miercuri, septembrie 23, 2020

La Philadelphia, despre „Diavolul in Istorie”

A merge la Philadelphia inseamna pentru mine, in multe privinte, a merge acasa. Este orasul in care am locuit intre 1982 si 1990. Am lucrat acolo, am fost cercetator la Foreign Policy Research Institute (FPRI) si am predat la University of Pennsylvania. La FPRI am scris prima mea carte in engleza, „The Crisis of Marxist Ideology in Eastern Europe: The Poverty of Utopia”, aparuta la editura Routledge in 1988. In acel oras am primit cetatenia americana. In primii mei ani americani, institutul a fost familia mea. Ani de zile am scris la „Philadelphia Inquirer” articole de opinie si cronici de carti. Am multi prieteni acolo. In cadrul FPRI a aparut revista trimestriala de cultura „Agora” condusa de scriitorul disident Dorin Tudoran (redactori eram Paul Goma, Michael S. Radu si subsemnatul, un timp a fost redactor-sef adjunct matematicianul disident Mihai Botez). Tiparita in Statele Unite cu sprijinul Fundatiei Nationale pentru Democratie, revista era distribuita clandestin in tara. Acolo am publicat o traducere din Leszek Kolakowski, poate primul text al filosofului polonez in versiune romaneasca. Acolo a aparut dialogul dintre Dan Petrescu si Liviu Cangeopol, text esential al disidentei romanesti. Directorul FPRI in acei ani era istoricul Daniel Pipes.

Presedintele de onoare al colegiului de redactie era Eugene Ionesco. Secretariatul de redactie l-a asigurat Gina Minda Grecescu. Revista trimestriala a FPRI, „Orbis”, este in continuare una dintre cele mai respectate in domeniul analizelor strategice si al studierii relatiilor internationale. In 1987 am organizat la New York, ca proiect al FPRI, o conferinta internationala cu titlul „Will the Communist States Survive? The View from Within”. Dupa doi ani, revolutiile din Europa de Est dadeau raspunsul la acea intrebare. Comunismul murea, sau, mai precis, isi pregatea viata de apoi…

Pe 10 decembrie 2012 am lansat cartea mea „The Devil in History” la institutul de care ma leaga atatea amintiri. L-am reintalnit pe vechiul prieten Alan Luxenberg, astazi presedintele FPRI, am conversat despre vremurile de-odinioara si despre planurile actuale ale acestui admirabil think tank. I-am omagiat in prelegerea mea pe cei trei remarcabili politologi trecuti in lumea celor drepti, oameni pe care i-am cunoscut indeaproape: Harvey Sicherman, Michael S. Radu si Alvin Z. Rubinstein. Colegul nostru Adam Garfinkle este azi redactor-sef al revistei „The American Interest”. Istoricul John Maurer este profesor la Naval War College din Newport (Rhode Island). Asistentul meu, doctorand pe atunci la Penn, a devenit intre timp scriitorul Joydeep Roy-Bhattacharya, autorul romanelor „Gabriel Club” (Granta Boks), „The Storyteller of Marrakech” (Norton) si, in 2012, la Random House, „The Watch”….

Am vorbit despre similitudinile dintre sistemele si ideologiile totalitare ale veacului al XX-lea, despre problema dublelor standarde in explorarea lor. I se trece cu vederea unui Lion Feuchtwanger apologia stalinismului din volumul „Moscova 1937”. S-ar proceda oare la fel cu un intelectual care ar fi publicat o carte, nu mai putin mincinoasa, cu titlul „Berlin 1938”? Am analizat avatarele conceptului de totalitarism si am acentuat importanta morala si stiintifica a acestuia, dincolo de criticile mai mult sau mai putin justificate. Finalul romanului „Ciuma” de Camus sugereaza ca este vorba de o patologie a modernitatii, nu de un accident irepetabil.

Ambasadorul Adrian Basora a comentat cu acuratete si subtilitate analitica volumul meu. Profesorul Walter McDougall a intervenit aratand ca totalitarismul nu poate fi inteles fara a ne referi la cataclismul Primului Razboi Mondial si la mutatiile survenite in acei ani in constiinta politica si morala europeana. In raspunsul meu, am dezvoltat subiectul secolului al XX-lea ca secol al lui Lenin.

Fara Lenin, nu s-ar fi nascut bolsevismul. Fara bolsevism, n-ar fi existat Stalin si stalinismul. Fascismul insusi a fost, in mare masura, o miscare revolutionara de semn contrar, contrapartea bolsevismului, cu care impartasea ostilitatea viscerala pentru valorile burgheze, pentru parlamentarism si constitutionalism. O alta interventie memorabila a fost a profesorului Alan Kors privind necesitatea confruntarii cu trecutul, a justitiei retroactive, inclusiv a lustratiei. Am mentionat eforturile unor ganditori contemporani de a exonera proiectul revolutionar leninist si de a reabilita „ipoteza comunista”. Diavolul in istorie inseamna tocmai aceasta obstinatie de a impune omenirii utopii purificatoare, vointa frenetica de a revolutiona conditia umana si de face din precepte ideologice descarnate alfa si omega experientei sociale. Diavolul se manifesta in istorie prin apoteoza nihilismului proclamat drept intruchipare a Binelui universal.

Despre Michael S. Radu:

http://tismaneanu.wordpress.com/2009/03/29/a-incetat-din-viata-politologul-michael-radu/

http://www.abebooks.com/book-search/author/michael-radu-vladimir-tismaneanu/

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. daca in secolul XX am fost bintuiti de diavolul comunist, ce va fi in secolul XXI ? diavolul s a metamorfozat. minciuna sustinuta de ciomag, usor de diagnosticat dar greu de tratat s a transformat in minciuna democratica sustinuta de bani – mult mai greu de vindecat. cine ne va salva de data aceasta ? pe activistii si ideologii de tip nou i am vazut in actiune din 90 incoace sub diverse coloraturi si increngaturi, culminind cu manelisti si lautari pe post de vizionari.

    cine ? cum ? cind ? va eradica minciuna de partid ?

    „space the last frontier” gindesc arhitectii viitorului. care o fi sloganul arhitectilor sociali ? grupuri de interese investesc in spectacole costisitoare si grotesti promovate cu surle, trimbite si chipuri timpe.in final omul asista la triumful minciunii. impostorii sint inscaunati. totusi nu dispera. peste patru ani va alege din nou.

  2. Modernitatea are o fenomenologie schizoidă: pe de o parte, iluzia consumistă afectează discernământul, în scopul diminuării angoasei morții; pe de altă parte, iluziile utopice responsabilizează individul întru săvârșirea crimelor sociale.

  3. Suntem deja marcati pe viata in urma prezentelor evenimente. Eu am cel putin senzatia ca un Mengele mi-a desfacut teasta cu forta si isi baga mana pana la cot in creierul meu , obligandu-ma sa devin leguma. Ei, uite ca nu vreau! Suna cinic , sadic, dar asta este imaginea care mi se infatiseaza in raport cu ceea ce sunt obligat sa traiesc. Voi supravietui cu siguranta , dar unde pana ieri iubeam tot ce se chema roman , astazi nu mai sunt dispus sa iert nimic. Pui , malai si tigai viseaza , atunci asta sa le devina idealul lor in viata , lor si copiilor lor! Mamligari si cratitari cu diploma sa le fie titlul de purtat in lume !

  4. Batjocoritorul Ponta,

    Cu mers leganat, tuns scurt, cu un aer de intelectual bolsevic, cu un zambet sterp in coltu gurii, Vitor Ponta este omul zilei. A castigat alegerile parlamentare detasat cu un procent magnific, nemaiintalnit de la revolutie incoace, procent depasit poate numai pe timpul „regimului Ceausescu”. Avand in jurul sau satrapi locali, VP trece usor de la comportamentul unui sef de gasca de cartie la personajul providential al salvarii orasului in care a candidat, de opozantul sau, un om rau, neinstruit care a vrut doar sa traiasca pe spinarea poporului. Este foarte mandru de teza lui de coctorat, o super valoare recunoscuta ca atare de Mos Ion, Mos Gheorghe, Mos Vasile, pentru ca nu-i asa „Asa suntem noi plagiatorii votati”. Ajutat de o lege electorala facuta de „altii” a stiut foarte bine sa valorifice lacunele ei, bagand in „Azilul de noapte” peste 150 de ciraci. Promisiunile lui indreptate catre cei cu o speranta de viata mica, cam 90% din cei care s-au prezentat la vot, il absolva de orice responsabilitate peste 4 ani. De aceea eu cred ca VP este clona „Diavolului din istorie”

  5. Opinia unor oamenii simplii este existenta crypto-diavolismului ca si cum acestea este universal si metamorfozat in spatele unor vitrine onorabile si deasupra oricarei banuieli.
    Codificarea diavolismului sub forme aparent nevinovate dublate de practici fara limita este prezenta in istorie si in special in cea contemporanta.
    Criza accentueaza si catalizeaza violenta si astfel extremismul se simte liber sa itnervina sau este folosit de crypto totalitari ca o arma cu care sa ia focul si sa-si atinga scopuri.
    Cred ca experienta inaintasilor declarati totalitari este larg folosita de cei care se declara democrati si poate ca totalitarismul a generat o noua forma.

  6. Dumneavoastra vorbiti de diavol, eu ma refer la comunism ca fiind un virus, un virus care transcende epoca in care indeobste este plasat si care infecteaza generatie dupa generatie.

  7. Domnule Tismaneanu, in Romania „binele universal” in ultimii 5 ani a fost intruchipat de domnul Traian Basescu (omul care a etichetat opozitia ca „puscariabili” si apoi a aprins „flacara democratiei” la Cluj). Toate cele bune va doresc.

  8. Domnule Tismaneanu,

    Am retinut trei idei din articolul Dvs.:

    1. sec. XX – este sub marca Lenin, iar Hitler a fost o reactie la ceea ce a creat Stalin.Incredibil cum doua extreme s-au atras si in acest joc au distrus o Europa si au trecut o lume prin foc si pulbere – inclusiv pulbere atomica…

    2.patologia modernitatii – fantastic: „Finalul romanului “Ciuma” de Camus sugereaza ca este vorba de o patologie a modernitatii, nu de un accident irepetabil.”. as spune doar ca este groaznic de adevarat cum instoria recenta o probeaza…

    3. ideea legata de Diavol si impunerea omenirii de utopii pruficatoare…„Diavolul se manifesta in istorie prin apoteoza nihilismului proclamat drept intruchipare a Binelui universal.”

    Cum sarbatorile de sfarsit de an au inceput sau sunt foarte aproape va doresc:

    Un An Nou plin de impliniri si realizari – cu multe ganduri bune!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

CV de parlamentar. De la greață la oroare

Mi-am luat inima în dinți și am citit pe pagina de Facebook a lui Valeriu Nicolae toate postările despre CV-urile parlamentarilor români....

Soluție: Trenuri la Aeroportul Otopeni la cadență de 10′

Un proaspăt comunicat al CFR Călători ne spune că în urma analizei graficelor de circulație împreună cu CFR Infrastructură s-a ajuns la...

Modernizarea societății românești și formele fără fond: Academia Română, Curtea Constituțională și altele

Incompatibilitatea dintre formele de import și fondul românesc. Teoria formelor fără fond ”Inainte de a avea o umbră...

Marele Laser și frauda științifică

Dacă noi vom tăcea, vor striga pietrele. Luca (19, 38-40) *1. Preambul

Cum trebuie să fie un film „Bun de Oscar”?

În noiembrie 1989 situația politică devenise una extrem de tensionată pe plan internațional. În Europa de Est, în Polonia,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.