară” al lui Klaus Iohannis ar putea fi o oportunitate de reflecție pe această chestiune a refondării democrației din România. Numai că atât persoana lui Klaus Iohannis, cât și imposibilitatea structurală de a avea un forum politico-civic pentru o asemenea dezbatere reduc la zero șansa unei asemenea dezbateri.

Limitându-mă la Klaus Iohannis, perioada în care s-a crezut că va deveni centrul unei înnoiri, a fost foarte scurtă. Fiind de origine săsească, s-a părut că ar putea contribui la schimbarea clivajului etnic existent în politica românească. Nu în sensul dizolvării acestuia, ci în sensul reinstituționalizării conform unei tradiții transilvane în care aportul sașilor a fost unul ponderator. Ne așteptam la configurarea unei noi atitudini politice 1) față de regionalism, 2) față de posibilul aport al tradiției transilvane la redefinirea constituțională a României, chestiune care se leagă de Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, și 3) față de relația româno-maghiară, în mod general.

Deci, cum se leagă profilul politic al lui Klaus Iohannis de Declarația de la Alba Iulia?

Traiectoria lui Iohannis trebuie pus în legătură cu moștenirea săseacă din civilizația urbană a Transilvaniei. Semnele acestei civilizației urbane din Transilvania au reprezentat după 1989, pe o perioadă considerabilă, aspectul traumatizant al năzuinței românilor spre valorile occidentale. A moșteni orașe săsești fără sași, a intra în posesia simbolică a unor valori urbane europene la care năzuiești dar la care nu-ți găsești intrarea prin propria istorie națională – cel puțin cum aceasta a fost sădită și sedimentată în mentalul colectiv – este și sursa unor frustrări. O traumă, o confuzie față de străinul pe care-l dorești.

Cariera politică a lui Klaus Iohannis conține și perfomanța de a ajuta la înlăturarea acestei consternări identitare. Primarul sas al Sibiului a făcut enorm ca să facă din acest oraș săsesc – acum un oraș locuit în proporție de 95% de români – un model de europenizare, preluabil și transmisibil în România. Sibienii români au început să vadă în Sibiu nu relicva străină greu asimilabilă a istoriei săsești, ci o moștenire legitimă care creionează un drum spre civilizația europeană. Această transformare este cunoscută și descrisă în studiile culturale prin termenul de patrimonizare, patrimonizație.

Klaus Iohannis este, deci, patrimonizatorul moștenirii săsești în favoarea statului român. Însă trebuie spus, că este patrimonizatorul în favoarea statului național român, fără a chestiona și acest caracter al statului român.

Explicația constă în faptul că Iohannis este numai patrimonizatorul parțial, unilateral al moștenirii săsești. Ca președinte al Forumului Democratic German (între 2002-2013), a abandonat, în mod expres, programul inițial al FDGR, fundamentat de viziunea primului președinte al organizației, profesorul Paul Philippi, care considera esențială și moștenirea constituțională a Transilvaniei. Este vorba de constituția nescrisă, istorică a acestei regiuni (cuprinsă în cutume, reglementări istorice locale și regionale, în jurisdicții diferențiate), dar în care sașii erau prezenți pe lângă maghiari și secui ca colectivitate istorică, constituțională a provinciei. În Transilvania nu trăiesc minorități, ci popoare, susținea Paul Philippi – de altfel, cum este cuprins și în Rezoluția de la Alba Iulia din 1918. Iar popoarele sunt entități constituționale, și moștenirea Transilvaniei nu cuprinde numai peisaje urbane dar și o masă succesorală de aranjamente „constituționale” ale conviețuirii, foarte diferită de cea primită, adoptată de vechiul regat, al statului iacobin organizat de Cuza.

Modelul transilvan este un pre-modelul confederal și consociaționist al democrației, desigur, la nivelul vremii, care s-a cristalizat cu o participare mai redusă a românilor transilvăneni și care, începând din secolul al XV-lea, prin Unio Trio Nationum chiar i-a și exclus pe românii din conducerea Transilvaniei. Însă această excludere, și mai ales interpretarea ei traumatizantă, nu justifică, de loc, abandonarea modelului însuși. Mai ales datorită faptului că întreaga construcție europeană în sine, dar și reconstrucția mai multor state europene de după cel de al doilea război mondial demonstrează caracterul reînnoitor al tradițiilor de acest tip. Majoritatea statelor europene, prin structura lor constituțională, atât teritorială, cât și instituțională, s-au pliat pe propria lor moștenire istorică, au recunoscut moștenirea proprilor făuriri în termeni constituționali moderni.

Azi, cu o sută de ani după Alba Iulia, această moștenire a Transilvaniei ar putea deveni un subiect de reflecție publică. Ar fi o patrimonizare a moștenirii politice a Transilvaniei după ce patrimonizarea urbanisticii transilvane a făcut pași importanți.

Klaus Iohannis, însă, a renunțat deliberat la acest proiect. Viziunea lui politică este în prelungirea modernizării de tip Cuza a statului român. În cartea Pas cu pas dezvoltă ideea că regionalizarea nu poate fi făcută „pe bază etnică”. În mod paradoxal, acest principiu, astfel enunțat, înseamnă tocmai re-etnicizarea sau întărirea caracterului etnic al statului român. Înseamnă că statul român vrea să mențină o barieră internă etnică în exercitarea drepturilor democratice ale cetățenilor săi, adică anumite cereri, soluții nu pot fi discutate pentru că ele sau formulat „pe bază etnică”. Însă regionalizarea fără o componentă plebiscitară și identitară (istorică) nu este altceva, decât o „formă adaptată” a centralismului.

Desigur, dacă suntem realiști, Iohannis nu putea propune cu succes o transformare federală a statului român în cadrul trâmbițatului proiect de țară. A și spus, ca un fel de preambul al proiectului, „știm ce nu vrem, nu vrem, de exemplu, federalizare”. Însă un prim pas s-ar putea face înspre patrimonizarea moștenirii politico-constituționale a Transilvaniei. Acest pas ar putea fi: solicitarea, ca un prim criteriu în regionalizare, a criteriului istoric. Cel puțin în spațiul intratransilvan. Aceasta ar fi exact primul pas spre adaptarea punctului III/1 din Declarația/Rezoluția de la Alba Iulia, acel punct care enunța:

„Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.”

O regionalizare a spațiului transilvan care ține cont de moștenirea istorică și etnoregională a acestei provincii ar fi primul pas într-o transformare graduală a României, într-o acomodare istorică cu spațiul civilizațional divers al Europei.

Klaus Iohannis a renunțat, însă, la acest lucru și datorită modului cum el se definește cetățean român. Modelul lui de cetățenie afișată are două elemente: un patriotism local de sorginte sibiană și o loialitate nechestionată față de statul român, așa cum este. Din această bipolaritate lipsește exact veriga intermediară, componenta identitară transilvană și comunitar săsească care are susținere și în punctul III/1 al Rezoluției, mai sus citat.

Performanța României de a avea un președinte de origine săsească este, astfel, o imagistică exploatabilă pe termen scurt. Pe termen lung Klaus Iohannis nu este politicianul providențial al României în așteptarea reformei, ci semnul marasmului democratic al acestei țări.

Distribuie acest articol

67 COMENTARII

  1. Imi pare rau, dar maghiarii din romanii cand utilizeaza ca argument politic „drepturile nationale ale minoritatilor” din Declaratia de la Alba-Iulia ei inteleg musai autonomie etnica si protectorat ungar, ceea ce e incompatibil cu spiritul drepturilor minoritatilor incluse in respectiva declaratie si care, in mare, au cam fost respectate, chiar daca au fost tensiuni, au fost regimuri mai represive si pentru majoritati si pentru minoritati. Ma refer bineinteles, la educatia in limba materna asigurata de stat, la teatre, opere, reviste in limba maghiara si la nediscriminare pe criterii etnice la functii publice. Nu se poate afirma ca romanii au interzis cultura maghiara in Transilvania, chiar daca au exista si momente mai dificile si mai tensionate cu placute biligve si altele in anumite momente. De aceea pretentiile maximaliste si voit revizioniste cu care se interpreteaza la Budapeste si la Targul Secuiesc Declaratia de la Alba Iulia sunt incorecte si nu ajuta la bunaintelegere si crearea unui spirit interetnic de comunitate in Transilvania si in Romania in general, nici nu ajuta in ameliorarea relatiilor dintre Ungaria si Romania, care au cunoscut o deteriorare nu datorata Romaniei, in ultima perioada de guvernare Viktor Orban-Jobbik!

    • Stimate D-le Bogdan ! Numai cateva observatii punctuale:
      – in Declaratia de la Alba Iulia nu se vorbeste despre minoritati ci despre „popoare conlocuitoare”, diferenta dintre acesti termeni este foarte mare.
      – nu am vorbit in textul meu despre doleantele maghiarilor, ca va duce gandul la numai acest aspect, mi se pare curios, dar nu surprinzator
      – despre guvernul Orban-Jobbik: nu exista. Jobbik este in opozitie, chiar a reusit sa blocheze modificarea constitutiei propusa de Orban care astfel a suferit o infrangere severa in politica interna

      • Dl Miklos, nu puteti nega libertatea totala in care ungurii din Romania traiesc de la 1918 incoace. Nu stiu in 98 de ani de pogromuri ale romanilor contra ungurilor/sasilor asa cum au facut Vass Albert si toti ungurii lui din 1940 in 1944. Cum facem? Suntem obiectivi sau nu? Ce anume va lipseste (dar sincer, va rog) in actuala Romanie? Aveti drepturi mai mari decat romanii din Giurgiu. Cine va opreste sa enuntati clar ce anume doriti de la Romania? De ce nu aveti curaj sa enuntati planuri clare de co-locuire in actualul teritoriu si doriti permanent reviziurea granitelor doar pentru ca acum nu stiu cati ani ati facut parte din alta organizatie care (stiti, desigur) nu mai exista. Va tot invartiti toti in jurul cozii din 1990 incoace cu tot felul de aluzii stiind foarte bine ca romanii sunt super sensibili la miscarile ungurilor ? Ma rog, complex inutil de victimizare, va place sa va prezentati victime permanent. Imi amintesc textul Dvs de anul trecut de 1 Dec, parca era si mai diluat fata de cel de anul acesta, parca ati mai prins curaj…

        • „Dl Miklos, nu puteti nega libertatea totala in care ungurii din Romania traiesc de la 1918 incoace.”

          – O neg eu dacă e nevoie. Ardelean, născut în Oradea Mare pe vremea lui Ceferilă. Ungurește știu doar cîteva cuvinte și vreo doua înjurături. Maghiarii din Transilvania au fost și sînt oprimați de statul român mai rău decît românii. Am zeci de exemple, numai cazuri pe care le-am văzut cu ochii mei și auzit cu urechile mele. Unele cazuri urîte de tot, cu arestări, dubă, legat la ochi, bătut, interogat la nesfîrșit, aruncat pe trepte legat la ochi etc. Tu, mai mult ca sigur, ești unul dintre miiiiile de regățeni care povestesc pe internet cum au fost ei o dată în delegație la Tîrgu Mureș sau la Sf. Gheorghe, au cerut vînzătoarei (în limba română) o pîine, aia a urlat că „să vorbeștem ungureștem la mine” și fragilii, timizii și binecrescuții regățeni au pus capul în pămînt, și-au șters o lacrimă, s-au prelins pe lîngă ziduri pînă în camera de hotel unde, distruși emoțional, și-au mîncat în tăcere și fără pîine salamul din geanta diplomat, sughițînd și plîngînd cu lacrimi amare înainte de a adormi, triști și umiliți în propria țară.

          Dar, daca e să facem bancuri proaste despre „libertatea totala in care ungurii din Romania traiesc de la 1918 incoace”, să ne amintim de libertatea totală nu doar a maghiarilor din România, ci și a românilor. Am fost atît de liberi încît aveam pînă și dreptul sa trecem strada pe zebră cînd se făcea verde. Teoretic, dreptul ăsta exista chiar și atunci cînd treceau Mercedesuri negre în mare viteză, dar, practic, oamenii preferau să aștepte.

          Auzi, libertate totală în România de la 1918 incoace… Așa vă învață la școală?

          „Nu stiu in 98 de ani de pogromuri ale romanilor contra ungurilor/sasilor asa cum au facut Vass Albert si toti ungurii lui din 1940 in 1944.”

          – De gărzile lui Maniu ai auzit? Nu ai auzit fiindcă nu scrie nimic în cărțile de istorie despre crimele oribile comise împotriva maghiarilor din Transilvania imediat după 23 august 1944 de aceste gărzi. Nu scrie fiindcă istoria nu e o știință și nu e nici despre adevăr, ci doar un exercițiu de transfer al vinovăției, de manufacturare de sfinți și diavoli. Nu scriu nici ziarele, nu se vorbește nici la tv, iar ceva despre care nu se scrie și nu se vorbește… nu există.

          „The telling of history is not about truth but about myth-making, the construction of saints and devils. By and large, history is an exercise in guilt-projection by the victors. It appears that winning isn’t ever good enough for them—they have to justify their naked power and superior killing skills by smearing the losers as pure evil.

          You may have noticed that estimated death tolls in any settled conflict vary absurdly depending on whether the winner or loser is tallying them. The victors cherry-pick facts to prop up their own moral narrative because for most people that’s more important than the truth.”

          Îți zic ceva, Petre, la care nu te-ai gîndit: nu sta cu ochii pe maghiarii din Transilvania ca pe butelie fiindcă îți scapă esențialul din peisaj: românii ardelenii.

          Hint:
          László Tőkés:
          „Ȋn aceastǎ regiune, romȃnii şi maghiarii trebuie sǎ-şi respecte reciproc libertatea celuilalt și, dacǎ e cazul, trebuie sǎ luptǎm unindu-ne forţele pentru libertatea și drepturile noastre. Așa cum am fǎcut în decembrie 1989 la Timișoara. Uniţi în libertate: romȃni, germani, maghiari.”

          • Domnule Pavel va multumesc ; de ce ? ptr ca io socotesc ca azi noua ardelenilor vlahi,rominilor din Ardeal daca socotiti formularea neadecvata,ne sta in obligatie sa aparam unguri care au mai ramas dupa ce frati romini au devenit stapini aci
            tara aceea ce azi isi zice romania este asezata intr un spatiu in care se intilnesc marginea civilizatiei occidentale cu marginea civilizatiei orientale; munti au devenit o bariera tot mai permisiva odata cu avansul tehnologic, dar apropierea culturala pare ca cere secole
            si am spus asta ca io demult am bagat de seama ca un dialog cu un regatean(moldoveanul religios si olteanul jmeker) ii altfel comparat cu un dialog cu un ungur ardelean

          • Garzile lui Maniu – cred ca te referi la reactia defensiva si de razbunare a romanilor in 1944, pe vreme de razboi, dupa masacrele si persecutia derulata de Ungaria horthysta in Transilvania de Nord in timpul ocupatiei cu scopul de purificare etnica (biseric si sate romanesti arse etc – Lazlo Tokes si Jobbik-Romania a reconstruit recent chiar o statuie a ostasului horthyst construita in perioada respectiva undeva in Harghita ori Covasna, nu mai tin minte acum, care a infuriat pe buna dreptate romanii care stiu ca un sat romanesc sau o biserica romaneasca de langa a fost incendiat de respectivul personaj statuat). Da, aceste acte de razbunare au existat, au fost atacuri spontane si persecutii cu scop de razbunare ale romanilor impotriva populatiei maghiare din Transilvania in anul 1944, pentru o scurta vreme insa, caci s-a restabilit repede ordinea si a intervenit si Rusia sovietica ocupanta de partea Ungaria, sustinad si crearea regiunii autonome maghiare pentru ca Stalin a avut o relatie speciala cu Horthy, dar ele au fost de o intensitate mult mai scazuta si neoficiale comparatic cu politica dusa de Ungaria in timpul ocupatiei dintre 1940-1944 a acestui teritoriu. Ele nu trebuie uitate intr-adevar, si trebuie mai bine cunoscute chiar, ca nu exista prea multe carte pe tema asta, dar ele trebuie puse in context, cand sunt amintite. In sfarsit, nu cred ca reconstruirea unor monumente pentru soldati unguri de ocupatie si fascisti este ceva corect conform legislatiei in vigoare sau ceva care invita la bunaintelegere (nu stiu ca in Alsacia franceza sa se fi lasat in picioare vreun monument al ocupatiei hitleriste germane!…), cu alte cuvinte, se mai impune si uitarea in cazul asta!

      • Ma scuzati, dar cred ca termenul „minoritati nationale”, subliniez ultima parte, din Constitutia in vigoare astazi sau specificatia la capitolul drepturi electorale „cu reprezentarea minoritatii” din Constitutia din 1923 au acoperit destul de bine notiunea de „deplina libertate a popoarelor conlocuitoare” din Titlul II, Articolul 1 al Declaratiei de la Alba Iulia, care la Titlul I preciza ca legislatorul este „Adunarea Nationala a Tuturor Romanilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasca”. Eu repet ce am zis, fixismul unor lideri maghiari de a tine musai sa se delcare un stat multinational sau multietnic, care nu mai exista cum era, sau macar sa se stearga sintagma stat national unitar, tine mai putin de realitate si practica sau de probleme concrete cat de ideologia revizionista maghiara care circula in continuare in subteran si chiar in mainstream in randul elitelor politice si culturale maghiare de la Budapesta, din Romania, din Slovacia etc. si care promoveaza ideea unui statut special pentru Transilvania si alte regiuni care sa mearga pana la un fel de protectorat al Ungariei. P.S. Unio Trium Nationum a fost echivalentul medieval al rasismului si segregarii institutionalizate din SUA secolului XIX si secolului XX, si acest lucru nu trebuie uitat niciodata, fiindca putini maghiari si inca mai putini maghiari notabili au sprijinit vreodata drepturile majoritatii romanesti din Ardeal chiar cand se considerau „aparatorii luminilor” sau revolutionari pasoptisti in salabaticia Europei de Est, in schimb germanii, mai ales incepand cu 1848 si mai apoi au constientizat mersul progresului, de asta au o reputatie mai buna sasii si Sibiuldecat Clujul printre romani!

        • P.S. Ma grabesc sa aduag : chiar daca nu sunt de-acord cu perspectiva dvs, si nu cred ca ea abordeaza probleme reale ale minoritatii maghiare sau ale Romaniei, cred ca aveti dreptul sa o exprimati, si in limba maghiar si in limba romana! si mi-ar placea sa va citesc sa mai des.

    • sa incepem cu inceputul, adica cu motivul pentru care ardealul, banatul si parti din tara ungureasca (citat din declaratia de la AB), au ajuns la romania – FARA REFERENDUM.
      – NU, nu pentru ca nationalitatea romana ar fi fost (partial) majoritara (fiind totodata minoritara sau cuasi-inexistenta in multe orase si regiuni alipite de romania), NU pentru ca burebista ar fi avut un stat dac centralizat pana la tisa, acum tz zeci de secole, NU pentru ca asa un mare poet national a visat o tara de la nistru pana la tisa. NU. pur si simplu NU.

      MOTIVUL PRINCIPAL a fost fragmentarea deliberata a blocului de putere germanic (de care tinea si austro-ungaria), din centrul europei, si creearea unui CORDON SANITAIRE intre germania si rusia (proiect francez la 1918, proiect SUA, in 2016). cele de mai sus sint LOCURI COMUNE, se invata la cursuri de istorie politica, de ex. in germania,- dar aparent sunt informatii tabuizate in romania, tara beneficiara a acelor impartiri de teritorii de acum 96 de ani.

      IN CONCLUZIE, dupa 1918, economia puternic emergenta a ungariei trebuia redusa la stadiul acelui pitic cu membrele amputate si indatorat la puterile din vest, care este in prezent – si anume, printre altele, prin sectionarea caii ferate ce inconura ungaria. legand novi sad de sabadka, timisoara, arad, oradea, baina mare, ungvar, kassa. prin noile granite, trasate constient fix inaintea oraselor mentionate, acestea avand noduri de cai ferate ce conduceau spre periferiile regatului, s-a obtinut intreruperea legaturii dintre centrele industriale din ungaria de azi si hinterlandul furnizor de materie prima, situat azi in afara tarii. CRITERIILE ETNICE NU AU CONTAT, asa cum nu au contat, in logica coloniala a invingatorilor, nici in africa. urmarea directa si INEVITABILA au fost crize economice, regimuri autoritare, rdictaturi hardcore, revizuiri de granite si un nou mare razboi.

      rolul noilor granite, trasate intre romania si ungaria in plina campie maghiara a fost acela ca potentialul economic al ardealului sa fie drenat dinspre europa centrala/ungaria spre balcani/bucuresti (stat clientelar al frantei) – cel mai bun garant al izolarii ardealului de spatiul caruia ii apartinea pana in 1918 fiind CENTRALISMUL (cu puternice accente cleptocratice) de la bucuresti. deoarece si dupa 1989 continua sa existe un interes in franta, mai nou si in SUA, ca romania sa-si exercite aceasta functie geopolitica, indreptata IMPOTRIVA europei centrale si rusiei, ce i-a fost atribuita in 1918, bucurestiul va insista pe status-quo-ul de acum aproape 100 de ani – mai ales ca NU a avut nici inainte de 1918 o minima traditie de regionalism, acceptare a pluralismului etnic/religios. altfel spus: romania e instrumentul aproape perfect pentru a dauna destul de mult europei centrale/germanice si rusiei.

      incapacitatea funciara „tipic sud-romaneasca” de a percepe transilvania mutietnica corect si FARA OSTILITATE, a fost deja analizata si descrisa de cercetatori (romani) – dar ea se manifesta din plin, in continuare – chiar in multe dintre comentariile de mai sus. laitmotiv (pueril, rupt de orice realitate si logica elementara): ungurii din romania sunt perfect liberi dupa 1918, au tot ce vor aici doar ca au ei obsesia aia a lor, bolnavicioasa, cu ardealul, pe care noi, romanii nationalisti avem datoria sa le-o extirpam, prin reeducare, asimilare etnica, colonizare cu populatie romaneasca si functionari de import sau chiar prin expulzarea „soft” din ardeal.

      IN ACEASTA ATMOSFERA POSTCEAUSISTA, in care maoritatea romanilor nici macar nu intuiesc cat de putin stiu resp. cate neadevaruri grosolane stiu despre transilvania – daramite sa fie deschisi spre solutii administrative regionaliste/protransilvane, un presedinte ca KJ nu are cum sa marsaluiasca in alta directie decat in cea in care vedem. insasi enuntul sau axiomatic „stim (la plural) ce NU vrem” ii tradeaza limitarile impuse sau autoimpuse de mindsetul identitar-colectiv – pardon, INFANTIL – in care romania a ales sa-si creasca proprii cetateni romani.
      (NOTA: in ciuda vocabularului dezihibat, folosit aici cu buna stiinta pt a ‘distruge corola de minciuni’ a romaniei, NU ii judec pe comentatorii de mai sus sau pe cei care vobesc asemanator, in maxima necunostinta de cauza sau in profunda si autosuficienta orbire nationalista – judecatile/’rationamentele’ lor fiind chiar LOGICE, insa doar in baza informatiilor rudimentare sau intentionat falsificate, pe care au avut ocazia sa le cunoasca despre ardeal, la fel ca atatia altii dintre concetatenii nostri.)

      o portita de iesire din acest film de proasta calitate, in care suntem nevoiti sa jucam roluri ridicole si nepotrivite, distribuite in 1918-20 la paris, totusi exista: anume daca realizam, in ardeal si vechiul regat, ca regiunile noastre reprezinta fiecare in sine un microcosm al macroregiunii care le-au format, recte europa centrala/de vest si cea de est/sudest. suntem europa in europa – periferie dar si centru.

      daca privim ardealul si regatul de pe acest metaplan, reusim sa impacam regiunea cu centrul, atat la nivel de romania cat si de europa – si sa aducem un aport iluminist si eminamente democratic la europa secolului 21, bantuita din nou de egoisme nationale, si tendinte autoritare – printre altele in ungaria …si romania. ca sa nu vorbim de tarile care ne cuasi-hipnotizau pana acuma, prin stralucirea lor (in buna parte falsa si supralicitata): franta, UK si SUA (si lista ar putea continua).

      hans hedrich, (schäßburg/sighisoara/segesvar)
      activist civic, politolog (specializari in politica internationala, teorii ale natiunii, istoria transilvaniei)

      • sint ardelean, am trait intr un oras odata ardelenesc acum rominesc si am simtit pe propria piele ce dvs spuneti ; doar ca romania nu putea fi altfel o constructie statala cit de cit stabila,daca nu se facea curatenia etnica si spalarea pe creer
        nu inteleg cum vedeti dvs rezolvarea prin “daca privim ardealul si regatul de pe acest metaplan, reusim sa impacam regiunea cu centrul, atat la nivel de romania cat si de europa” !?
        ramine diferenta culturala occident-orient care nu cred ca poate fi rezolvata in timpul unei generati si cu conducere orientala !

  2. In ceea ce priveste Transilvania, aveti dreptate. Sint nascut si educat pina la terminarea liceului in Sibiul Dlui Johannis ( am terminat liceul GFh Lazar in 1954, fiin , atunci, prima seria a invatamintuui liceal de 10 ani ) si am apucat bine de tot, in special prin educatie si prin relatiile familiei sa cunosc realitatea transilvana interbelica, ce care a supravietuit prin oamenii ei ( intelectuali si artisti de exceptie, taranii din Marginimea Sibiului si din satele sasesti, mestesugarimea din orase ) care a supravietuit pina prin 1955 – 1960, in ciuda unor masuri uriase represive ale regimului comunist ( deportarea sasilor in februarie 1945 – un caz revoltatator ,despre care se vorbeste putin sau deloc, de deportare de catre un stat suveran a propriilor sai cetateni in alta tara -, nationalizarea nu numai a marilor proprietari dar si a micilor mestesugari si proprietaride locuinte, distrugerea clasei mijlocii la sate ) . Aveasta Transilvanie, cu traditie multi seculara, era un fel de Elvetie, nu federala administrativ prin cantoane constituite nadesea pe baze nationale , ci INSTINCTIV PE BAZE NATIONALE, deoarece sasii si ungurii erau distribuiti mai mult sau mai putin uniform pe toata suprafata Ardelaului.
    Aceasta formula unica, a fost si este inaplicabila la scara intregii Romanii si Dl Johannis cred ca are dreptate, neincercaind sa o extinda.
    Eu unul cred ca numai o Romanie a regiunilor istorice, impartita administrativ in Transilvania ( incluzind sau nu Banatul ) . Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina poate rezolva problema. Orice alte regiuni inventate sint sortite unui esec rasunator !

    • Stimate D-le Dan Nicolescu ! Ma bucur ca ati citit textul meu cu un ochi „transilvanist”. O singura precizare as face. Nu am sustinut ca Klaus Iohannis trebuie sa extinda acest model pe intreaga Romanie. Am scris: „… regionalizare, a criteriului istoric. Cel puțin în spațiul intratransilvan.” Prin acest lucru am vrut sa spun ca acest criteriu in sau pentru Transilvania este obligatorie, dar nu am cum sa neg valabilitatea pentru celelalte parti ale Romaniei.

    • Intineresc cind citesc asemenea refrene encomiastice: „in Sibiul Dlui Johannis”
      dle @ Dan Nicolescu,
      in 1954 Klaus nici nu era nascut; cum ati reusit sa terminati liceul in orasul unui nenascut? stiati de pe atunci ca se va naste, ca va fi aliatul lui Felix, si va ajunge presedintele Romaniei?

  3. Asa cum remarca si Paul Lendvai in cartea sa „Ungurii”, intemeietorii oraselor din Ungaria si Transilvania au fost germanii. Administratorii oraselor din Ungaria si Transilvania au fost (cu mici exceptii) tot germanii, dar si evreii . Inclusiv breslele in Ungaria si Transilvania au fost infiintate si conduse tot de catre germani si evrei .Datorita spiritului lor nativ, germanii au evidentiat tot (nasteri, decese, patrimonii, modificari de patrimonii, mase patrimoniale, … etc. ).De altfel, ca o mica paranteza, acelasi Lendvai, in aceeasi carte arata ca primii ce au consemnat aparitia ungurilor in Eu, au fost tot germanii – de la o abatie din St. Gallen. Tot germanii au fost invingatorii de la Lechfeld (în germană Schlacht auf dem Lechfeld, în ungară Augsburgi csata)
    Nu cred ca aveti ce sa imputati dlui. Iohannis, fostului conducator al forumului unei etnii ce a evidentiat absolut totul .

    Referitor la reflecția refondării democrației din România, in baza anunțatului „proiect de țară” al lui Klaus Iohannis in cadrul unui forum politico-civic, pentru o asemenea dezbatere,comunicati public obiectivele etniei dvs., sustinerile unor astfel de obiective, pretentiile precum si modul in care intelegeti sa ajungeti la ele. CLAR, EXPRES si EXPLICT exprimate. Va asigur ca vom participa toate etniile din Ro, ne vom deplasa la dvs. in Ardeal, si cu siguranta ca vom putea exersa democratia . Numai sa stim ce vrem,unde vrem sa ajungem, de ce vrem – ceea ce vrem; deoarece la capitolul cum vrem sa infaptuim, cu siguranta ca vom ajunge la un acord !De altfel, acestea se vor rediscuta dupa alegeri. Deocamdata, germanii, au dovdit ca sunt singurii care au stiut exact ce au vrut. Si evreii ! Sunt peste tot in Ro, s-au adaptat si nici nu si-au pierdut istoria. Luati exemplul Dobrogei. Doar sa nu fi trecut pe acolo, nu poti sa iti dai seama cum traiesc la un loc greci , bulgari cu turci, cu macedoneni, cu tatari, ucrainieni, rusi, armeni, georgieni, dar si cu nemti, italieni si francezi ; ba chiar si cu o mica comunitate de olandezi (sic!) din Sulina .
    Procesul de asimilare a Transilvaniei (nu si a populatiei de alte nationalitati) este unul continuu (sa nu uitam ca si Bismark, la un moment dat a fost obligat sa finanteze teatrele ambulante, tocmai in vederea uniformizarii lb. germane, ce nici azi nu face facila intelegerea intre diferitele landuri ) .
    Deci, concluzia este nu acuzati, nu va plangeti, ci comunicati. Uite, ca sa fim noi toti ceilalti mai prejos, aveti dvs. initiativa organizarii primei intrevederi, si va asigur ca toti vom face public in timp util propuenrile noastre, urmand sa ne deplasam si sa incepem, ceea ce cu siguranta trebuia de mult – acelasi lucru ce a dus la (auto)distrugerea imperiului austro ungar (tot dupa Lendvai) : neintelegerea si neemanciparea populatiei neaustriece si neungare .

    PS Prin aceleasi dileme, si aproximativ aceleasi solicitari a trecut un domn ce scria aici si pe Hot News (sa imi fie cu iertare, dar nu ii mai tin minte numele. stiu doar ca era absolvent al Univ din Goepingen si cred ca ocupa o functie la romania in advocacy). Nu stiu de ce, dar la un moment dat, dupa unele solicitari ce i se facusera, nu a mai colaborat.

    N.R. Academia de Advocacy advocacy.ro/ Masa rotunda – Descentralizarea Romaniei – intre putinta si neputinta … Academia de advocacy este beneficiar al proiectului „Partener activ și implicat” …
    Campanie de Promovare și Advocacy | Diversitate Multiculturala http://www.diversitate-multiculturala.ro/…/campanie-de-promovare-si-advocac...
    Campanie de Promovare și Advocacy … o campanie de promovare şi advocacy pentru mediatizarea înţelegerii diversităţii culturale în România şi în ţările SEE.
    Masa rotunda – Politizare si depolitizare a functiei publice

    • Domnule visan dacian, cred că subiectul este interesant și aducerea lui în discuție prin amabilitatea d-lui Bakk Miklós este binevenită. Opinia domniei sale că relațiile interetnice, excelente astăzi, pot fi îmbunătățite, aduce speranțe de și mai bine populației de origine maghiară din Transilvania, ca și tuturor celorlalți cetățeni români. Președinția d-lui Johannis este totodată o oportunitate remarcabilă pentru deschiderea discuțiilor pe aceasta temă cu prietenii noștri maghiari.

      Astfel, având în vedere venirea târzie a maghiarilor în Europa și prezența germanilor de timpuriu pe teritoriile central-europene ocupate astăzi de români și maghiari, cred că adoptarea pentru Ungaria a modelului federal propus de autor ar fi o soluție excelentă pentru libera exprimare a spiritului popoarelor care conviețuiesc pe teritoriul său. Modelul organizatoric comun de tip germanic valabil pentru întreaga regiune reprezintă un important atu. Apoi, poporul român care trăiește astăzi între frontierele statului maghiar ar avea libertatea pe care o au maghiarii din România. Federalizarea Ungariei ar permite, de asemenea, popoarelor austriac, ori slovac care trăiesc între frontierele maghiare să se exprime liber. Desigur, în spațiul european, am putea privi federalizarea Ungariei ca pe o formă de regionalizare cu efecte benefice pentru toate statele din vecinătatea sa. Regiunea dinspre Răsărit s-ar putea apropia, spre exemplu, cultural și nu numai, tot mai mult de Transilvania, în spiritul celor prezentate de dl . Bakk Miklós.

      • Daca dl. Bakk promite ca va scrie (cel putin) lunar (aici, ori pe alta platforma – dar sa o comunice), este absout perfect .
        Cu stima,
        Visan Dacian
        NR aveti dreptate, m-am grabit si nu am mai scris cu majuscule-de neiertat; iar acum scriu cu litere mici, datorita politicii Contribut . „Befehl, ist befehl” cum ar zice neamtu’).

      • Și fostul președinte ne propune un mix de istorie și politică, cum face și autorul. Ar fi ideal să nu le amestecăm. Întrebarea legitimă pe care o puneți, până la urmă, dumneavoastră, este dacă toate crizele mai mici sau mai grave din(tr-o) regiune, într-o perioadă relativ recentă-ultima sută de ani-au sau nu la bază nesustenabilitatea țării vecine.

        • Nu poti sa progresezi politic, decat cunoscand istoria; iar istoria fara date consemnate si evidentiate corect, obiectiv, nepasional, nu exista . Acesta era si punctul de plecare al evidentierii tuturor evenimentelor,bunurilor, faptelor, … etc., de catre o anumita populatie; si asta a fost baza de plecare a germanilor, inclusiv a presedintelui Ro .

    • Stimate D-le Visan Dacian ! Foarte pe scurt si cu proba veritatii. In aprilie vom organiza o conferinta stiintifica, pe sectiuni, cu tematici privind cercetarile legate de Tinutul Secuiesc. Va voi invita (ca organizator) sa participati la o masa rotunda legata de chestiunea dialogului romano-maghiar sau de regionalism.

      • C draga inima, domnule BAKK.
        Astept insa una si pe tema „refondării democrației din România”, cu un dialog multietnic ( nu numai romani si maghiari!). In fond, in Ardeal sunt si alte populatii : germana (sasi si svabi, evreiasca, italieni, greci, armeni (ce frumoasa biserica armeneasca-catolica in Gheorgheni), turci, ucrainieni, polonezi, slovaci. De fapt, de la refondarea democrației din România plecasem, … si sincer va e mai favorabil sa plecati de aici . Credeti-ma pe cuvant .

        PS Intrucat sunteti autorul articolului si aveti un anumit drept de proprietate asupra spatiului virtual al platformei, rugati decidentii sa nu mai cenzureze postarile, mai ales, ca nu scriu nimic peiorativ, ofensator, sau intr-un limbaj licentios . .
        Este vorba de raspunsul dat lui @dusu „dusu spune: din 03/12/2016 la 10:48 , unde este un citat din presa germana din septembrie 2016 (Warum) Deutsche Investoren lieben „Orbanistan”.
        Veti intelege de ce chiar vreau sa particip la asemenea seminarii .

  4. Un text bine scris, pe alocuri cu pasaje chiar elegante.

    A propune românilor, în propria lor țară a anului 2016, adoptarea moștenirii politice si a spiritului Unio Trium Nationum, ca sursă de inspirație pentru o nouă filosofie constituțională este impertinent și insultător.

    Ideologia subsecventă acestui text reprezintă un pas înapoi până și față de Kossuth Lajos.

    Nu știu dacă și cât sunt de periculoase astfel de puseuri gotice, oricum, un demers trist și dezgustător.

    • Domnule Lalu, din moment ce domnul Bakk este cetatean roman, Romania este si tara dansului. Formularea dumneavoastra lasa impresia ca nu stiti sau nu recunoasteti acest lucru. Asa sa fie?

      • Sigur că România este şi ţara lui, deşi Ardealul uniunii celor trei natiuni nu prea era şi ţara românilor. Succesul propagandistic al continuatorilor acelei uniuni este spectaculos: au ajuns să fie luaţi în serios chiar şi de români, principalele victime ale acelor aranjamente constitutionale. Este de-a dreptul caraghios să-i vezi pe românii de acolo ce mândri sunt că-s ardeleni, când ei nici măcar un nume n-au fost în stare să-i dea Ardealului, care e un cuvânt unguresc. Nu pentru că n-ar fi fost acolo când au venit ungurii, cum sustin aceştia mai recent, ci pentru că nu exista entitatea numită ulterior Ardeal, o creaţie politică ungurească, la care s-au asociat ulterior alte populaţii colonizate.

    • Cred ca trebuie sa va dau dreptate, domule LALU. Nu stiu cum se face ca se uita cu mult prea multa usurinta , intentionat sau nu , nu doar de UNIO TRIUM NATIONUM in„ statutele „sale, ci si de repetatele SUPLEX LIBELUS VALAHORUM in intreg secolul al XVIII-lea. sau MISCAREA MEMORANDISTA de la sfarsitul sec al XIX-lea. Tustrele au fasonat istoria Transilvaniei NU IN MOD CONFEDERATIV,ci au ”construit” mentalitati,traditii si obiceiuri pentru toate asa zisele ”popoare(?) constitutionale”,dar si pentru cele …”tolerate”.Prin forta împrejurarilor , ca banatean nascut si crescut intr-o familie romaneasca cu ”genealogie” de 7 generatii, traitor intr-o mare comunitate rurala formata din romani , germani , unguri si sarbi, vorbesc si inteleg si maghiara si germana si sarba. E un privilegiu si nu ma dezic de el, chiar daca expresivitatea limbii literare nu este la inaltimea exprimarii d-lui BAKK in limba romana .Am citit nu una, ci multe carti de istorie ungureasca, germana, sarba si slovaca ca sa stiu cat mai obiectivat ce a insemnat romanul si ce a insemnat fiecare din cei mentionati in raport cu ei înșiși si in raport cu romanul intr-o istorie a devenirii comune. D-l BAKK este de fapt un” nemultumit” vizavi de ”sasul” si… ”romanul” politic Klaus Johannis,care…” a renunțat deliberat la acest proiect”. iar… ” Viziunea lui politică este în prelungirea modernizării de tip Cuza a statului român ”.(SIC ! !) Categoric,dl BAKK nu a parcurs un rand macar dintr-o carte/carti lamuritoare precum aceea, de pilda, a lui ADOLF AMBRUSTER, ” Romanitatea romanilor-istoria unei idei ”. In schimb este foarte patruns de… ideologia combaterii ” performantei Romaniei de a avea un presedinte de origine saseasca ”.

    • Daca ONGurile si restul „civililor” isi fac treaba, procesul de pregatire, sau de intrare in potential de pregatire (bereischaftpotenzial), va fi asigurat.
      Recunoasteti ca nici romanii nu mai sunt cei din anii 90′, si nici cei din 2002 – 2005. Iesitul in afara, nu a fost de pomana. Nu as spune ca am evoluat, dar ne-am cizela : zambim frumos cand mintim sau cand dam teape, … .

      PS Nu stiu de ce, dar am observat ca civilizatia de obliga; de exemplu, ati vazut ce civlizat si corect sofeaza romanii (indifernet de masina, CP, cilindree,…), cand ies afara? Si nu vorbesc de Arad – Gyor, ci de Bors – Szolnok (unde nu este autostrada). Oare ce ii face pe acesti oameni, care cu cateva ore mai inaite dadeau cu masina peste tine, din Buc, pana i Bors, si brusc, de nerecunoscut, sa constati ca stiu toate regulile de circulatie … In Au, deja sunt in pluton; unul nu mai misca !

    • Stimate D-le Lalu ! Spre deosebire de multi contributori, eu incerc sa raspund aici la cat mai multi intervenienti, chiar daca sunt ostili sau ma iau in deradere. Desigur, nu reusesc in totalitate. Doua puncte cheie exista in scurta Dvs. replica:
      1. Chestiunea legata de Unio Trium Nationum. Desigur, as fi foarte limitat, chiar redus mintal daca as sustine ca acel model trebuie reintrodus. Chiar daca nu m-am explicat complet sau bine, daca va ganditi asa, ca acest lucru sugeram, atunci e o problema si la Dvs. Cu acest Unio mi-am adus aminte de critica lui Marx adusa democratiei grecesti. El sustinea ca aceea democratie a fost o falsitate, un mod de organizare a puterii de catre clasa conducatoare din polisul grecesc (Atena) si ca acest model de democratie era musai sa dispara din perspectiva unei societati fara clase. Ce s-a intamplat? Societatea fara clase a venit, dar departe de modul cum Marx dorea. Iar modelul democratic a ramas, dar mult schimbat fata de cadrul antic, pastrand insa esenta (guvernare by the people, for the people etc…) Ei, asa m-am gandit si eu in privinta modelului Unio Trium Nationum. Chiar daca nu mai exista acele trei natiuni in Transilvania, sau exista altele și altfel (una a cam disparut, alta a intrat in model relativ târziu ca actorul colectiv cel mai puternic, iar ultima mai exista cat de cat, dupa ce modernitatea a facut din maghiari si secui o singura natiune), ceva din model poate fi pastrat. Ce se poate pastra? O deschidere pentru solutii consociationale si federale interne. Spuneti ca este un pas inapoi, deci este un model vetust. Vreau sa va spun ca da, acest model a fost negat chiar de proiectul maghiar al lui Kossuth. Dar cine l-a adus inapoi? Tocmai romanii. Atat Supplex Libellus Valachorum, dar, ulterior lui Kossuth, si Declaratia/Rezolutia de la Alba Iulia a fost incercarea romanilor de a intra in acest model. Care are ca esenta ca Transilvania este cumva o entitate de guvernat si guvernarea ei trebuie sa se faca printr-o recunoastere politica reciproca a „popoarelor” care conlocuiesc. Castigarea Transilvaniei de catre Romania aparent a sters aceasta parte a programului, insa cu doua consecinte in timp: a) modelul de guvernare cu care a fost inlocuit, putea parea necesara atunci din unghiul Bucurestiului, dar azi spatiul european are suficiente modele europene care arata ca aceasta solutie transilvana poate fi readusa, mutatis mutandis, in actualitate, b) daca statul roman aseaza propria-i legitimitate pe actul Rezolutiei, atunci aceasta legitimitate este putenica prin asumarea integrala a textului Rezolutiei. Ratiuni de putere nu impun acest lucru, numai ratiuni de legitimitate.
      2. Gasesc foarte grava afirmatia Dvs. cum ca a propune o nouă filosofie constituțională este, din partea mea, „impertinent și insultător”. De ce? Numai ca port acest nume, nu am drepturi egale in a face propuneri, desi sunt cetatean roman? Sunt curios la raspunsul Dvs. la aceasta intrebare. Raspunsul, cum vad, poate fi de trei feluri: a) nu am dreptul, pentru ca nu sunt egal (datorita apartenentei la o alta „etnie”, de altfel presupusa numai dupa nume), caz in care ne aflam in situatia inutilitatii acestui dialog, cu toate consecintele grave ale acestei optiuni, daca ea este impotriva unei „etnii”; b) suntem cetateni egali, dar Dvs. considerati totusi ca aveti ceva „in plus” pe care eu nu o am, Dvs. sunteti arbitru politic si identitar asupra mea; c) in final, cele doua raspunsuri anterioare pot fi bălmăjite într-o variantă intermediară. Iese, în acest caz ceva similar cu cel descris de Andrei Cornea candva in anii 90 ca mentalitatea locatarului principal, adică nu-mi este refuzată complet de a fi acasă în această țară, pot să rămân, dar ca un subchiriaș.
      Aștept, deci, răspunsul Dvs.

      • 2) As lua “impertinent și insultător” ca o forma de proteguire a dvs. Nu m-as „entuziasma” atat de profund (exceptand cazul in care abia ati fi asteptat acest lucru).
        Daca cititi toate comentariile, veti vedea si alte posibilitati, de ex.:”Daca ies romanii la vot spre 60% atunci matematic udmr nu intra in parlament. Poate dialogam atunci”. In acest context, nu este nici impertinent si nici insultator sa fii prudent („Tratat Despre Prudenta” de Josef Pieper, dar si Toma de Aquino). De altfel prudenta, va obliga sa abordati relatiile cu majoritarii , intr-un ritm de parteneriat, pentru aceeasi Romanie, sau nu am inteles bine? In mod evident, puteti sa propuneti multe, … dar daca as vrea sa dau semne de intelepciune si de rezultate progresiste, m-as asigura (in primul rand) de reusita ascultarii; or, tendinta si tonul de impunerea, nu cadreaza cu inceputu articolului dvs. (de ascultare, de discutii, de evaluare si concluzionare – cu punere in aplicare).

        1) „… mi-am adus aminte de critica lui Marx adusa democratiei grecesti. El sustinea ca aceea democratie a fost o falsitate, un mod de organizare a puterii de catre clasa conducatoare din polisul grecesc (Atena) si ca acest model de democratie era musai sa dispara din perspectiva unei societati fara clase. Ce s-a intamplat?”. Si aici as fi mai prudent. Uitati, recent am citi o carte Claude Mosse – Procesul lui Socrate(„Le Procès de Socrate, Bruxelles, Complexe,1987”), din care am retinut un aspect interesant al democratiei : intr-adevar, are viciile sale, dar cand au trebuit sa se mobilizeze ca sa ia mana din mana „majoritatii” puterea si autoritatea, a facut-o intr-o maniera pretoriana si rapid, cu toata lentoarea ei de pana atunci (este vorba de epoca post Pericle, la capitolul Premisele procesului) .

        In rest, sincer im doresc niste discutii, ca baza de plecare a modernismului in gandire, al tuturor cetatenilor Ro, indiferent de etnie, deoarece, daca nu modifici gandirea si modul de a gandi, degeaba ai legi noi, moderne, ce reglementeaza raporturi si relatii sociale noi.

          • Nu conteaza, si nici nu vreau sa fiu malitios ca sa va intreb daca sunteti de la „De veghe Patriei”, ori alte mii de site-uri pseudonationaliste .
            Principalul este a viitorul sa nu ne prinda cu pantalonii’n vine !

            Vreti, nu vreti. va place, ori nu va place, mai devreme, ori mai tarziu, direct, sau indirect efectele tratatului vor fi puse in discutie, de catre cei ce au permis Romaniei sa fie facuta mare (nu sa fie mare!).
            De exemplu, un articol aparut in : Yahoo Finanzen Deutschland, dar si in Handelsblatt:
            Deutsche Investoren lieben „Orbanistan“ https://de.finance.yahoo.com/…/deutsche-invest…
            14 sept. 2016 – Trotz EU-Kritik an Ungarn – Deutsche Investoren lieben „Orbanistan“ … der ungarische Wirtschaftsminister Mihaly Varga dem Handelsblatt.

            Desi emitentul unor acte normative discutabile (de la suprataxarea bancilor, pana la impunerea CAS pentru toti posesorii de pasapoarte ungare-in contextul in care magistratii romani nu platesc sanatatea, dar sunt cei mai mari beneficiari de servicii medicale), totusi dl. Viktor Orban da mana, se pupa si ciocneste pahare cu toti mai marii Eu .

            Cum spuneam anterior, acelasi pericol existent la apusul imperiului austro-maghiar, ne paste si pe noi daca nu stam sa discutam cu ei, iar peste cativa ani, vom fi ca ei cerand dialog si ascultare. Dar atunci nimeni nu ne va iubi cum iubesc acum „Orbanistanul” !
            Fii prevazator si vigilent, caci politica fara istorie, nu exista; si a naibii, se repeta .

      • Timp de cinci secole românii din Transilvania au fost segregați, marginalizați, oprimați și umiliți politic, judiciar, social, economic, confesional și cultural. Această stare de fapt a fost puternic și sistematic ancorată instituțional și a constituit cheia de boltă a structurii statului și țării transilvane.

        Din perspectiva românească, construcția instituțională, tradițiile și spiritul politic al Transilvaniei premoderne reprezintă o istorie scelerată, o amintire blestemată și pată rușinoasă în istoria românilor.

        Pe acest fundal, a invoca în fața românilor tocmai una din cele mai negre și ticăloase moșteniri politice din istoria lor ca fond de inspirație pentru o restructurare constituțională este o provocare cinică și o grea lipsă de respect. Este, așadar, un gest impertinent, revoltător, neobrăzat, o insuportabilă insultă.

        Nici dacă încercăm să trecem cu vederea această gravă gafă, lucrurile nu stau mai bine. A invoca drept sursă de inspirație constituțională pentru sec XXI structuri … medievale ale uniunii stărilor, este un demers intelectual cel puțin bizar. Chiar dacă pentru o clipă uităm cele cinci secole de suferință și umilință în care românii au fost înlănțuiți ca paria acestui sistem al stărilor medievale, a-l evoca azi ca resursă spirituală pentru construirea viitorului este … foarte dificil de înțeles.

        Nu cred că putem – în mod serios și responsabil – invoca evul mediu pentru imaginarea viitorului în era post-informațională. Timpurile noastre moderne sunt caracterizate prin atomizarea și individualizarea structurilor interumane, unde individul și nu familia, starea, breasla ori alte structuri colective constituie măsura. Filosofia politică modernă reflectă această situatie, fiind una a drepturilor individuale, nu a celor colective. Desigur, există colectivități și în modernitate, dar ele sunt foarte dinamice și fluide, nesuprapunându-se peste comunitățile tradiționale, ci redefinindu-se în funcție de alte criterii – mod de viață, poziție economică, interese punctuale, etc.

        Îmi doresc ca cele trei județe cu majoritate maghiară să ajungă în cel mai scurt timp campioane naționale la PIB/loc: acesta ar fi răspunsul colectiv emancipatoriu și autonomist, nu invocarea spiritului stărilor medievale.

        Poate mă înșel, dar mi se pare a detecta o crescândă iritare printre maghiari pe măsura apropierii lui 1 Dec 2018, cu serbările sale. E o reacție copilărească.

        • D-le Lalu, perspectiva Dvs. asupra istoriei romanilor transilvaneni este o perspectiva autovictimizatoare. Este o perspectiva, un short cut care in lumina faptelor istorice (nu ma refer la momente simbolizate 1784, 1848 etc.ci la istoria sociala, mai putin cercetata) nu sta, dar pe care nu am cum s-o combat. Nu in primul rand pentru faptul ca nu sunt istoric, ci pentru ca stiu, asemenea narative asupra istoriei sunt sustinute de niste credinte puternice. Numai atata va rog sa observati, aceasta narativa a inceput sa bata in retragere. Nu va disparea complet, isi va gasi totdeauna coltisorul, cuibul propriu, dar e de constatat ca exista foarte multe abordari istorice care vor demola aceasta imagine sumara din credinta Dvs. Si, in final, este remarca Dvs. cu „cele trei judete”, adica doriti ca ele să ajungă în cel mai scurt timp campioane naționale la PIB/locuitor. Eu cred ca este un simplism, similar cu cel pe care as putea spune eu despre istoria romanilor din Ardeal: pai, au ramas si ei in situatia inferioara daca nu s-au straduit, la locurile lor, ca sa ajunga la un PIB/locuitor mai ridicat. Cred, ca aceasta fraza v-a cam scandalizat, dar credeti-ma, la fel ma simt si eu scandalizat la sugestia Dvs. ca oamenii de acolo nu lucreaza, nu produc, si toate necazurile pornesc numai de aici.

            • Articolul dlui A.M. e interesant prin evocarea schimbării percepției sociale despre ardeleni/ românii ardeleni în Vechiul Regat: trecerea de la percepția specifică epocii premoderne, centrată pe bunele calități individuale ale ardelenilor (încă nediferențiați etnic), la percepția ideologizată, influențată de politica noului stat român, axată pe imaginea victimizantă a românilor ardeleni.

              Totul pornește de la Revoluția Franceză, care a introdus noua paradigmă a statului național unitar (Republica Franceză nu recunoaște nici acum diferențieri etnice pe teritoriul național). Noua idee, cu capacitatea sa integratoare foarte utilă producției industriale de masă și expansiunii piețelor economice, a prins în toată Europa sec XIX, mai apoi în toată lumea (nemții au dat foc lumii de două ori în numele acestei noi idei).

              Renăscutul stat ungar de după 1866 – chiar și în formula sa de compromis K. und K. – a preluat cu entuziasm noua paradigmă unitar națională, purcedând cu mână de fier la construcția națională, după model francez, devenit paneuropean.
              Noul stat român, tot de pe la 1866 (!), s-a încadrat și el în modernitate, construindu-și statul național după aceeași logică a unității naționale exclusiviste.

              Pradigma statului național unitar domină azi lumea (chiar și acolo unde nu-și spune deschis numele – SUA, UK, RFG sunt de un feroce naționalism, îmbrăcat în mătasea corectitudinii politice și retoricii universalismului emancipator), ea generând ciocniri și conflicte perpetui.
              Cel româno-ungar nu este decât un mic și blând exemplu, slavă Domnului.

              Evident că Evul Mediu era mult mai tolerant etnic (pentru bunul motiv că nu cunoștea încă națiunile în sens modern). Asta nu poate însemna însă o revenire la spiritul toleranței și concordiei medievale. Trebuie căutate soluții în pas cu timpul nostru, oricât de ticălos ar fi.

          • Nu m-a scandalizat.

            Să fim bine înțeleși: dacă românii ardeleni au îndurat 700 de ani de oprimare și umilire, este pentru că au fost de la bun început mai slabi. Amintindu-i pe românii întâlniți de primii maghiari descălecați în Ardeal, Cronicarul vostru îi descrie ca pe „viliores homines essent totius mundi” adică „sunt cei mai ticăloșiți oameni din lume”, care, „n-au alte arme decât arcuri și săgeți” …

            Viața nu iartă, iar cei slabi cad pradă celor mai tari, care vor profita cât pot: cam 250-300 de ani mai târziu, un document oficial al statului ungar la cel mai înal nivel decreta cu privire la Ardeal „ad exterminandum seu delendum in ipsa terra malefactores quarumlibet nacionum, signanter Olachorum”, adică „izgonirea sau nimicirea răufăcătorilor din această țară, de orice nație ar fi, în special a românilor”. Unio Trium Nationum avea să apară abia peste 80 de ani. Vae victis !

            Decât să vă lăsați cuprinși de reverii gotice, mai bine creșteți-vă PIB-ul pe cap de ungur, asta-i singura cale: dacă tot vom călători împreună prin istorie, măcar cu burta plină.
            Hai, numai bine și nu vă mai supărați pentru serbarea lui 1 dec.

            Mai bine

            • D-le Lalu, multumesc pentru raspuns, desi raspuns la intrebarea mea expresa, formulata si de Schuller Horst, nu am primit. In rest, constat ca vedem in mod similar marile paradigme ale constructiei nationale, desi dracul se ascunde in detalii. La prima interventie ati datat segregarea romanilor de acum 500 de ani, aici impingeti perspectiva la 700 de ani. Eu cred ca trebuie sa aplecam mai precis asupra detaliilor care pot contine buturuga mica care rastoarna carul. Ehhh… nu este productiva, de loc, sa facem aici discutii istorice care sunt interminabile. In rest, numai bine, si nu fiti suparati ca am ridicat aceasta tema legata de 1 decembrie !

            • Şi totuşi dle Lalu, perspectiva dlui Maniu şi a marilor politicieni care au înfăptuit unirea este la ani lumină faţă de perspectiva actuală a politicienilor români.

              Aş spune că declaraţia respectivă ca şi abordare e mai modernă în spirit, din perspectiva libertăţilor individuale decât actuala Constituţie a României care e constituită în jurul unei noţiuni reducătoare de naţiune.

              Acolo aveam un spirit civic unionist care pornea de jos în sus, de la fiecare comunitate, astăzi avem directive de la policienii şi administratorii de la Bucureşti, care decid ce e mai bine pentru oamenii în colţurile ţării.

              Acolo aveam o definiţie a naţiunii care surmonta diferenţele etnice, insistând pe libertăţile individuale, astăzi avem partide şi politici bazate pe etnie, un accent pe libertăţi-obligaţii colective.

              Acolo aveam un spirit în care lecţiile istoriei mai grele pentru un grup etnic, injustiţiile suferite de-a lungul timpului erau asumate ca ‘Aşa nu se face* dar astăzi avem ca răspuns, efective militare sporite în zonele locuite de maghiari, instituţii naţionale care asigură pacea socială(securitatea, justiţia) în zonele respective suprareprezentate de români, nu e vorba de a asigura o proporţionalitate. Ironic administraţia de tip local e reprezentată de politicieni etnici locali, dar cea de nivel naţional e umflată cu buni cetăţeni români ortodoxi relocalizaţi în Harcov, plătiţi cu salarii destul de generoase comparativ cu venitul mediu local. E o formă de ocupaţie simbolică şi nu de convieţuire, atunci când un individ arestat pentru acuzaţii de terorism, care ar trebui să fie o definiţie universală pe tot mapamondul, trebuie transportat şi judecat la Bucureşti, ca şi cum tribunalele locale nu ar fi capabile să ofere o soluţie în spiritului dreptului naţional şi internaţional.

              După cum remarc, că şi UDMR a rămas în mod survival, s-a mulţumit să fie un partid etnic şi nu a vizat un pic mai mult, să convingă partea de electorat român că poate fi o soluţie locală cel puţin alternativă acceptată de toţi locuitorii acelor comunităţi( accentul pe politici economice )

              Adevărul real, calculele politice viitoare sunt date de demografie, plus politici instituţionale..

              Conceptul universal de etnic hate crime…e total absent, mandatul consiliului naţional împotriva discriminării e unul declarativ, n-am auzit de o acţiune tradusă în justiţie şi terminată cu o sentinţă, indiferent de natura ei. Nu mă refer doar la etnia maghiară,mă refer la evrei, saşi, armeni etc…Au fost cimitire devalizate, înjurăturile la adresa* ungurilor* sunt mainstream. Deşi respectivii contribuie la bugetul naţional..ca şi indivizi, nu ca şi colectivitate.

              E penibil că în comunităţile majoritar locuite de maghiari politicieni români, nu sunt capabili să spună un bună ziua în maghiară oamenilor cu care locuiesc, ca şi o formă de politeţie primară desigur. Dar sunt capabili să primească delegaţii străine în limba lor.

              Dacă ar fi să ancorăm politicile publice în istoria scheletelor trecutului, aşa cum insistaţi, am muri cu toţii, măcinaţi într-o perpetuă stare conflictuală.
              Nevoile cetăţenilor români de etnie maghiară , se suprapun peste cele ale tuturor cetăţenilor.
              Transparenţă decizională în instituţii, justiţie socială, politici economice, mobilitate socială.

            • Suteti un pic rupt de realitatea economica si sociala, iar in rest sunt cateva lucruri de acoperit.
              Probabil cele 3 judete nu au un PIB de invidiat, insa PIBul lor, asa cum este completeaza bugetul Ro de unde se alimenteaza si Vasluiul, si Teleormanul, … etc. Si ce ati vrea? Sa munceasca toate judetele ardelene pentru evazionistii fiscal din Regat ? Pe loc va dau 57 de procese numai de pe rolul unei Curti de Apel din Oltenia unde statul roman fie a pierdut procesele vizand bani europeni, fie a inaintat tardiv recursurile !!! Pe loc va dau cateva sute de procese ale unor firme din Ardeal cu „buni romani” din Regat si Moldova … care nu vor sa plateasca .
              Puteti intelege ca sunteti in Eu (nu doar cu facultatile si concediile, ci cu intreaga viata !)?
              Timisoara, (locuita si de maghiari, si de svabi, si de evrei) are un standard de primele 20 orase ale Eu. Clujul, asemenea, … si sa nu uitam Sibiul. Pib al Transilvaniei sau al Ardealului satisface bugetul Ro din care se infrupta si restul tarii. Nu zau? In Constanta iese ceva fum pe cosuri? (adica produc ceva? in afara de mazare…). Pardon, mai au cosuri ca sa produca ceva? Calarasi, Giurgiu, Iaomita, Tulcea, Braila,..? Aaa, au porturi de tranzit, ori de alimbare, … Le vor da de pomana, ori vor fi nevoiti sa le inchirieze, ca sa isi acopere datoriile.
              Nu grabiti o fractura ce pare sa apara din interiorul Ardelului, iar nu din exterior ! Precum vedeti, si romanii ardeleni v-au devenit potrivnici si nu ii veti putea tine cu sila sau cu genuchii la piept. V-a cam plecat coloana a V-a … Va doare acest lucru? Daca da, intrebati-va de ce!
              Si nu in ultimu. rand, ce ati facut voi pentru Ardeal, ca sa va spun cat de mult a facut Ardealul pentru voi. Plangeti in hohote pe umarul ardelenilor si in memoria fratilor ardeleni. Nu zau, gratuit ? Sau, ce altceva decat bani necuveniti v-ar face sa plangeti in hohote mai mari, decat pentru Basarabia (in contextul in care 3 din 100 de „buni romani” stiu cate judete are Mold si care sunt capitalele lor.
              Scrieti despre primii ardeleni gasiti de maghiari. Pai, va spun eu cum ati stat 800 ani sub turci (Dobrogea) si 100 ani sub fanarioti, de v-ati omorat intre voi, care sa fie mai sef si care sa fie mai zapciu? Lotul de defetisti Crainceanu din I-ul razboi mondial era format din ardeleni, au regateni ? Cate rascoale taranesti a avut Adealul in sutele de ani (de la Bobalna, la 1918), ca sa va spun eu cate rascoale de la 1888, pana in 1907 (in afara de 1821) au fost in Regat si Mold. Sa va repet : cine l-a tradat pe Ion Voda cel Cumplit; nentelegerile lui Vlad cu boierii, carnagiul lui Stefan asupra boierilor („fara giudetu”), cum si-a legat Mihai taranii de mosie, dupa ce fraierii i-aufurnizat carne de tun? Cine l- tradat pe Cuza ?
              Mai bine v-ati gandi cum sa detasati ! 500-800 de oameni din Ardeal, in fiecare judet al Ro, si cum ati aduce ~500-800 de oameni din fiecare judet din Regat, in Ardeal. pe 7-10 ani. De la cadastru, fisc, sistematizare,invatamant,… pana la Justitie, Armata si Politie. Ferdinand a putut. Tarul Alexandru a putut (si astfel Crimeea estica este majoritar ruseasca).Pe voi nu va lasa legea! Consfatuirile,reciclarile, concentrarile, … etc. nu sunt suficiente pentru fracturile tot mai acute si tot mai violente. Asemenea limbaj si autism relational, nu a existat pe aceasta platforma.

      • Ca veni vorba de Kosuth si de cum vedea el Libertatea, sa va dau un citat ”
        „Minden ember legyen ember … es Magyar !” In traducere : Tot omul sa fie om si …ungur.
        Nici macar nu era prea original. Mult laudatul „luminat” Wesseleny predica, cu alte cuvinte, aceleasi „solutii” pentru democratizarea Ungariei !

        • Da, asa este, Kossuth avea viziunea natiunii politice ungare unitare. Reeditarea acestei idei, cu mici modernizari pe ici/colo, este statul national roman. La ora actuala singura constitutie din UE care defineste statul national unitar este Constitutia Romaniei. Nici macar francezii nu mai definesc statul asa (a ramas numai unitarul in definitia constitutionala a statului francez, nu si nationalul). Deci, ca o grimasa a istoriei, am putea spune ca Romania este continuatorul cel mai fidel al ideii kossuthiene…

  5. D-le Miklos, în calitate de corcitură ardeleano-regăţenească vreau să spun că mă bucur că Ardealul este azi românesc cu etnii care împărtăşesc dorinţa de convieţuire în acest spaţiu hărăzit de Dumnezeu!

    • joenegut, ma bucur de bucuria Dvs. Insa daca spuneti ca totul este frumos si perfect, sau daca spuneti ca toti ar trebui sa ne aflam in starea Dvs. de bucurie, atunci nu sunt de acord cu Dvs.

      • Domnule Bakk Miklos, dati exemple mai clare decat aceste subtile aluzii despre ce indura cu adevarat maghiarii in Romania moderna ! Va rugam, nu lasati in suspensie idei nerostite, e pacat, va exprimati academic in limba romana. Chiar nu stiu care este problema sau probleme care nu au fost rezolvate din 1989 pana acum. Am prieteni maghiari si nici unul nu se plange de nimic, chiar cei mai multi ar sosi cu mare placere in bucuresti sa-si faca jobu-ul pe bani mai multi decat la Oradea. Care este problema? Cu puncte clare, va rog. Multumesc.

  6. Ceea ce spune dl. Bakk e foarte frumos numai ca e lipsit de fundament.

    Ca sa reducem lucrurile la o simplificare extrema, Romania e o tara ce are practic doua nationalitati care conteaza cu adevarat: Romanii si maghiarii ce sunt undeva pe la 5%-6% din populatia Romaniei.

    Din nefericire maghairii (oameni altfel civilizati si intreprinzatori) sufera de un hadicap imens: un sovinism institutional si cronic fara pereche. Nu cred ca exsita sub soare localitate unde maghiarii sa aiba 50% +1 din locuitori care sa nu aiba primar maghiar. Nu cred ca exista pozitie aleasa pe lumea asta la orice nivel in care o majoritate maghiara sa aleaga un nemaghiar. Aparteneta nationala a oricarui candidat e criteriul fundamental si determinant. Integritatea, competenta, responsabilitate sunt chestii secundare care incep sa conteze doar atunci cand in competitie sunt doi candidati maghiari. Aici e cheia problemei. Pana ca maghiarii nu reusesc sa iasa din acest blocaj mental de-a dreptul medieval, nu e nimic de facut.

    Pe aceasta fundatie putreda s-a constituit un grup infractional organizat (cunoscut ca si UDMR :P) care controleaza cu mana de fier minoritatea maghiara din Romania si pe langa care PSD-ul pare o gasca de amatori. Daca ne uitam la cei mai proeminenti membri fondatori ai UDMR, cam toti sunt pameni proveniti macar din CC al PCR. Dar ei erau „comunistii buni”, nu ca valahii din jurul lui Iliescu ce erau „comunistii rai” . Vestea proasta e ca toti comunistii sunt rai. Abuzand de idiosincraziile minoritatii maghiare acesti baieti destepti au capatat rapid si democratic controlul total a doua judete din Romania pe care le-au pradat metodic si pe care le cotnroleaza printr-un organism politic cvasi mafiot rigid si puternic ierarhizat. De aici poate si afinitatea reciproca dintre UDMR si PSD. Banuiesc ca PSD-eii se uita cu admiratie la eficienta UDMR, iar UDMR cu invidie la imensele resurse al PSD :P

    E foarte greu sa se consturiasca dialog si incredere atunci cand unicul interlocutor e un organism cvasimilitarizat si dogmantic. Pentru ca aici nu e un dialog cu minoritatea maghiara din Romania, ci unul cu o coterie cu interese egoiste, cel mai adeasea fara legatura nici cu minoritatea maghiara si nici cu majoritatea romana. Tehnic vorbind maghiarii din Romania nu au pe nimeni care sa-i reprezinte si cu care sa se poata dialoga. va ramane mult timp de acum inainte acelasi dialog al surzilor.

    Aceasta nu e o problema specifica Romaniei. Exact aceelasi blocaj se produce peste tot in spatiul fostei Ungarii a celor 64 de comitate, unde au mai ramas minoritati maghiare semnificative. In Slovacia si Vojvodina practic s-au replicat aceleasi organizatii politico-mafiote ale minoritatii maghiare exploateaza la sange comunitatea si intretin conflicte artificiale spre a-si justifica existenta, ca si in Secuime. Nu poate exista dialog, pentru ca ele nu-si doresc dialog, ci capitulare. Dialogul le-ar omora. daca ar dialoga cu adevarat atunci ratiunea lor de a exista ar disparea.

    • Daca ies romanii la vot spre 60% atunci matematic udmr nu intra in parlament. Poate dialogam atunci. Ok, vor avea un reprezentant in grupul minoritatilor.

    • Josef Svejk, am sa va surprind: intr-un fel aveti dreptate. Dialogul care se duce intre romani si maghiari are un singur canal institutionalizat. UDMR-ul. Este clar ca este un dialog parazitat. UDMR-ul „traduce” impulsurile politice venind de la „sistemul politic”, si invers, tot el traduce „doleantele” maghiarilor catre mainstream-ul politic. Numai ca acest lucru nu s-a constituit cum sugerati Dvs., ci oarecum invers, vazand dintr-o perspectiva istorica. Acest rol a fost configurat in mare parte de partidele – toate – care constituie politica romaneasca. Partide pe care le-ati votat Dvs. si probabil ceilalti intervenienti in aceasta discutie. Acum, va rog sa nu credeti ca vreau sa va culpabilizez printr-o argumentare abila pentru aceasta situatie. Vreau numai sa arat ca argumente de genul ca maghiarii „sufera de un hadicap imens: un sovinism institutional si cronic fara pereche.”, este un argument care poate fi intoarsa in oglinda. Romanii n-au fost in stare sa emane partide care sa nu sufere de un sovinism institutional sa vada totul prin prizma „statului national unitar”. Insa eu nu vreau sa ramin in stadiul acesta, de a pune totul in oglinda, nu-mi permit acest lux sa opresc discutiile la acest stadiu. Atat cer sa aveti si Dvs. o reflectie, nu sunteti cumva captivi al acestui dialog institutionalizat prin UDMR? Pentru modul acesta de dialog este foarte in interesul partidelor mainstream care au contribuit tot timpul la pastrarea monopolului de putere al UDMR asupra votantilor maghiari. I-au dat fonduri prin Departamentul pentru Minoritati Nationale, i-au creat mecanisme juridice (in legea electorala) cand a aparut un concurent, iar, mai nou, l-au ajutat – in noua lege electorala – prin pragul alternativ ca nu cumva sa nu intre in parlament daca absenteismul maghiarilor ar impune cumva acest lucru. Deci acest model este intr-un consens perfect cu ce doresc partidele romanesti si are sustinere in, cum spuneti Dvs., sovinismul institutionalizat prin care maghiarii sunt tot timpul pusi la ordine. De ce persista acest model? Pentru ca partidele „romanesti” considera ca aceasta este singura cale prin care pot avea o oarescare control asupra societatii maghiare. Nu-i pot sa-i castige votul, dar pot cumpara sau controla dorintele lor politice prin UDMR. Marea problema in privinta cadrului prezent al discutiei noastre de aici este ca acest model intretine si niste clisee terminologice. Una din clisee este cel al „etnicului”. Avem in Romania niste etnii care daca se comporta frumos sunt o fala a multiculturalismului romanesc, iar daca nu se comporta frumos, atunci sunt „urati”, etnicizeaza excesiv, se bantustanizeaza, se autoghetoizeaza, creaza „separatisme” etc. Iar cand purtam dialog cu ei, asteptam sa se comporte ca o etnie ordonata, ca un mic batalion in mana a doi trei oameni, sa stie clar – cum mai sus visan dacian spunea – CLAR, EXPRES si EXPLICIT ce doreste. Aceasta reducere la nivel de etnie convine tare si a patruns in mentalul public. NU vreau sa va combat referitor la alte organizatii/partide maghiare (Slovacia, Voivodina), acolo sunt alte conditii (nu exista monopartidism asa de puternic ca in cazul maghiarilor din Romania), probabil Dvs. extrapolati ce vedeti in Romania. Un lucru, foarte practic, vreau sa va spun, ca organizator concret ar unor foruri de dialog romano-maghiar: este extrem de greu de gasit parteneri civici romani pentru astfel de dialog. Am vazut atat lipsa de interes, cat si o frica sau retinere de a intra in asemenea discutii.

      • explicatiile dvs ptr i telectualii de pe acest forum ar fi foarte utile daca respectivi i telectuali n ar fi setati pe rominism
        nu veti gasi parteneri civici romini pe astfel de subiecte ptr ca poporul romin inca nu este terminat ,format; cind el va fi dvs nu veti mai constitui o piedica

      • Domule Bakk,

        Sunt cateva fracturi logice pe ici si colo prin punctele esentiale ale mesajului dumneavoastra. :P

        UDMR a fost formata in decembrie 1989 sau ianuarie 1990 de catre fosti activisti si propagandisti maghiari ai PCR ca Suto Andras, Domokos Geza, Kiraly Karol, etc. Si-a arogat din secunda 1 rolul de unic reprezentant al maghiarilor din Romania. Acest rol a fost acceptat imediat de marea masa a maghiarilor din Romania prcatic neconditionat. Intr-o tara unde aparusera peste o suta de partide peste noapte , acest rol nu a fost contestat pentru vreo 20 de ani. Pragul electoral este de asemena o gogorita pentru ca el apare abia in 1992. Lipsa pragului electoral nu a stimulat sub nici o forma pluralismul politic. Chiar mai mult in acea epoca de inceput, disciplina cvasi militara din interiorul UDMR (consecinta a ascendentei comuniste a „parintilor fondatori” :P) si intoleranta fata de orice formede deviationism era mai pregnanta ca oricand.

        „Sovinismul institutional” in oglinda al partidelor romanesti e de asemenea de nesustinut. Cu exceptia defunctelor PUNR si PRM, el nu a existat. Toate partidele romanesti au colaborat cu UDMR, care sub o forma sau alta s-a aflat aproape mereu la putere din 1996 incoace. Maghiarii controleaza ferm administratia locala din doua judete si au felia lor consistenta in altele ce au un comunitati maghiare compacte. Maghiarii au dat ministrii vice-primministrii, prefecti, secretari de stat, etc. si de mult ori au fost arbitrii scenei politice romanesti decizand in ce parte se inclina balanta puterii. E destul de greu de clamat „sovinismul” majoritatii cu un asemenea pedigree. Va imaginati in Ungaria, fie si pentru o secunda, un ministru rutean, roman, slovac sau sarb (care-si asuma identitatea etnica ne-maghiara – ca la cat de amestecati suntem in Mittle-Europa nimeni nu se poate pretinde pur-sange :D ) ?!

        UDMR nu e creatia unei legi electroale si nici a partidelor romanesti. Stim amandoi foarte bine ca nu maruntisul departamentului pentru minoritati (pentru care unii ca Frunda sau Verestaly nu s-ar da jos din pat :P ) tine UDMR pe linia de plutire, ci ceva mult mai puternic: Controlul a la Camorra sau Cosa Nostra (oare „siculi” vine de la „sicilieni” :P ) asupra a doua judete. Control ce a facut posibila zidirea unor numeroase averi frumusele. Sa ne uitam la bunul Marko Bella (la un moment dat proprietar a cam jumatate din Odorheiul Secuiesc, daca nu mai e si acum), Frunda Goyrgy (avocat cu exact 3 procese dupa 1989 :P din care unul, al lui Cseresnyes Pal, criminalul cu ranga de la Tg Mures de la care n-a pretins onorariu) sau Verestoy Atilla (alias drujba Lui Dumnezeu), care fiecare in parte valoreaza milioane bune. Nu de Forinti ci de Euro. Si cu toti sunt bugetari. :P . Si nu sutn nici pe departe singurele exemple ale lucrativului business national.

        UDMR e creatia unui grup de comunisti abili care au reusti sa vanda minoritatii maghiare ideea fixa ca ei sunt singurii ce-i pot apara interesele. Si iata ca gogorita tine de mai bine de 26 de ani. Partidele romanesti ar prefera sa concureze pentru electroaltul maghiar decat sa negocieze cu o chestie atat de alunecoasa si lacoma precum UDMR.

        Apoi insasi ideea de partid national in jurul careia s-a creat UDMR genereaza in mod firesc suspiciune si neincredere. Va imaginati un partid national german in Alsacia & Lorena sau un partid mexican in SUA?! Cu toate ca in nici una din aceste tari statul nu plateste nici un fel de scoala in limba materna a minoritatilor nationale dar le cere in schimb insistent loialitate si integrare.

        Caracterul national al statului roman e dat de proprotia grupurilor etnice. Romanii sunt o majoritate zdrobitoare si statul in sine e creat ca expresie politica a natiunii romane asa cum s-a creat si Ungaria moderna. Romania sau Ungaria zilelor noastre nu sunt creatii artificiale, gen Belgia sau Elvetia (nascute din interese straine conjuncturale) unde caracterul multinational si federativ/confederativ e firesc, ci sunt (ne place sau nu) state nationale. Statul maghiar se simte in mod firesc responsabil pentru comunitatile maghiare din afara frontierelor sale , la fel cum cel roman se simte responsabil pentru interesele romanilor din afara frontierelor sale. nici unul din ele nu se simte responsabil petnru diaspora ucraineana cu toate ca ambele au cetateni loiali de etnie ucraineeana.

        Pana la urma ceea ce ofera Romania unei minoritati destul de reduse numeric, e binsior peste media lumii civilizate. Apoi ambele tari (Romania si Ungaria) sunt in UE deci „bantustanizarea” voluntara a maghiarilor din Romania, de care vorbiti si dumneavoastra, e cu atat mai greu de neinteles.

        Apoi multiculturalismul e incompatibil cu notiunea de stat national. el e respins foarte vocal de Ungaria si in mod tacit de Romania. Mutliculturalismul trece de asemenaea prin vremri grele in restul statelro nationale europene ce-l promovau pana nu demult, cum ar fi Franta, Germania, Austria sau Italia. Unde sunt stimulentele si sensul dialogului statului national cu minoritatile? Ce au majoritarii de castigat de pe urma dialogului? In acest sens ideea de partid al unei minoritati etnice si mai ales incercarea acestuia de a-si impune interesele peste cele ale majoritatii sunt contraproductive. Existenta UDMR e toxica pentru maghiari si e in primul rand in intersul lor sa scape de caracatita. Pe de alta parte daca se simt confortabil sa fie storsi de UDMR nimeni nu poate si nu trebuie sa-i opreasca…

    • Un contraexempli, apropo de 50% +1:
      La Targu Mures se alegede douazeci de ani acelasi primar roman intr-o veselie; e adevarat, structura etnica s-a mai modificat usor in favoarea romanilor, dar diferenta de scor nu reflecta aceasta structura etnica.
      Art putea fi calitatea de urmarit penal un argument in favoarea candidatului, argument recunoscut de ambele tabere … uniti in cuget si-n simtiri :).

      • In Targu Mures romanii au fost in majoritate cu mult inainte de 1990. Probabil de prin anii ’70 cand cu constructia combinatului chimic si a Electromures, cand s-au cosntruit cartiere noi locuite majoritar de romani.

        UDMR a castigat alegerile din 1992 si 1996 prin faptul ca alegatorii romani erau profund divizati si au refuzat sa-l voteze pe FSN-istul sau CDR-istul ajuns in finala. In 2000 a fost ales primul primar capabil al orasului in persoana lui Dorin Florea, din partea PNTcd. De data asta dupa doua mandate catastrofale ale UDMR la primaria orasului, maghiarii au fost profund demobilizati si romanii satui de incometenta si coruptie, asa ca diferentele stanga/dreapta s-au topit. Cu toate defectele lui Florea s-a dovedit un administrator capabil care a scos orasul din marasmul in care-l adusesera cei doi primari ai UMDR precednti: Gyozo Nagy si mai ales idiotul sublim: Fodor Imre. Care chiar asa era si era alintat de ambele comunitati: „Idiotul”(az idiota – in maghiara) :P

        Sa nu uitam ca, contracandidatul lui Florea din 2012 a fost Borbely Laszlo – un individ corupt pana la maduva oaselor pentru care pierderea primariei si obtinerea unui mandat de deputat a fost o binecuvantare. Borbely a scapat pana acum de doua ori de arestare (2013 & 2015) doar pentru ca, parlemntarii au refuzat sa-i ridice imunitatea.

        Florea a fost trimis in judecata de DNA pentru ca a propus consiliului local o hatarare de atribuire a unui teren din oras unei asociatii sportive locale. Proppunere care a fost aprobata prin vot de conslieri. DNA nu l-a acuzat pe Florea s-ar fi ales cu vreo-un folos din treaba asta, ci doar ca atribuirea terenului a produs daune orasului prin pierderea banilor de inchiriere. E exact situatia in care Ciolos ar fi alocat fonduri de la buget pentru cumpararea Cuminteniei Pamantului, asa cum a afirmat ca intentioneaza atunci cand nu s-au strans destui bani din subscriptie publica. Atata doar ca Ciolos a fost mai inteligent ca Florea si inainte sa aloce fondurile s-a consultat cu vreo-un jusrist :P si a renuntat la ideea ce-l putea tara si pe el intr-un proces urat.

        Borbely impreuna cu ceilati corupti ai UDMR au fost de fiecare data aparati cu furie de UDMR si de comunitatea maghiara in baza principiului socialist american: „he may be a son of a bitch, but he’s our son of a bitch”. Pe Florea nimeni nu l-a aparat a si a plecat din PNL spre a nu fi exlcus, sau a nu pune partidul in dificuiltate. Eu zic ca e o oarecare diferenta.

        Stim in Romania mai multe cazuri (bune sau rele!) de demnitari de alta etnie decat cea romana alesi in demnitati publice. Avem chiar exemplul preseditnelui tarii, care a fost inainte de asta si primar ales intr-un oras unde germanii nu mai sut de mult majoritari. Acum aveti vreo-un exemplu de comunintate maghiara un de e ales nominal un candidat nemaghiar?! :P

        • Hm… poate ca am fost putin prea aspru cu d-l Florea si cam rautacios/superficial in ultima fraza; in realitate am avut pe parcursul timpului o oarecare simpatie pentru dumnealui. Nu am investigat in detaliu motivele pentru care a intrat in vizorul DNA. Mai sunt si altii (primari) despre care am crezut ca nu sunt contaminati dar am vazut ca m-am inselat.
          Ideea este ca, fara voturile unor maghiari nu ar fi reusit niciodata sa aiba primaria. Asadar, exista sanse. Nu toti maghiarii sunt teleghidati de UDMR si nu toti au in cap sa ne ia Ardealul si sa-l mute in Ungaria. Cel putin, nu cei pe care ii cunosc eu …
          Intr-adevar problema este ce contracandidat pot propune ne-maghiarii in astfel de comunitati. Fiindca nu in orice comunitate poti gasi un Florea

  7. S-a ajuns la o nesimtire si deruta intelectuala completa, in care cica din motive „corect politice”, iluminate si europeniste, nu mai putem distinge intre sovini maghiari (si romani, la nevoie, sunt si dintr-astia!) si maghiari rezonabili; mai exact, asistam la faptul cum discursul sovin, iredentrist si cu accente fasciste de tip Jobbik devine un discurs respectabil si fatis nu doar la Budapesta ci in randul majoritatii liderilor maghiari din Romania, falsificand sau rastalmacind istoria in stilul anilor 1930, neaccenptand-o si punand in pericol democratia si buna convietuire, nu numai in Romania! E un derapaj comparat cu alti ani care nu trebuie sa alarmeze romanii, dar nu anunta nimic bun.

      • citind comentariile observ ca 1. putini comentatori se pot raporta la experienta personala in legatura cu subiectul discutiei in afara de cei care se declara romani ardeleni si 2. faptul ca experienta personala lipseste in multe cazuri nu este resimtit ca un impediment in a lua o pozitie transanta. la punctul 1 ma incadrez si eu, dar nu si la punctul 2. stiu prea putin despre maghiarii care traiesc in romania si as vrea sa cunosc zona si oamenii de acolo altfel decat din carti, articole si emisiuni tv. cred ca e foarte impotrant sa ne cunoastem mai bine asa, pur si simplu, ca oameni normali la cap, pasionati de diverse lucruri. in acest sens poate ca da, ar fi o idee buna daca ati aborda si alte teme, ca sa nu se inteleaga ca putinul dialog intre romani si maghiari pe platforme ca aceasta se rezuma strict la nevoia de a lamuri lucrurile in privinta unor teme transilvane.

  8. Un articol foarte interesant, domnule Bakk Miklós. M-a pus pe ganduri! Imi iau libertatea sa clocesc un text de raspuns la articolul dumneavoastra, si daca imi va iesi suficient de digerabil, sper ca editorii de la Contributors „sa-i dea drumul” pe site.

    Va felicit pentru problematica abordata!

  9. @Autor: daca tot veniti cu propuneri constituționale nu veniți și cu niste scuze publice pentru perioada 1940-1944?
    Asa, ca sa stim cum stam…

  10. D=le Petre,
    1.Cind scrieti ,,Ce anume va lipseste (dar sincer va rog) in actuala Romanie?”, chiar nu intelegeti ca le lipseste o econolmie prospera ca cea din Ungaria, ,,fosta patrie mama”? Oare frustarile economice nu se manifesta in final prin cele entice?
    Intr-o tara esuata economic, in care un sfert din populatie a emigrat (cea maghiara in Ungaria), le ce va mirati de nemultumirile ungurilor ramasi, care nu vad nici un viitor in Romania?Ca de altfel si situatia romanilor, care au ca solutie doar emigrarea…
    2.Fara o dezvoltare economica si industriala aflata macar la media Estului, Romania este pe cale sa se dezintegreze uman, clasa politica fiind surda la aceasta situatie.

    • Daca ati fi scris asta acum 5 – 6 ani probabil ati fi avut dreptate. Cand ati fost ultima data prin tara vecina? Nu pe autostrada, zic. Daca ati fost in ultimul timp, analizati putin din punct de vecefre al dezvoltarii economice, cam cum vi se par casele, tocmai ce-au fost tencuite si varuite sau tocmai ce-ar avea nevoie de asta?
      In rest, postarea dvs. este edificatoare privind atitudinea celor doua popoare fata de tara lor (asta presupunand ca nick-ul dvs. respecta nationalitatea).

  11. Maghiarii au o fixaţie istorică:Transilvania.Ăsta este proiectul lor de ţară,asta-i pohta ce-o pohtesc.Nu-şi mai găsesc rostul pe lume fără Transilvania.Ar face orice pentru a re-obţine-o,chiar s-ar sinucide ca popor pentru ideea asta fixă.Nu are importanţă că prin asta devin anti-europeni şi anti-români.S-ar alia şi cu dracu’ pentru a-şi realiza fixaţia(vezi Diktatul de la Viena,vezi alianţa underground cu Rusia,vezi propaganda deşănţată contra României pe la Bruxelles şi aiurea).Numai frica că mă banează administratorul blogului mă face să nu utilizez termeni mai duri.Cică „popoarele din Transilvania” care „au drept constituţional” şi bineînţeles „drept patrimonial”!?Chiar ne crede autorul dobitoci pe toţi?Nu ca o ameninţare,dar trebuie să ştiţi ceva:potoliţi-vă!Hungurii iar se pregătesc să facă prostii ca în 1848,1918,1940,1945,1956.Şi,iar fără a fi considerată ameninţare,de fiecare dată au sfârşit-o rău.Poate de data,definitiv.
    NU vă jucaţi cu focul!

    • Mai bine v-ati aseza la discutie cu ei si ati vedea ce vor si ce propun. In cadrul acestor discutii, puteti duce in discutie si cat a investit statul roman in cei 100 ani .Cu siguranta ca vi se va replica stiintific, cu cate automobile, garnituri de trenuri, locomotive, telefoane, batoze si utilaje agricole, … etc. a plecat Brava Armata Romana din Ungaria, dupa fiecare razboi mondial. Au aceste statistici, si sunt si atestate … . Aceleasi inrebari au fost puse la un moment dat dlui Gratian Mihailescu, cand dezbterile de pe Contributors, … o luasera rau de tot la vale .

      • Ce vor stim.
        Ce fac, cand si pot, iarasi stim: Ip, Trasnea, Moisei si multe altele intre ele.
        Asa ca, poate ar fi mai bine sa ne prezinte dansii un opis cu doleantele normale care cred ca nu le sunt satisfacute: 1,2,3….. si noi sa le spunem: asta aveti, asta aveti, asta aveti, asta aveti, aiasta nu se poate. Pa, si la revedere!

      • Discuţii cu hungurii?Bine,fie!Iată o propunere istorică.
        Având în vedere că:
        -România vrea teritoriul de la Nistru pân’la Tisa(conf.Eminescu….)
        -Hungaria vrea teritoriul Sf.Ştefan
        -şi România şi Hungaria sunt înconjurate de slavi(Nord:Ucraina,Polonia,Slovacia,Cehia;Sud:Bulgaria,Serbia,Slovenia,Croaţia)

        Din această constrângere nu se poate ieşi decât într-un fel:un DUALISM româno-hungar care va rezolva toate asperităţile istorice!

        Deci:
        -capitala noului stat va fi la Cluj
        -parlamentul va fi la Budapesta
        -guvernul la Bucureşti
        -limba de stat va fi româna(!!!)
        -toate solicitările de autonomie teritoriale(de ex.ale secuilor…) vor fi aspru pedepsite
        -Debreţin şi Gyula foste oraşe româneşti vor redeveni româneşti
        -căsătoriile mixte româno-hungureşti şi ţigano-hungureşti vor fi înlesnite de stat
        -se va acapara şi Voivodina,sudul Slovaciei şi ceva din Ucraina,başca Moldova,Bugeacul,Bucovina şi Transnistria.
        -se va ataca apoi Austria şi Cehia,plus Bulgaria(pentru Cadrilater şi încă ceva pe deasupra),Valea Timocului şi Banatul sârbesc

        Ce s-o mai lungesc:Să ne unim pe veşnicie într-un fantastic carambol!

        Totul este o glumă….

  12. Domnule Bakk,

    În ciuda comentariilor care până și aici virează rapid în toxic, dezbaterea este oportună. România ar trebui să fie suficient de matură după un secol pentru a se confrunta și cu eșecurile sale. Este excelent dacă putem discuta despre cum putem trăi mai puțin rău împreună după 100 de ani destul de tulburi.

    Probabil că este util, ca parte din această discuție, să ne întoarcem la momentul Alba Iulia/Gyulafehérvár 1 dec. 1918. E însă puțin ironic că părții române i se amintește de un soi de contract constituțional nerespectat, deși elita maghiară a vremii nici nu a luat în calcul participarea la acel „contract” și este oricum discutabil dacă așa trebuie citită Declarația. Multe dintre prevederile ei, inclusiv teritoriale, nu au devenit realitate. Să ne lamentăm și în privința acelora? E preferabil să nu citim selectiv și în afara contextului istoric. Veți fi probabil de acord, în orice caz, că Declarația nu poate fi considerată azi un document decisiv care să regleze relațiile majoritate – minoritate în România în general și, specific, în Transilvania. S-au schimbat foarte multe de atunci (și aici vă asigur de toată empatia mea, încerc să înțeleg sentimentul pierderii încercat de maghiari).

    Asta nu înseamnă că nu trebuie să luăm în serios idealurile democratice exprimate la Alba Iulia în 1918. Că, de exemplu, în localități ridicate în mare parte de maghiari și germani nu avem indicatoare trilingve și respect egal pentru simbolurile tuturor comunităților este o nesfârșită rușine pentru mine ca etnic român (regățean, pentru a-i confirma comentatorului Pavel că dincoace de Carpați suntem toți reptile). Că limba maghiară nu are statut de limbă oficială,alături de română, în Secuime este iar o neghiobie (ar fi o formalitate, oricum). Încă și mai important ar fi să avem o mai bună cunoaștere a culturii maghiare de către majoritate ca politică educativă asumată. La fel de asumată ar trebui să fie și condamnarea retoricii antimaghiare și antiminoritare în general. Statul român are datorii neachitate față de maghiari (nu doar față de ei, evident), până la un punct sunt de acord cu dumneavoastră.

    De la asemenea schimbări necesare la bagatelizarea tradiției constituționale a „statului iacobin al lui Cuza” este însă o distanță considerabilă. Și am dubii serioase că aveți de fapt o alternativă viabilă. Credeți că putem fabrica un nou aranjament constituțional care să ne servească mai bine pe toți, de la Tulcea la Timișoara, plecând de la o tradiție transilvană niciodată formalizată și care, așa cum notați jignitor de lejer, s-a construit pe excluderea majorității românești? Sau anything goes cât timp la orizont e o formă de autonomie etnică? Aici cred că ne despărțim. Putem accepta împreună că avem nevoie de un stat funcțional și nu de unul diluat homeopatic? Cred că, în fond, sugerați a doua variantă drept dezirabilă, ceea ce e inacceptabil. Federalizarea, de exemplu, nu poate fi un scop în sine. Există căi mai ieftine și deci mai raționale de a elimina penibilul disputelor prefect murdar de la București – primar imaculat din Harghita.

    Am vrut să evit orice discuție despre Johannis. Mi se pare nepotrivit să fie disecată identitatea unui om, fie el și președintele republicii. Dar în timp ce-l acuzați pe KJ de un soi de contaminare (nu e sau nu mai e un transilvănean pur), ignorați elefantul din încăpere. Ce fel de președinte putea fi KJ într-o Europă în care Orbán Viktor se compară explicit cu Matei Corvin? Nu putem discuta despre toate aceste chestiuni ignorând comportamentul huliganic al Ungariei domnului Orbán.

  13. @Josef Svejk_ Stimate domnule Josef Svejk, permiteți-mi vă rog să-mi exprim opinia că este posibil să vă înșelați, poziția d-lui Bakk Miklós față de UDMR este foarte asemănătoare cu a dumneavoastră.

    Tinerii maghiari au observat trăsăturile comune ale UDMR și PSD, iar în ultimul timp UDMR și-a schimbat atitudinea, pentru că până acum nu a răspuns așteptărilor maghiarilor, după cum în mod obiectiv sesizați.

    Pentru a stimula construcția dialogului, și-au dat seama și maghiarii că nu mai poate exista un singur interlocutor. Prin urmare, maghiarii din România își definesc în prezent o nouă identitate etnică și se consideră în tot mai mare măsură secui, dincolo de argumentele reale de ordin istoric șamd. Astfel, formațiunea politică de care se simt astăzi mai bine reprezentați, fără metehnele UDMR, dar cu mult mai radicală și fermă în atitudine, este Partidul Civic Maghiar. Așadar, regret să vă spun că UDMR este o formațiune politică creditată cu tot atât de puțină încredere de către maghiari pe cât este și de dumneavoastră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bakk Miklos
Bakk Mikloshttp://contributors
Inginer de calculatoare, deţine un doctorat în filosofie de la Universitatea Babeş-Bolyai. A lucrat în presă (săptămânalul de limba maghiară A Hét din Bucureşti, apoi redactor şi redactor-şef la cotidianul Krónika din Cluj). Din 2004 predă ştiinţe politice la UBB, actualmente este conferenţiar universitar la această universitate, Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro