vineri, martie 29, 2024

La rece: legea offshore

Cateva ganduri la rece despre legea offshore. Voi comenta ultima forma pe care am putut-o gasi, cea iesita de la Senat, aici:

Acestea fiind zise, comentariile mele.

1. Ca un disclaimer: nu ma pricep la autorizatii, certificate, aprobari, hartogaraie legata de constructii, si nici chestiuni legate de drepturile de proprietate / trecere, acces. Cu siguranta exista experti mai in masura decat mine. Dupa parerea mea, pentru tot ce se construieste pe uscat, ar trebui aplicata aceeasi lege. In aceasta privinta ar trebui vazut cum fac alte tari pentru offshore si ce derogari fata de legea aplicabila exploatarilor onshore s-au dat special pentru offshore. Sunt de acord, de asemenea, cu ideea ca ar trebui date niste termene clare si statului pana la care sa elibereze toate documentele, nu poti astepta la infinit o stampila.

Dar. Chiar nimeni n-a vazut partea cu amenzile? Mi se pare de poveste ca absolut nimeni n-a remarcat si n-a comentat Art 23: contraventii si sanctiuni. Uitati-va bine la el. Cititi-l de mai multe ori. Nu vedeti prost, chiar acelea sunt amenzile. Daca o companie petroliera construieste fara autorizatii, plateste amenzi intre 1000 si 100.000 de lei. Daca nu respecta autorizatiile, plateste tot atat. Celelalte amenzi, de pilda, pentru chestiuni legate de dreptul muncii, sunt si mai ridicole. Puteti face voi legea perfecta, daca sanctiunile sunt mai mici decat o spaga nici nu mai merita efortul!

2. Mult-dezbatuta chestiune a fiscalitatii. Dupa parerea mea, aceleasi principii (tipuri de impozite/redevente) trebuie aplicate nediscriminatoriu pentru tot ce inseamna gaze, onshore sau offshore, chiar daca pot varia cotele. Am mai explicat de ce impozitul pe veniturile suplimentare nu prea mai are o baza legitima azi, nici pentru offshore, nici pentru onshore. In esenta, el a fost conceput ca o masura tranzitorie pana la liberalizarea pietei si se bazeaza pe niste parametri constand in preturi reglementate, care nu mai inseamna nimic azi. Am spus si ca acest impozit distorsioneaza piata si a crescut artificial in anii trecuti importurile de gaz rusesc. Deci cred ca el trebuie eliminat atat pentru offshore, cat si pentru onshore.

Dar ce punem in loc si cum?

La aceasta intrebare nu exista un raspuns simplu. Impozitarea sectorului depinde de multi factori, costuri, tipuri de zacamant si de lucrari si echipamente. Drept urmare, in acest moment, singura idee care imi vine e ca in lege sa fie introdus un articol de tipul ”regimul fiscal va fi stabilit pana la data X”. N-ar fi ceva nemaiauzit: la legea energiei, articolul privind contorizarea inteligenta spunea ca se va implementa pana in 2020, daca un studiu care va fi gata la data X arata ca e economic.

Cum stabilim data X?

Concret, putem porni de aici. In octombrie 2017, Ministerul Economiei a pus in dezbatere un proiect de lege privind impozitarea resurselor minerale. Din cate aud, proiectul s-a blocat la SGG, tocmai din cauza ca se astepta legea offshore! E cazul sa reluam discutia, serios, cu analiza de impact, cu date, cu comparatii internationale, cu dezbatere publica si argumente. Data X va fi data pana la care se va aproba legea privind impozitarea resurselor minerale. Acest lucru va asigura si ce spuneam mai sus: nu trebuie facute discriminari intre tipul de impozitare intre onshore si offshore, avem nevoie de o lege pentru toata lumea si oricum trebuia sa facem ceva si pentru impozitarea onshore.

3. Articolele 20-21 favorizeaza subcontractorii romani. Acest lucru e cel putin o incalcare a principiilor concurentei si, probabil, ne va aduce un infringement.

Pe de alta parte, vad ca nu se discuta si aici chestiunea fiscalitatii. Cum ar fi sa fortam companiile petroliere sa-si ia subcontractori inregistrati in Romania, dar care au actionari cu actionariat offshore? Nu cumva am pierde niste bani la buget si de aici? Tacere totala pe subiect.

4. Chiar daca nu este in forma de la Senat, de cateva zile se discuta un amendament care ar obliga companiile offshore sa vanda o parte din productie pe bursa. Problema: toti participantii la bursele de energie trebuie sa fie inregistrati in Romania ca sa poata tranzactiona. In alte cuvinte, un pic mai greu de vandut cantitatile respective la export.

Din discutii nu imi e clar cum ar putea fi formulat articolul. De pilda, daca e doar obligatia producatorilor de a pune o cota din productie pe bursa, ar insemna ca gazul se poate cumpara de traderi inregistrati in Romania care apoi revand la export, ceea ce ar face aproape irelevant articolul din perspectiva ”sa avem si noi gazul nostru”. Sau, dimpotriva, se va adauga vechea fraza cu cota procentuala ”destinata consumului intern”, adica o interdictie de export, lucru care ne-ar arunca in infringement.

Daca vi se pare nedrept: ce ar fi ca Ungaria, de pilda, sa spuna si ea ca vrea sa consume intern si sa nu exporte catre Romania, peste vreo doi ani, cand Gazprom va elimina tranzitul prin Ucraina?

Pe de alta parte, exista avantaje din punerea unor cantitati pe bursa, tocmai pentru a vedea care ar fi preturile reale, de piata, pentru gaze. Chestiunea era foarte relevanta acum cativa ani, cand Romgaz dadea gaz ieftin lui Interagro la preturi sub nivelul real de piata, pe argumentul ca ”nu stim cat ar fi pretul pietei”.

Dupa parerea mea, si aici ar trebui aplicata aceeasi regula pentru toate exploatarile, offshore sau onshore, ca sa evitam probleme de concurenta. In plus, ca sa evitam revenirea la problema companiilor de stat care vand ieftin energie unor baieti destepti, chit ca-i cheama Niculae sau Buzaianu, ar trebui sa obligam odata companiile de stat sa vanda ele competitiv, asa cum fac si achizitiile publice.

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Proprietarul poate lua ce măsuri (de concesiune) vrea. Sigur că e conflict de interese că în acest caz tot el (adică statul) are autoritățile de control sub diverse aspecte -cum bine ați remarcat cu amenzile. Așa că ajungem iar la problema de fond a naționalizării subsolului care tocmai are un secol de glorioase și mărețe împliniri.

  2. O companie care face investiții de miliarde de euro are nevoie de predictibilitate fiscala deci exista un risc serios ca data X sa fie prea scurta și sa descurajeze exploatarea – nu vine nimeni să fie haiducit ca-n Venezuela. Pe de altă parte, statul trebuie să maximizeze interesul public, o data X prea lungă poate să facă cadou companiilor miliarde din resursele naturale publice (vezi Petrom).

    Ca principiu general offshore/onshore, compromisul optim cred că e un sistem care să garanteze investitorului recuperarea investitiei și să lase statului volatilitatea și riscul, dar și profiturile. De exemplu, taxa nulă până la 300€ mia de metri cubi (sau cât se stabilește că e costul de exploatare + plus un profit rezonabil) și 70% din ce depășește, in ideea că acolo vorbim de profit pur/rentă. Adică exact pe dos față de ce facem acum, unde ne mulțumim cu un 3-13%, puțin dar stabil.

    O soluție apropiată e sistemul PRT din UK care taxează super-profiturile, probabil inadecvată capacității fiscale a României, unde profiturile sunt ușor făcute nevăzute.

  3. Doamna Nutu,

    Am observat ca articolele dumneavoastra au substanta, ca va pricepeti bine la acest domeniu. Eu as fi interesat de un articol care sa arate, de exemplu, ce impact o sa aiba asupra economiei Romaniei si a companiei Petrom exploatarea resurselor gasite in Marea Neagra. Ceva foarte la obiect. Dar vad ca nimeni nu scrie asa ceva. In presa sunt multe povesti, si mai multe contre de tot felul, dar ceva concret nu vad nicaieri.

    Ce cantitati se estimeaza sa se exploateze pe an, incepand din ce an, cine le exploateaza, ce face cu productia, cine face banii? Cu cat va creste productia Petrom de gaze si petrol, incepand din ce an? Ce va face cu productia? O sa tot la unguri, la austrieci?

    Ce impact va avea exploatarea din Marea Neagra asupra PIB-ului Romaniei?

    Evident ca unele raspunsuri pot fi numai ipoteze in aceasta faza, dar cred ca un articol care sa raspunda la astfel de intrebari ar fi util si interesant.

    Din pacate, in presa din Romania nu apar astfel de articole. Apar numai cele cu „Dragnea a zis ca… dar Tariceanu …” Barfe.

    Daca ati scrie un astfel de articol l-as citi cu mare atentie si cu placere.

  4. De ce nu face nimeni nicio referire privind redevențele și fiscalitatea practicate în alte țări cu exploatări off-shore ???

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro