duminică, mai 22, 2022

Adversari și inamici politici

Simptomatic pentru o presă din ce în ce mai partizană, tot mai supusă intereselor patronilor ori celor ce se află în spatele ori la comanda acestora și, în consecință, din ce în ce mai indiferentă la îndeplinirea dezideratului informării complete și corecte a cititorilor, mi se pare felul în care a fost relatat refuzul Biroului Electoral Central de a admite solicitarea de înscriere a alianței USR -PLUS în cursa pentru alegerile euro-parlamentare.
Alegeri de o importanță covârșitoare care urmează să se desfășoare la finele lunii mai.
Povestea a fost trunchiată, răstălmăcită, distorsionat înfățișată. S-a preferat lăsarea impresiei că liderii noii alianțe ar fi niște oameni cu capul în nori, complet rupți de realitate, incapabili să înțeleagă necesitatea îndeplinirii unor criterii de legalitate și, încă și mai grav, incapabili să controleze buna funcționare a birocrației de partid. Excesiv de multe organe de presă, cu grade de expunere diferită, s-au limitat doar la a oferi informația că numele domnilor Dan Barna, respectiv Dacian Cioloș, nu figurează în Registrul partidelor politice ca reflectându-le calitățile oficiale de președinți ai formațiunilor politice pe care le conduc, fără a se adăuga însă ceea ce s-ar fi cuvenit să fie imediat obligatoria precizare că și primul, și celălalt au făcut de multă vreme toate diligențele legale necesare, însă au avut parte de amânări mai mult decât suspecte.
Pentru cine știe câte piedici i-au fost puse d-lui Dacian Cioloș și de câte calomnii a avut parte fostul premier tehnocrat al României atunci când a încercat să asigure statut juridic partidului România 100 și cum s-a ajuns la alternativa salvatoare PLUS ridică semne consistente semne de întrebare și încetineala din instanțe, și reacția și motivarea refuzului de înscriere, așa cum a fost ea formulată de Biroul Electoral Central, și parțialitatea evidentă a unor organe de presă.
Anunțul eșecului birocratic de etapă al Alianței 2020 a fost primit, cum era de așteptat, de altfel, cu chiote de bucurie de mai marii PSD și ALDE: Lucru, la urma urmei de înțeles, fiindcă cele două partide noi, atipice se dovedesc și cele mai eficiente în demascarea imposturii, a malversațiunilor, a hoțiilor și acțiunilor vădit antinaționale, contra intereselor europene ale țării comise de Dragnea, Tăriceanu și cei ce le stau în preajmă.
Doar la început inexplicabilă mi s-a părut satisfacția afișată de partidele de Opoziție. În realitate atât PMP cât și PNL se dovedesc consecvente cu ele însele. Nu mai departe decât duminică seară fostul președinte al României și creatorul PMP, dl. Traian Băsescu, prezent la un post de televiziune unde joacă rol de analist politic dar și de clovn plătit cu ora s-a dezlânțuit împotriva Alianței USR-PLUS. Căci numai atât i-a mai rămas după ce praful și pulberea s-au ales din încropeala lui politică ai cărei membri sunt fie în refugiu pozând în persecutați politici (Elena Udrea), fie îi fac galerie lui Cozmin Gușă (Robert Turcescu), fie se iluzionează că mai sunt președinți peste ceva ce aproape nu mai există (Eugen Tomac). PMP încă mai are dreptul, că așa e legea, să aibă reprezentanți la BEC, deși europarlamentarii săi, Siegfried Mureșan și Cristian Preda, au părăsit demult barca.
Inconștientă de-a dreptul este reacția PNL. Ca întotdeauna, președintele partidului, Ludovic Orban, zice una, membrii zic și fac alta, îndeosebi pe rețelele sociale. În loc să își rezolve ori să își atenueze disensiunile și astfel să încerce să fructifice avantajele pe care le arată creșterile în sondaje, care, așa după cum spuneam și cu altă ocazie, pot fi conjuncturale și înșelătoare, să prevină absenteismul care îi va fi Opoziției dușman de moarte, PNL se dedă la jocuri bizare. E adevărat, mai toți analiștii politici opinează că un scor electoral bun al alianței USR-PLUS va fi obținut cu prețul unor pierderi ale PNL, însă interesul major al României și al Opoziției trebuie să fie anihilarea PSD și ALDE.
În ceea ce știu a fi fost ultimul său interviu, acordat Europei Libere și lui Nestor Ratesh în 1995, cu puține zile înaintea morții, seniorul țărănist Corneliu Copos opera o rafinată distincție între adversari și inamici politici. PNL ar face bine să înțeleagă că USR și PLUS îi sunt, pentru moment adversari, în vreme ce PSD și ALDE îi sunt inamici Nu doar ai săi, ci ai României.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. „Excesiv de multe organe de presă, cu grade de expunere diferită…”

    Gradele sunt de alt fel, nu de expunere!
    A se vedea legionarul (român și francez deopotrivă – apropo, site-uri precum „incorectpolitic.ro” NU ar trebui să existe!) care a contestat alianța la ICCJ.

    Sprijinul primit inclusiv de la New York din partea organizațiilor pretins creștine ai căror membri au nu doar trecere în cercurile politice și de afaceri (care finanțează lobby împotriva României), dar și „grade diferite”, cu diverse ocazii (moschee, Referendum „tradițional” etc.) de Berenghi, în acord cu atitudinea politicienilor amintiți de autor, reflectă de fapt divergențele sau convergențele, după caz, dintre curentele „acoperiților” și „descoperiților” din mai vechile și mai noile „servicii”.

    N-are nicio treabă cu „adversarii” și „inamicii” din presă, ori partidele „democratice”, ci cu ordinul de zi pe unitate.

    PLUS este mai apropiat de alte servicii…Iar USR încă n-a acceptat [până acum] niciun compromis propus de marionetele cleptocraților din politică, ori de către slugile lor din „servicii”, prin urmare este extrem de periculos pentru oligarhi (proveniți din rândul al doilea al Securității și PCR) dacă sunt votați și câștigă puterea. Or, preferințele eclectoratului pentru ei sunt în creștere. Al naibii de periculos!

  2. Romanii sunt prea prosti sa voteze masiv cu USR+PLUS.

    Nu va asteptati la mai bine de la acest popor iubitor de sclavie.

  3. Asta e „opozitia” de care avem parte….

    La ultimele alegeri cei mai buni agenti electorali au fost cei ce au vorbit pt „dreapta” si in numele „fortelor de dreapta”. Asa de buni au fost ca au determinat votantii sa stea acasa. Aceeasi votanti ce au iesit masiv pt a vota KWI. Ceea ce se dovedeste a fi continuu o eroare. E adevarat ca nici nu puteam lasa sa ni se intimple tonta. Din acea mobilizare „partidele de dreapta” au inteles ca sintem captivii lor si ca daca nu vrem „stinga si baronii rosii” trebuie sa iesim si sa le dam lor puterea indiferent cit de inepti sau pafaristi sint. Aceleasi triste figuri invatate sa puna batista pe tambal si sa fure impreuna cu stinga. Transpartinic…
    Partidele noi….. au un melanj de ideologie… de toate pt toti…. si nu par a avea capacitatea de negociere necesara.Nu au nici forta financiara. Sau adepti cu carnet….
    Una peste alta” coalizarea/coagularea” „fortelor de dreapta” e clar ca nu e posibila. tonta a gasit o formula de a se intoarce in frunte partidului dupa ce va fi debarcat dragnea.
    Partidele Europene „au uitat” sau poate „mai dau o sansa” psd-eului si nu il exclud de pe nicaieri; ba chiar vin sa poarte discutii cu cei mai tembeli si mai nemernici conducatori pe care i-am avut vreodata, numai ideea ca ai putea lua in serios faptul ca poti purta o dicutie cu cei ce te mint pe fata da patru ani mi se pare injositoare.
    gusa se lupta pt el si distruge complet ideea de dreapta. Pare cel mai la ordin dintre toti latratorii pe canale. A aparut exact cind se putea construi ceva si a maculat pe toti cei ce ar fi putut constitui lideri pe acea parte politica. Cu atit mai periculos cu cit era singura televiziune militanta de dreapta. Probabil in curind Rares va pleca, si cum digi24 a inclinat si ea steagul, vor disparea cu totul opiniile contra putere din media
    Adio Romania!

  4. Un articol corect.

    Dar un rationament retroactiv si predictiv ar trebui facut asupra situatiei actuale.

    Unde suntem?
    O opozitie dezbinata cu un singur far in fata lor: invingerea aliantei comuniste.
    Bun, dar ce fac in momentul in care poate vor reusi sa-i invinga in alegerile parlamentare?

    Romanii sunt obositi de aceasta lupta si, daca ne uitam in istoria scurta postdecembrista, vom gasi atatea exemple nefunctionale ale fostelor aliante.
    Mai sunt putine zile pana la startul alegerilor si nu e nimeni care sa spuna public ce vor face.
    Ca vor fi impreuna , se vor manca intre ei sau se vor iubi etern nu stie nimeni.

    Poate ar trebui sa-si adune toti putinele minti luminate sa-si sorteze prioritatiile comune si sa faca un plan: pe prima luna, 6 luni, un an…(aici comunistii vor spune ca ei au fost primii, a se vedea planul de guvernare).

    1. Anularea pensiilor speciale.Toate.

    2. Promovarea legii alegerilor (doua tururi, scaderea numarului de semnaturi, cresterea procentului, scaderea numarului parlametariilor…)

    2a. Legea partidelor politice

    2b. Stabilirea adevaratului rol al CCR.

    3. Alegeri la doi ani.

    4 .Legea padurilor. Este legata de siguranta nationala. A se merge pana la nationalizarea lor.

    5. Informatizarea transparenta, unitara si totala a administratiei, educatiei si sanatatii.

    6. Impoziterea progresiva.

    Dupa aceea, daca e inceputul unei prietenii frumoase sa se apuce de investitii, daca nu alegeri anticipate. Oricum sunt intr-o permanenta campanie electorala. Poate vor invata ca rezultatele sunt mai importante decat promisiuniile.

  5. Dle Morariu, cheia longevitatii PSD la fraiele tarii poate fi identificata usor. Sunt convins ca doar pretindeti ca nu o observati: este punctul de intalnire intre obsesia mass mediA3 pro-PSD si diletantismul presei “opozitiei”. Primii, pentru ca dusmanul lor adevarat da inca semne de viata, ceilalti – dintr-un jenant si vizibil complex de inferioritate/vinovatie. Practic, 99.99% din presa din Ro, cea condusa de patratul capetelor de patroni de presa, lupta pentru un scop comun: eliminarea profesionismului si competentei de la conducerea statului. Cu mare succes, ambele.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro