marți, ianuarie 18, 2022

La ce folosesc festivalurile de televiziune

Chiar dacă sondajele arată că televiziunea ocupă un loc important în viața publicului din România, festivalurile de televiziune, câte mai sunt, au ecou limitat în lumea profesioniștilor. Studiul Indexul consumului de televiziune în România, realizat în 2015 de Mercury Research, pe un eşantion de 400 de persoane cu vârste de peste 18 ani (66% din mediul urban şi 33% din rural), utilizatori de servicii de televiziune, arată că 84% se uită zilnic la televizor, iar dintre persoanele active intervievate peste 60% îi alocă aproximativ 3 ore din timpul lor. Un Barometru de consum cultural, publicat în 2015 de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, confirmă că dintre produsele culturale existente – teatru, film, concert, muzeu, bibliotecă ș.a. – publicul de la noi pune pe primul loc consumul de televiziune, în special divertismentul care face ratinguri maxime. Pe de altă parte, jurnalismul de televiziune, începând cu programele informative și talk-show politic, este criticat pentru că nu e echidistant, pentru că nu selectează știrile după relevanță și impact, pentru manipulare și dezinformare și pentru că, adesea, nu se dovedește profesionist.

Iată de ce competițiile în domeniu reprezintă o bună cale de a le reaminti teleaștilor că meseria implică standarde profesionale, contribuție de talent și creativitate, precum și șansa de a evita rutina. Tocmai s-a încheiat a XIII-a ediție a SIMFEST, desfășurată la Târgu Mureș, un concurs dedicat televiziunilor, locale, regionale și producțiilor independente. Marele Premiu a fost adjudecat de producătorii independenți Diana Iarbașu și Alex Condurache din Iași pentru producția Enescu Experience. Festivalul a dezvoltat în timp o seamă de acțiuni conexe, de la școala de vară pentru studenți, festival de carte, vizionări de film documentar și artistic urmate de discuții, până la întâlniri cu asociații profesionale, cum a fost, în acest an, întâlnirea cu AZIR/AEJ. Supraviețuirea festivalului, început la Simeria de unde i-a rămas numele, se datorează entuziasmului lui Ionuț Ceaușescu și Corinei Ruja-Ceaușescu, fiindcă treisprezece ediții înseamnă mult în penuria de sposori din prezent. Antecesorul SIMFEST a fost TELEVEST de la Timișoara, al cărui model îl urmează, festival euroregional de producție TV inițiat în 1997, care a sucombat în 2002, după șase ediții. Așa cum prestigiosul festival de film documentar, Astra Film Fest, de la Sibiu, este legat de numele antropologului Dumitru Budrală, tot astfel și SIMFEST sau alte festivaluri atârnă de consecvența inițiatorului, de încăpățânarea de a nu lăsa mediul profesional să decadă și de dorința de a crea evenimente în comunitate. Este și o formă de educare a publicului, prea puțin învățat să discearnă între producțiile de televiziune, prea rar îndemnat să caute cu telecomanda calitatea.

Mai rezistă câteva competiții de televiziune, dintre care cel mai vechi este al Asociației Profesioniștilor deTeleviziune din România, APTR, ajunsă anul trecut la ediția a XXV-a, competiție legată de numele inițiatorilor, Lucia Hossu Longin și Dan Necșulea. Din păcate, acolo unde își bagă nasul interesul politic, prestigiul meritat al evenimentului se pierde. Doi preminați, Andrei Gheorghe și Robert Turcescu, au restituit premiile fiindcă standardele etice, absolut obligatorii în jurnalism, au fost călcate în picioare.”N-am nevoie de niciun fel de recunoaștere din partea acestei asociații care înțelege să premieze jurnalismul de tip Antena 3”, a motivat Turcescu gestul.

Este de înțeles de ce filmul documentar, gen complex, foarte apreciat de publicul educat, se bucură de interes din partea organizatorilor de festivaluri. La București de cinci ediții se desfășoară DocuArt Festival, cu bune criterii de selecție. One Word Romania dedică de zece ani un festival filmului documentar cu tematică axată pe respectarea drepturilor omului. Tot tematic este și Festivalul Internațional de Film Etnografic de la Zlatna, aflat la a patra ediție.

Un premiu la festival este pentru oamenii de televiziune un îndemn să continue, creează un sentiment de comunitate, prilejuiește întâlniri de breaslă și reamintește tuturor că, în ciuda dificultăților, meseria este frumoasă. Cele mai multe premii au luat, la toate competițiile de-a lungul anilor, realizatorii din TVR. Într-un fel e firesc, în alt fel indică un paradox: cum ajunge televiziunea publică să aibă audiențe debile când are cei mai buni profesioniști? O fi ceva cu managementul și cu… politica.

Articol apărut în revista ”22”

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Festivalurile de televiziune sint inutile . Televiziunile in majoritate sint jalnice . Activitatea de televiziune trebuie sa faca educatia maselor , sa invete masele despre morala , respect , bun simt , Din pacate ele induc maselor debilitate . Promoveaza debili si debilitati doarpentru ca in acest fel cei care le conduc se umplu de bani .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

România se joacă de-a școala

Școala ar trebui să fie piatra de temelie a vieții. Rolul școlii nu este doar de a livra informație semestru după semestru...

Don’t Look Up: Este schimbarea climei ca o cometă sau ca un diabet?

Difuzat pe 24 decembrie 2021, Don’t Look Up a devenit rapid o alegorie pentru situația curentă a dezbaterilor polarizate despre riscurile existențiale...

Planul de refacere a URSS în marș: după ce s-a asigurat de Belarus și Armenia, Moscova a luat și Kazahstanul înapoi

"Kazahstanul este acum într-un joc geopolitic (...) Rusia a intrat deja, a trimis trupe. CSTO este Rusia. Aceasta este o ocupație...

Daca e de rău, nu apare în presă!

Exact acum un an scriam un articol despre relația energie și presă. Probabil explicațiile de atunci sunt valabile și în spețele de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro