vineri, martie 29, 2024

La Digicult, despre galeria nomenclaturiştilor si ciuma totalitară

Totalitarismul nu a fost invenţia unor minţi bolnave. Nomenclaturile comuniste au fost (sunt) mafii inarmate cu ideologie. Atâta vreme cât în lume încă mai există oameni politici care se ghidează după ideologiile totalitare, o viziune apocaliptică asupra viitorului politic al omenirii este imaginabliă prin rationalizari „dialectice”. E suficient să citim ce se întâmplă în anumite ţări din America Latină şi in Rusia. Pentru că ideea nu va fi aceeaşi, ideea are capacitate proteică, se va reinventa, vor fi alte forme ale utopiei care pretinde egalitate absolută. Sau, de fapt, chestiunea centrală a totalitarismului, a ideologiei milenarist-totalitare este că promite salvarea umană aici şi acum. Religia tradiţională o promite dincolo, în transcendent. Fundamentalismele totalitare spun că se poate aici şi acum. Prin revoluţie rasială, prin revoluţie comunistă, prin revoluţie bolivariană ar fi spus Hugo Chavez, găsim noi ce să adaugăm acolo, revoluţie să fie. Şi de obicei apocaliptică, maximalistă, care schimbă complet, urmăreşte să schimbe natura umană. Sunt acestea temele interviului transmis la Digi 24 sambata, 4 iulie 2015.

„In anul 1988, jurnalista şi scriitoarea poloneză Teresa Toranska a publicat volumul „Them: Stalin’s Polish Puppets”, in traducere „Marionetele lui Stalin, în Polonia”. Cartea a cuprins o serie de interviuri cu figuri proeminente ale Partidului Comunist Polonez şi a devenit una dintre cele mai importante lucrări de analiză a epocii totalitare din Polonia. Într-o manieră similară Teresei Toranska, politologul român Vladimir Tismăneanu a publicat de curând volumul „Efigii ale unui coşmar istoric”, o galerie complexă a portretelor în care apar magnaţii epocii totalitare din România, de după anul 1945, scrie digi24.ro.

„Umbra lui Gheorghiu Dej, un trepăduş de curte nouă, spion rus şi dinozaur leninist, eternul tovarăş Cozmâncă sau tragicomedia comunismului dinastic„. Sunt doar câteva dintre apelativele sub care apar foştii demnitari comunişti în volumul lui Vladimir Tismăneanu „Efigii ale unui coşmar istoric„.

De la stalinistul Emil Bodnăraş, tovarăşul de cursă lungă Emil Bobu, aristocratul roşu Ion Gheorghe Maurer sau …Manea Mănescu, şi până la Ilie Verdeţ, executantul perfect sau Ştefan Andrei, aparatcicul politicii externe ceauşiste, figurile de primă linie ale fostei nomenclaturi comuniste alcătuiesc un tablou pe cât de bine conturat, pe atât de… monstruos.

Vladimir Tismăneanu, politolog, explică: E o continuare a unei frământări, dacă vreţi obsesii a mea, am scris despre caracterologia nomenclaturii şi a ideologilor, securiştilor, mă refer la personajele de vârf. Mircea Mihăieş numea „Galeria monştrilor” dacă vreţi. Fiecare personaj pe care l-am pus în această galerie are caracteristicile lui. Unii sunt mai cultivaţi, unii sunt mai brute, unii sunt mai ticăloşi, unii se pretind mai puţin ticăloşi, alţii sunt subtili şi dialecticieni, alţii sunt primitivi şi rudimentari, deci avem diverse tipuri pe care le întâlnim aici. Există însă un element care îi uneşte pe toţi, de fapt două, o combinaţie de …între fanatismul cum spunea şi coordonatorul cărţii politologul Marius Stan, şi pe de altă parte cinism. Cele două n-ar trebui să meargă împreună, ei bine, în cultura politică a comunismului românesc şi nu numai, le vedem mergând împreună.

Despre foştii premieri comunişti autorul spune, în cartea sa, că au fost în general personaje şterse, fără prea mare influenţă. Există, însă, o excepţie: Ion Gheorghe Maurer sau…„aristocratul roşu”.

Am încercat foarte mult să fac portretul atât cât m-au dus puterile şi l-am cunoscut bine pe fiul său Jean, am cunoscut-o pe nora sa la un moment dat care mi-a fost colegă de facultate şi am fost prieteni…//..Deci Maurer ar fi un personaj pentru că el este …paradoxal părea un tip supra lucid. Pe de altă parte într-o carte de interviuri spunea că până la sfârşitul vieţii şi-a dorit să scrie o carte Marx şi lumea de azi. Şi a rămas până la sfârşit un intelectual marxist. Altminteri foarte cinic. Se ştie fraza lui celebră, eu sunt …maică-mea era franţuzoaică, taică-miu era german dar eu sunt român get beget. Adică ăsta era stilul lui Maurer spune politologul.

Încă de la începutul lucrării sale, Vladimir Tismăneanu recunoaşte că unul dintre motivele pentru care a scris această carte este şi faptul că totalitarismul, dar mai ales comunismul, nu au încetat să fie teme de actualitate: „Mai merită să medităm la ceea ce Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi H.-R.Patapievici identifică drept „o idee care ne suceşte minţile”? Chiar faptul că aceşti admirabili intelectuali critici folosesc timpul prezent este de-acum un răspuns. Nu e deloc că s-a terminat, nu e o poveste care s-a încheiat în 1989 şi putem să punem cruce şi să spunem de acum omenirea poate să respire liniştită, demonii totalitari au sucombat. N-au sucombat, se vor găsi alte încarnări, şi dacă nu suntem dispuşi să le identificăm din vreme atunci vom suferi consecinţele de rigoare. De aici şi discuţiile care au legătură cu Putin şi putinismul. El oferă de fapt identificări cvasi-religioase, naţiunea unică şi omogenă, eurasianismul ca nouă ideologie, antioccidentalismul dus la paroxism, toate acestea fac parte din arsenalul lingvistic şi emoţional al totalitarismului. Ideologiile totalitariste au fost, de altfel, pârghiile prin care foştii demnitari comunişti şi-au construit uriaşul mecanism al puterii.

O putere al cărei ADEVĂRAT scop nu era altul decât dispreţul pentru cetatean şi pentru libertăţile acestuia. Prim prisma acestei psihobiografii dacă vreţi a personajului de care mă ocup, fie Iliescu, Ceauşescu, Maurer sau Gogu Rădulescu, Miron Constantinescu, deci …Ana Pauker sau cine mai sunt în cartea respectivă încerc să prind de fapt modelul totalitar aşa cum a funcţionat în toate statele de tip leninist sau de tip fascist. Şi atunci m-am uitat la trei dimensiuni. Dimensiunea partidului, partidul unic şi liderul de partid respectiv cultul liderului de partid, pe care îl întâlnim şi sunt Stalin şi sub Ceauşescu şi sub Enver Hoxha în Albania şi sub Tito în Iugoslavia, şi sub cine vreţi dvs, Mao Tse Dun în China, Ho Shi Min în Vietnam, al doilea ar fi ideologia. Şi al treilea este poliţia secretă.

Cea mai mare eroare cu privire la felul în care oamenii percep comunismul în zilele noastre este faptul că acesta este considerat o simplă greşeală a istoriei. Cea mai bună lecţie, în acest sens, este finalul romanului „Ciuma”, al celebrului autor francez Albert Camus. Totalitarismul şi monştrii nomenclaturilor comuniste stau mereu…la pândă.”

„Ascultând, într-adevăr, strigătele de bucurie nestăpânită care urcau dinspre oraş, Rieux îşi amintea că bucuria este mereu ameninţată. (sună al naibii de contemporan). Căci el ştia un lucru pe care această mulţime cuprinsă de bucurie îl ignora şi care poate fi citit în cărţi, că bacilul ciumei (adică al totalitarismului) nu moare şi nici nu dispare vreodată, că el poate să stea timp de zeci de ani adormit în mobile şi rufărie, că el aşteaptă cu răbdare în odăi, în pivniţe, în lăzi, în batiste şi în hârţoage şi că poate să vină o zi când, spre nenorocirea şi învăţătura oamenilor, ciuma îşi va trezi şobolanii şi-i va trimite să moară într-o cetate fericită. (aş adăuga într-o altă cetate fericită sau aceeaşi)” .

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Cultura/Stiri/DIGICULT+Galeria+nomenclaturistilor

https://www.contributors.ro/cultura/ei-teresa-toranska-si-stalinistii-polonezi/

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Un altfel de totalitarism sta sa se nasca.
    Avand in vedere noua strategie de securitate, legile BB ce stau pregatite in sertare, numirea lui MRU la SIE, ar fi utila o analiza a cartii remarcabile aparuta recent la Litera (si vanduta cu ziarul Adevarul): Afacerea Edward Snowden de Glenn Greenwald. De ce nu se vorbeste de prezenta numelui Romaniei intr-un slide NSA ce prezinta tarile implicate in supravegherea populatiei din tari democratice (pag. 152)?

  2. „Ciuma” lui Camus este o parabola, si poate fi aplicata oricarui totalitarism; dar Camus era francez algerian, si Ciuma lui reprezinta, in primul rand, pericolul Islamic, pe care l-a prevazut printer primii.

  3. Ca sa raminem, totusi, in zona marxista, actualizarea trecutului ar contrazice fundamentalul dialecticii, formula cea mai indragita de dinozaurii marxismului activat si functional la concret. In fond, atractia esteticii gindirii tangibile, marxismul in sine, a fost logica aparenta a cuceririi puterii. Cind Marx insusi a stabilit ca o clasa INFERIOARA, proletariatul, va fi manevrat de burghezie cu scopul realizarii comprehensive a… inferiorului, acei legendari tarani si muncitori, el nu facea decit sa traseze traiectoria puterii FARA a schimba structurile social-intelectuale. Profetii comunismului aka Sectia Propaganda PMR/PCR proveneau necesarmente din „obiectul” revolutiei in sine. Ipso facto nici unul din Comitetul Revoluionar Bolsevic nu a facut vreo scoala profesionala si ar fi fost total inutil si penibil in fata unui strung sau cu furca in mina dind la porci. Toti dintre cei bine educati prin variate universitati vest europene, toti poligloti, iubitori de opera si muzica de camera, literati pina la ultimele pasaje din Tolstoi, Puskin, Baudelaire sau Shakespeare. Tovsii. Dej, Chivu sau Moghioros se adapau discret dar intens din ce le ofereau Tovsi. Lazarescu, Goldenberg, Rautu etc., inclusiv cele mai eficiente cinisme anti Sioniste. In casa Tismaneanu, de exemplu, se intercala poliglotismul ideologic si la pusul de castraveti murati sau, de ce nu, harvuzi la butoi, ca la noi in Basarabia. Lupta de clasa era bine argasita cu o partida de tenis pe terenul privat de la sosea a Tov. Maurer. Acest marxism luxuriant nu a fost accidental sau, Doamne fereste, vreodata criticat in vreo sedinta, ci scopul diviziunilor clar social-ideologice, aspiratii organice oricarei societati. Pasiune pentru puterea fata de mase este o categorie psiho-patologica. Evolutia acestei maladii specifice rasei umane este adaptata SI SUBORDONATA oricaror progrese tehnologice sau chiar spiritual-intelectuale al caror dalectici specifice se manifesta IN AFARA sferei executiv politice per se. Conform acestei structuri de dependenta, abuzul politic executiv este sortit disparitiei, ajungindu-se, astfel, NU la societatea idealist „marxista” ci la logicul social conform caruia NU puterea domina si determina ci acea ratiune pura a sanatatii existentiale. Relevant, exact ce facem noi aici, politica social media este motorul acelor rasturnari de valori ale „executivului” ince dominant. In citeva decenii, ultima oferta, un secol, Vladimir Tismaneanu va ramine, totusi, un arheolog ideatic placut si amuzant de a fi parcurs…. beletristic. Mai stam noi de vorba cca. 2121…..same time, same place….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro