vineri, martie 29, 2024

La taclale cu Vlasti: se stinge sau nu lumina pe planetă?

Este al doilea dialog cu Vlastimir Milanovic și, cine știe, poate va deveni un bun obicei; întotdeauna un dialog sincer înseamnă schimb de idei, iar din schimbul fructuos de idei lumea are de câștigat.

De această dată în meniu avem criza energetică. Subiectul este amplu, fie și pentru că fără veste am aflat nu doar că s-a instalat criza, ci și că deja ne afectează în multiple feluri, din care creșterea facturilor la gaze și curent electric ar putea fi răul cel mai mic.

„Răul cel mare” se aude că-l pregătesc în cel mai cinic mod odioșii puternici ai lumii, cei care acționează în spatele scenei, gata mai nou să ne taie curentu’ vreo două zile sau poate câteva săptămâni, ca o formă de pedeapsă colectivă la scară globală, aducând apocalipsul.

Când ai în față, în succesiune rapidă, atâtea tablouri ale unei posibile deteriorări paroxistice ale modului nostru de viață, prin evocarea ideii că toate cablurile electrice vor fi scoase brusc de sub tensiune și conductele de gaze sau de petrol vor seca, devenind artefacte ale unei lumi apuse, cum poți să nu intri în panică, să nu abandonezi rațiunea și să contempli cu frică iminența sfârșitului?

Nu ne mirăm că există lume panicată și rezistăm analizându-ne slăbiciunile cu ultima urmă de rațiune, favorizând dialogul în dauna pumnului strâns și a fricii. Dar vine întrebarea: este mai bine să ne păstrăm raționali și circumspecți, sau, dimpotrivă, util ar fi să cedăm impulsului irațional și să ne facem adăposturi ale fricii?

Am explorat împreună cu Vlasti perspectiva și vă invităm să contemplați (cu răbdare și îngăduință, sperăm) ce a ieșit.

Vine sfârșitul lumii, iar îngerul care îl aduce călărește calul energetic; totul e clar, până și ministrul apărării austriac ne avertizează că urmează să se stingă lumina și ne sfătuiește să ne punem la adăpost de cele ce vor urma. Avertismentele curg pe social media, știu deja oameni care și-au cumpărat provizii, generatoare electrice și canistre cu benzină, panica s-a instalat confortabilă. Noi de ce nu ne temem? Sau ne temem, dar preferăm să nu vorbim despre asta, pentru că suntem mult prea îngroziți?

Vlasti către Cristi:

Răspund la ultima întrebare pentru început: pentru că suntem informați din surse multiple și mai sigure presupun. Pentru că noi ne uităm la aceste informații și nu se uită ele la noi. Aplicăm o gândire rațională, observăm cum informațiile reverberează haotic în media și pe stradă.

Una e să primești narativa fatalist apocaliptică din media sau de la prietenul îngrijorat, înflorită, și alta e sa vezi că de șase luni sunt vești îngrijorătoare, că problema este a unor consumuri, a unor debite și a unor investiții prost făcute sau lipsa acestor investiții.

Aceasta este o criză făcuta de om și de decizii proaste, luate în grup, nu este o criză naturală ca pandemia. E o diferență. Ea poate fi corectată și ameliorată. Doar că criza aceasta energetică, cu puseu inflaționist larg (alimentar, materiale de construcții, transport) nu o să fie resimțită, să zicem, de 10% din populație ca cea pandemica, ci va fi resimțită de 90% din populație. Iar unii dintre noi, undeva la peste 50%, sunt extrem de vulnerabili.

Eurostat dă cifrele pentru România[1]: 41,5% din copiii sub 18 ani sunt în zona de sărăcie și excludere socială (Bulgaria fiind cu un procent de 36,2%). Asta înseamnă că aproape 1 din 2 copii sunt într-o zonă foarte periculoasă, familiile lor au probleme de securitate materială majoră. Orice puseu inflaționist în zona de costuri de energie termică, energie electrică, inflație alimentară îi poate arunca în zone mentale îngrozitoare.

Aproape jumătate din copiii din România sunt în zona aceasta. Să nu ne amăgim că cei 9,1% din restul până la 50% o duc mult mai bine. Comparativ, în blocul european țările care stau cel mai bine au procente simțitor mai mici: Slovenia 12,1%, Cehia 12,9%, Danemarca 13,5% (media UE este de 24,2%).

Nu am nicio problemă de a analiza și a concluziona rațional că aceste familii se vor lupta pentru viața lor în această țară, în această iarnă. Și că viziunea lor poate fi cu adevărat apocaliptică. Deci pentru jumătate dintre români sunt șanse să vină Apocalipsa? Clar DA! Aici nu e o problemă numai de percepție asupra veștilor, ci una reală, a condițiilor de viață, a siguranței termice, alimentare, materială.

Cristi către Vlasti:

„Europa se pregătește de un blackout total! Cine ne stinge lumina și ce interese sunt?” – national.ro[2]: La început articolul tatonează prudent situația și citează un raport al Goldman Sachs, după care trece la artileria grea și explică că de fapt va fi un blackout generalizat pe continent în trei faze, chiar dacă cel care a semnat textul are grijă să își ia o rezervă.

Concluzia articolului: Elveția este îngrijorată, Austria la fel. Tactica Austriei este să ajute populația să se ajute singură, să reziste cel puțin o săptămână fără energie electrică, pentru că un blackout total este foarte probabil în următorii cinci ani.

„Europa ar putea rămâne fără curent electric între o zi și o săptămână. Armata din Austria pregătește populația pentru un ‘blackout’ masiv” – antena3.ro[3]: La bază avem aceleași referințe la Austria și la avertismentele armatei austriece, doar că trecem în alt registru, de la „blackout total” la „blackout masiv”.

Mi s-a părut când am auzit știrea originală, cu mesajele doamnei ministru al apărării din Austria, că există politicieni și mai penibili decât cei cu care suntem obișnuiți la noi acasă și că ideile domniei sale, dincolo de puțin senzațional de presă, nu au de ce să rețină atenția (apropo, despre acest lucru a scris foarte interesant Florin Oprescu[4]), dar m-am înșelat, firește.

Am auzit, într-un context oarecare, că aceste echipamente au ajuns brusc să fie foarte căutate. Nu am făcut imediat legătura cu panica mediatică decât atunci când am auzit din gura unor cunoscuți respectabili că treaba e groasă, ba mai mult, totul este de fapt pus la cale cu bună știință, pentru o „mare resetare”! Ei bine, asta e altceva, să recunoaștem!

Adică, una e să avem un accident de rețea transfrontalier – să nu uităm că în prima jumătate a anului în nord-vestul României chiar am fost afectați de o pană de curent ce și-a avut originea în Croația și s-a propagat prin Serbia și Ungaria – și alta este să credem în ideea că cineva cu bună știință oprește curentul în rețeaua europeană și ne lasă în beznă.

Probabil acel cineva va anunța din timp pe „cine trebuie”, pentru că altfel va groasă rău, chiar va fi o apocalipsă energetică. În sistemul de transport al energiei electrice nu apeși pur și simplu butonul și se oprește curentul; de fapt o oprire completă controlată nu există nici măcar pe hârtie. Și dacă nu este controlată, atunci o astfel de oprire poate distruge echipamente, linii de transport și chiar unele centrale de producție de energie.

Iar repornirea după o oprire totală este… orice specialist din Dispeceratul Energetic Național v-ar spune că este o nebunie (au și spus-o[5]). Dar câte nebunii ar mai fi în blackout! Spitale în penurie energie electrică! Penitenciare în penurie de energie electrică! Aeroporturi, Scutul de la Deveselu, radarele MApN, depozitele de armament în penurie de energie electrică! Vor trebui scoși soldații pe străzi! Cine și-ar asuma o astfel de decizie?

Totuși, dă bine să lansăm chestiunea în presă și să explorăm ideea, apoi să umplem rețelele sociale cu scenarii apocaliptice bazate pe teorii ale conspirației. Lume dispusă să le creadă se găsește. La urma urmei, informația nu a fost aruncată pe piața media de oricine, ci de ditamai doamna ministru al apărării din Austria. Poate nu le are cu energetica doamna ministru, dar are sigur a vrut să iasă în evidență, să arate că acces la acele cercuri înalte care iau deciziile grele. Deci, una peste alta, pentru omul simplu trebuie să fie adevărat.

Vlasti către Cristi:

Cristi, aș adăuga ceva aici: hai să ne imaginăm un triunghi unde (1) unul dintre unghiuri este atacul cibernetic asupra mega-conductei de combustibil Colonial din SUA din 15-12 mai 2021, (2) al doilea unghi este explozia costului energiei pe burse (cărbune, gaz, petrol), pe care o regăsim deja în facturi și (3) al treilea unghi este toată tevatura și informațiile negative zilnice, apropo de aprovizionarea din această iarnă cu gaz din Rusia (ba vine prea puțin, ba bielorușii spun că îl blochează, un nod de tranzit nu primește suficient, în media sunt vesti proaste zilnice).

Toate narativele de care vom auzi se vor desfășura între aceste puncte cardinale ale triunghiului descris de mine. Ele conțin trei vectori care blochează și înspăimântă judecata omului: (i) neputința, (ii) sărăcia (penurie, raționalizare), (iii) abuzul din partea elementului Rău. Toate aceste scenarii pe care se pot construi narative puternice nu sunt neapărat ipotetice, ele chiar s-au întâmplat (1) sau sunt în desfășurare (2 și 3).

Atacul de sabotare via internet a conductei Colonial a arătat că jucătorii, în spatele cărora stau state puternice, au trecut o limită existentă până acum și pot ataca discreționar zone de infrastructură vitală a unor state cu care sunt în competiție.

Prețurile explodate înfricoșează consumatorul de rând care se simte vulnerabil. Dependența de gazul rusesc ne obligă la un pact cu Răul (cel puțin în viziunea rusofobilor).

Doamna ministru din Austria a recunoscut că pot să apară atacuri care pot scoate părți mari din sistemele Europene de energie din uz pentru perioade lungi de timp (1-7 zile), până se restabilesc. Mai bine să te pregătești pentru ele, pentru că pot apărea, au fost deja realizate, la o scară temperată (dar se poate mult mai rău).

Dacă Coasta de Est a Americii (peste 100 de milioane de americani locuiesc aici) a stat 5 zile fără control asupra principalei magistrale de transport a combustibilului și Europa Centrală, să zicem (poate fi orice altă parte a Europei), poate sta o perioadă fără curent, gaz, combustibili, dacă este atacat un centru de control și restabilirea serviciul este anevoioasă.

Este sau nu panica instalată în legătură cu blackout-ul energetic în conexiune cu temerile tot mai larg expuse privind aventura Green Deal a Europei? Vocile care cred că Uniunea Europeană se aruncă cu capul în zid se înmulțesc și le copleșesc pe cele care încearcă să ne explice ce oportunitate avem în față, în condițiile în care Europa oricum duce lipsă de resurse energetice fosile. Deci: amenințare covârșitoare, sau oportunitatea perfectă, risc prevalent sau viziune pe termen lung?

Vlasti către Cristi:

Europa nu are o lipsă de depozite fosilice neapărat, ci a ales să nu le exploateze. Ce se exploatează acum sunt investiții foarte vechi. Europa poate fi independentă energetic pe baza depozitelor pe care le are până se poate trece la o electrificare pe energie nucleară (durează ceva timp construcția).

Europa a ales să interzică fracking-ul, ok, a ales să interzică și să nu mai facă nimic cu cărbunele, ok, a ales să închidă centrale nucleare și să nu investească barem în acestea, ca să compenseze ieșirea de pe alte două surse fosile mari, ok, blochează extragerea de gaze (în Olanda de exemplu; Marea Neagră), ok; investesc masiv în energie scumpă și nesigură (intermitentă) ca cea eoliană și solară, ok.

Păi astea sunt decizii luate de forurile democratice de la Bruxelles. Toată lumea ține minte multiplele cicluri electorale când cetățeanul european a votat aceste politici Eco cu consecințe în cantitatea de energie disponibilă și mai ales costul ei. Ținem minte cum toate aceste decizii de politici cu consecințe economice au ieșit de la urnă, da, ținem minte.

Europa și-a externalizat: producția de bunuri în Asia, energia în Rusia, apărarea în SUA, nu are nici un jucător în zona de Internet, social media platform, relevant în IT&new technology, divertismentul (piață uriașă) vine din SUA, ș.a.m.d. Nu văd de ce nu ar externaliza și politica energetică total unei facțiuni politice juvenile și apocaliptice.

E ironic cumva? Păi să nu ne așteptăm ca oamenii să nu fie îngrijorați, masiv îngrijorați. Nu este primul fenomen major din istorie de tip idealist, care s-a calmat după ce foarte mulți oameni au suferit consecințele și viețile multor oameni au fost distruse.

Acum un secol ora exactă pe glob se dădea din Europa, acum efectiv Europa cade într-o irelevanță aproape umoristică, dacă nu ar fi tragică. Tragică, pentru că cedează întâietatea economică, politică, tehnologică unor state/blocuri total nedemocratice. Și asta va avea consecințe grave.

Nota bene: Emisii globale de dioxid de carbon[6] – Asia 52% (China 27%); Europa 17% (EU-28 9.8%); America de Nord 18% (SUA 15%).

Cristi către Vlasti:

Deci, altfel spus, dacă urmărim chart-ul, impactul Uniunii Europene este de circa 15%; adică neutralitatea climatică a economiilor europene din 2050 – 2060 nu ar ajuta foarte mult, nu? Știu că această opinie este foarte mult prezentată ca argument de adversarii Green Deal, care acuză Bruxellesul că se pripește cu politicile sale.

Doar că, întreg acel proces pornit în 1992 la Rio, sub egida ONU, continuat la Paris – acel COP, ajuns acum, la Glasgow, la ediția 26 – ne-ar fi obligat să inițiem Green Deal cu cel puțin vreo 5 ani mai devreme. Doar că în primele luni ale mandatului lui Donald Trump Statele Unite s-au retras din Acordul de la Paris, privind schimbările climatice[7] și au dat o grea lovitură nu doar Europei, ci credibilității întregului proces COP și Națiunilor Unite.

Europa și SUA împreună vin cu alte cifre de impact: aproape o treime din emisiile de gaze cu efect de seră. Dacă nu existau sincope de la COP 21 termenele de implementare puteau fi ceva mai relaxate; oricum datele arată că planeta se încălzește mult mai repede decât anticipam și face acest lucru fără un declanșator natural, impactul antropic pare a fi cauza.

Deci avem o problemă și va trebui să admitem acest lucru, totul este să nu ne trezim prea târziu pentru a mai putea face ceva. Să observăm și un alt aspect, dacă am ajuns cu discuția aici: orice problemă nu are doar o latură de amenințare, ci și o componentă de oportunitate.

Oportunitatea ține de posibilitatea de a schimba modelul nostru de dezvoltare: scoatem de la sertar și finanțăm proiectele de noi tehnologii (care există, dar nu puteau concura cu cele mature în piață), ne schimbăm comportamentul social și dăm brânci politicienilor vechi în favoarea celor care își asumă riscul de a pierde voturi spunând adevărul.

În ciuda a ceea ce ne place să credem, politicienii de la Bruxelles înțeleg foarte bine cât de riscant este Green Deal în relația cu alegătorii și cu conservatorismul sau populismul unor guverne din diverse state membre ale Uniunii. Eu prețuiesc acest gen de politicieni. Pentru că, să nu uităm, Green Deal nu înseamnă doar vorbe, ci și acțiuni concrete și un buget pe măsură. Adică, la pachet, viziune și acțiune. Nu-i puțin lucru!

Toată lumea suferă din lipsă de energie, inclusiv Federația Rusă China în special. Realitatea este că omenirea, fie că o recunoaște sau nu, se pregătește pentru schimbarea modelului global de creștere. O arată agendele COP, la fel și cele ale G20, până și programele petro-statelor din Golf. Statele Unite par să joace cartea energetică cu cea mai mare dezinvoltură dintre toți. Dar ce anume ne așteaptă în viitor, este atât de dificil de anticipat, încât doi amatori ca noi ar trebui să se teamă să abordeze subiectul.

Vlasti către Cristi:

China consumă foarte mult. Pentru că Europa și SUA au decis să își externalizeze producția de bunuri către China, nu mai producem noi dintr-un mixt de resurse mai Eco oricum, produce China pe cărbune tot. Federația Rusă duce lipsă pentru că exportă masiv, beneficiind de prețurile bune care există în piață. Sunt net exportatori. Statele Unite sunt cei mai mari producători (și exportatori) și consumatori, pot fi independente energetic lejer.

Agendele amintite (COP; G20) prezintă o viziune, o situație. Realitatea pare să aibă o problemă cu aceste agende Eco. Aceste agende nu au trecut pe la urne. Nimeni nu a arătat că există șanse mari ca prețurile la energie să explodeze și mai ales ce soluții există pentru a le contracara sustenabil.

Nu este ironic că aceste agende (COP; G20) au o problemă cu sursa de energie care reprezintă 80% din producția  globala (și este în creștere), iar alternativele „bune” sunt hidro (limitate; principalele surse sunt deja exploatate), solar (intermitent; ½ din zi ele nu produc), eolian (intermitent; 1 zi fără vânt înseamnă zero energie produsă)?

Adică soluția ar fi ca munca (mai ales în industrie/manufactură), încălzirea casei, consumul casnic de electricitate să fie făcută doar în zilele fără nori, cu mult soare, în care să bată și vântul? Dacă ai o zi fără vânt, cu nori, este noapte, viața ar trebui să ia o pauză, casa sa fie rece și toți să citim la lumina lumânării cum agendele (COP; G20) au fost atinse și viața este frumoasă și pacea interioară a fost atinsă.

Cu alte cuvinte, nu poți manca „progresul”. Și mai ales nu te încălzește în mijlocul iernii.

Se vorbește foarte mult de intenții, ok. Și urmează o perioadă de tranziție. Suntem în prima parte a primei părți a celebrei „tranziții” și ce observăm: anii de dezinvestiție, de lipsă a investițiilor noi, pe fondul creșterii consumului de energie fosilă, a creat aceasta Criză, care se poate observa pe bursele de specialitate și deja în facturi.

Merita să încercăm dacă nu suntem în zona a celor 50% din populație care sunt vulnerabili, merită să încercăm dacă în casa noastră nu o să fie în frig iarna asta. Merită, dacă nu o să fim noi cei trimiși acasă de la muncă pentru că energia este prea scumpă și fabrica se închide pentru o perioada nedeterminată, energia electrică este raționalizată și o să ne ducem acasă unde nu o să fie cald, pentru că nu ne mai permitem să plătim factura.

Dacă îi întrebăm pe cei care vor suporta consecințele acestor politici bazate pe „intenții” ce părere au, s-ar putea ca ei să spună că este o „tortură” și nu vreun „progres”.

Cristi către Vlasti:

Doctrina (clasică a) partidelor ecologiste se bazează pe așa-numita „creștere economică zero”. Ce vrea, pe scurt să însemne stagnarea aceasta economică? O recunoaștere a faptului că modelul actual al economiei globale – chiar și China comunistă vrea să aibă rate înalte ale dezvoltării, planurile cincinale urmează tot modelul capitalist de creștere – este în esență irațional: poți crește la infinit?

Rațional ar fi să urmărim nu creșterea continuă, ci o bunăstare rațională, care să nu implice consum intensiv de resurse de orice fel (de la energetice fosile la forță de muncă și hrană), mai puțin resursa de inteligență creatoare. Creșterea economică zero integrează grija pentru mediul natural, care devine la fel de important ca și propriile noastre persoane.

De ce nu are succes doctrina clasică a ecologismului? Simplu, pentru că lumea întreagă se teme de tranziție. Cei săraci vor să acumuleze rapid și să devină bogați, cei bogați, deși au muuuult mai mult decât ar avea nevoie, se tem să renunțe la ceea ce posedă, de teamă că-și vor pierde pozițiile privilegiate din societate și vor trebui să suporte amestecul cu cei mulți.

Modelul de dezvoltare prin creștere continuă și neselectivă implică costuri, inclusiv costurile energetice care ne susțin luxul de a acumula și de a risipi totodată – căci sunt legate precum calul și căruța – și de aici întreaga poveste cu nesustenabilitatea pe termen lung; de Ziua Sustenabilități, în octombrie 2021, am aflat din nou că: „… omenirea folosește cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei”[8].

Putem considera că totul este o poveste, o făcătură ce se bazează pe alegații pseudo-științifice. Dar dacă este adevărat că trăim absolut nesustenabil, că lăsăm moștenire nepoților și strănepoților noștri probleme pe care ei nu vor avea cum să le surmonteze, pentru simplul motiv că se vor fi acumulat foarte multe dezechilibre, iar autoreglarea naturală va depăși capacitatea noastră de adaptare?

Dacă am fi solidari cu generațiile viitoare, am accepta să împărțim costurile. Dacă am fi părinți buni, nici nu am concepe să nu sacrificăm puțin din inutila noastră bunăstare (acolo unde ea este manifestă) pentru a le oferi și lor o șansă. De aceea agenda COP nu este un exercițiu prețios de retorică, ci probabil un ultim apel la rațiune.

Vin exemplul Statelor Unite, care teoretic sunt exportatori de energie, dar intern au o mare problemă cu rețelele de transport energie electrică și trăiesc cu teama – de la care a pornit discuția noastră de altfel – accidentelor de tip blackout.

Aceste sistemele de transport sunt învechite și dacă nu vor fi modernizate și nu le va crește capacitatea de transport și reziliența, nu vor permite nici integrarea proiectelor noi de energie regenerabilă. „Build Back Better Act” și întreg programul de investiții masive în infrastructura îmbătrânită propus de administrația Biden are, printre altele, scopul de a permite acțiunea necesară pentru neutralitatea climatică.

Doar că o bună parte a americanilor din zona rurală se opun acestor proiecte, mesaj pe care republicanii l-au preluat și au construit pe el opoziția la inițiativele administrației Biden. Ce spune americanul de rând: De ce să construiești pe pământul meu ca să profite alții? Dacă au ales să trăiască acolo unde nu au energie, să-și asume, nu sunt obligat să-i ajut.

Pare neverosimil, nu-i așa? Și totuși, așa stau lucrurile și se găsesc destui senatori și congresmeni care apără astfel de poziții, întrebând absurd în dezbaterile de la Capitoliu care va fi beneficiul imediat (Return of Investment) al  americanului obișnuit din investițiile în energie regenerabilă și de modernizare a rețelelor de transport al energie electrice from coast to coast?

Așa cum este și firesc, ultimul popas îl facem acasă. Criza guvernamentală a intrat în a treia sa lună la București, facturile la energie electrică și gaze cresc, producția scade, atât la energia electrică, cât și la gazele naturale. Am devenit tot mai mult dependenți de importurile energetice. Moda este să dăm vina pe alții pentru situația proastă în care ne găsim: Comisia Europeană, rușii, chiar și ungurii. Nu știm cum va evolua România în domeniul energetic până în 2050, nu avem o strategie, un plan, ci doar o inflație de vorbe și viziuni. Cum ne putem salva de noi înșine și de slăbiciunile noastre, pentru a le oferi totuși un viitor energetic copiilor noștri?

Vlasti către Cristi:

Păi, vom „rezolva” această criză prin împrumuturi și subvenție guvernamentală. Vom păstra neatinse rezervele fosile exploatabile de energie. Nu ne putem decide câți bani vrem pe ele și cine să vină cu banii (investiții) și să le deblocheze (exploateze). Vom plăti indirect costurile prin taxe. Taxe plătite cu predilecție de sectorul privat care o să diminueze dinamismul economic și mai mult.

Avem un plan dintotdeauna, și acela este să nu avem niciun un plan, doar să ne certăm între noi. Cu și fără guvern, politicile energetice sunt proiecte pe durate foarte mari, cu costuri semnificative, care nu se fac peste noapte și sunt absolut ignorate de clasa politică dintotdeauna.

Cum să plantezi un pom când tu nu vei ajunge să stai la umbra lui într-o lună de vară toridă? Parafrazez ideea unor investiții prudente făcute pe termen lung. Politica românească este bazată pe certuri legate de probleme pe termen scurt și foarte scurt, în timp ce sunt ignorate complet cele pe termen lung (aproape că nu există). Orice guvern va veni se va ocupa, de fațadă, numai de probleme pe termen scurt, cât să trecem iarna asta. Din păcate.

Vom plăti facturi mărite, vom împrumuta bani de pe piețele internaționale nu pentru a dezvolta productivitatea în România, ci pentru a plăti facturi la energie, stând în același timp pe cantități uriașe de energie (rezerve dovedite, cartografiate, dar neexploatate). O poveste de sărăcie cultivată, dar privită la televizor și în discursul politicienilor cu empatie și indignare.

Cristi către Vlasti:

România renunță la cărbune, dar nu din cauza Green Deal, deși sunt voci de „patrioți” care insistă că acesta ar fi motivul. Nu, realitatea este că România trebuie să renunțe la energetica cărbunelui pentru că afacerile de stat (complexurile energetice din Oltenia sau Hunedoara) sunt falimentare pur și simplu; adică și cu și fără taxa pe carbon (acele certificate de CO2 din schema europeană se subvenționare) companiile respective nu mai sunt sustenabile în piață.

Prin urmare se tatonează – dar fără să existe și o viziune consemnată într-un document strategic, eventual trecut prin Parlament, așa cum ar impune-o importanța momentului – idei de genul: două termocentrale pe gaze la Turceni și Rovinari, o centrală pe gaze la Mintia-Deva. Ok, dar conform Green Deal, aceste noi proiecte vor trebui să funcționeze la început 70% cu gaze naturale și 30% cu hidrogen (extras din gaze naturale), tehnologie de care nu dispunem încă.

Și acum fac o paranteză și subliniez că, dacă la noi nu s-a discutat democratic chestiunea, ea s-a discutat și votat în Parlamentul European. Doi europarlamentari români (Cristian Ghinea este unul dintre ei) au susținut un amendament prin care Parlamentul European a recomandat Comisiei Europene să accepte energetica gazului natural ca soluție tranzitorie pentru atingerea neutralității climatice.

Revin: Nu avem o strategie energetică clară, dar avem multă corupție, pentru că fie clientela de partid trebuie recompensată cu joburi bine plătite (sinecuri), fie finanțatorii de partid trebuie să aibă calea netezită către sursele de bani publici (naționali sau/și europeni). Așa se face că țara noastră nu reușește să profite la maxim de oportunitățile oferite de programele europene, de la cele accesibile pentru dezvoltarea ENTSO-E[9] sau ENTSO-G[10], la PNRR.

Cum ar fi trebuit să arate lucrurile, dacă limitam corupția și ne mobilizam strategic la nivel național:

(i) Construiam proiectele de centrale pe gaze naturale, cele pomenite mai sus, dar și altele: Iernut și Midia în construcție, primul blocat de Romgaz, Drobeta Turnu-Severin, Râmnicu-Vâlcea și Borzești. Construcția era conformă cu un calendar clar de trecere sistematică la alimentarea cu hidrogen a unora din aceste proiecte, în etape, până în 2050, ceea ce implică și faptul că investim în tehnologia de extragere a hidrogenului. Să mai adaug aici cât de important era să fi avut deja decizii de exploatare comercială a gazelor naturale din zona de adâncime a platoului Mării Negre?;

(ii) Investim în retehnologizarea grupurilor nucleare vechi CANDU[11] de la Cernavodă (1 și 2), eventual și în unitatea 3 și ne reorientăm pentru tehnologiile noi, cu centrale nucleare mici modulare (proiectul local ALFRED, dar mai ales proiectul SMR pentru care avem acord cu compania americană NuScale). Centralele mici modulare au avantaje care permit construcția lor și pe alte cursuri de apă interioare decât fluviul Dunărea, ajutând astfel la echilibrarea și reziliența sistemul energetic de transport;

(iii) Promovăm ceea ce este chiar esența Green Deal (a Taxonomiei energetice verzi și a PNRR): proiecte energetice complexe, bazate pe energii regenerabile: eoliene, solare, cuplate cu centrale electrice pe hidrogen și hidrocentrale (pentru echilibrare), ultimele pe cât posibil bazate pe acumulări hidrotehnice care, la rândul lor, pot avea un rol important în agricultură ș.a.m.d.

Toate cele de mai sus sunt absolut fezabile, necesită doar viziune și mobilizare națională, de tipul acordului dintre partidele politice care au făcut posibilă finanțarea cu 2% a forțelor noastre armate. Beneficiile sunt majore, evidente, întrebarea este: de ce nu se fac? Să explorăm un posibil răspuns, din cele multe care pot fi date:

La începutul toamnei 2020, ministrul energiei, Virgil Popescu, anunța că Grup Servicii Petroliere, aparținând omului de afaceri Gabriel Comănescu, va dezvolta împreună cu Romgaz un proiect la Drobeta Turnu-Severin, constând dintr-o centrală de 200 MW alimentată cu gaze naturale și hidrogen și 50 MW solare. Imediat, primul draft PNRR a inclus proiectul la finanțare, repartizându-i suma de 600 milioane euro.

Dacă primul anunț a ridicat sprâncene, pentru că se știa despre Gabriel Comănescu că este factotum în Marea Neagră (apropo, detalii interesante în presa noastră privind controlul firmei lui Comănescu asupra pieței de servicii petroliere offshore), dar nu și că ar avea experiență în proiecte energetice, includerea în PNRR a fost un scandal și a ținut prima pagină în mass media.

Cum PNRR a fost însă integrat la MIPE, ministerul condus pe atunci de Cristian Ghinea de la USR, și cum reprezentanții Comisiei Europene au început să pună întrebări, ministrul (încă în funcție) Virgil Popescu a decis să scoată acest proiect de suflet (deh, e de loc din Drobeta…) din PNRR[12] și să-l lase să fie finanțat doar de Romgaz și de bugetul de stat.

Anunțul lui Marcel Ciolacu că vrea o renegociere al PNRR are susținători și în PNL, cu siguranță, iar printre motive vom regăsi, probabil, și nevoia de a reintroduce în finanțare proiectul Romgaz – GSP de care am vorbit. Este doar o bănuială, viitorul ne va dezvălui dacă este întemeiată sau nu. Și acesta este doar vârful icebergului.

De această dată îmi revine mie misiunea de a consemna câteva concluzii. Prima, asupra căreia Vlasti mi-a atras atenția: situația este gravă, din toate motivele trecute în revistă în materie de acces la energie și modele energetice sustenabile, dar dracul nu este atât de negru pe cât ni se pare, vor fi găsite soluții, poate nu întotdeauna cele care ne încântă, dar pe care le vom accepta și cu care vom putea trăi.

Este o concluzie aproape liniștitoare. Eu aș mai  adăuga una, la fel de optimistă: în cursa de schimbare a modelului de dezvoltare a societății umane, cel care înțelege primul oportunitățile și le dă curs este și cel care profită cel mai mult. Nouă ni se pare că Europa se grăbește cel mai multe pe această cale, dar ne înșelăm. Băieții din acele stătulețe exotice și futuriste ale Golfului sunt cu câțiva pași înaintea noastră.

Diferența este aceea că ei consumă tehnologia creată de alții, Europa dezvoltă și finanțează programe proprii în urma cărora să ajungă lider pe tehnologiile tranziției energetice, împletind agendele revoluției industriale 4.0 și cele ale fit for 55 etc. Nu pot veni rezultate peste noapte, dar se va întâmpla și acest lucru, cu siguranță.

În fine, este o lecție și pentru noi: putem arde etape! Și o constatare: nu o vom face! Deja guvernul neo-comuniștilor care ne-a aranjat cununia de prost gust PNL – PSD se gândește să renegocieze PNRR nu pentru a-l face mai potrivit cu viziunea viitorului, ci pentru a-l face să semene mai mult cu tradiționalele obiective din PNDL-urile inventate de miniștrii de neplăcută amintire Udrea și Dragnea. Deocamdată așa suntem și atât putem.


MILANOVIC VLASTIMIR

Născut: București, 11.02.1980
Școala:
1994 – 1998  Liceul Teoretic Ion Neculce
1998 – 2002  Facultatea de Drept (Universitatea Ecologică)
Ani de profesie:
2003 – 2007 – debut în domeniul cinematografic – asistent producție, director de producție, producător
2008 – 2020 – întemeiat propria firmă de producție, specializată în reclamă TV, short films, videoclipuri, documentare
2008 – director de producție al filmului (scurtmetraj) „Megatron” (producție Mandragora) -Câștigător al premiului Palme d’Or la Cannes în 2008

Nenumărate premii Effie, Sabre, Internetics cu diferite campanii comerciale.


Note:

[1] https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/-/DDN-20211028-1

[2] https://www.national.ro/stiri-externe/europa-se-pregateste-de-un-blackout-total-cine-ne-stinge-lumina-si-ce-interese-sunt-739088.html

[3] https://www.antena3.ro/actualitate/europa-fara-curent-electric-armata-austria-populatia-blackout-618360.html

[4] https://www.contributors.ro/un-blackout-o-bezna/

[5] https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/oficiali-In-cazul-unui-black-out-romania-relua-alimentarea-energie-electrica-6-ore-1_6194f4275163ec4271a5475d/index.html

[6] https://ourworldindata.org/annual-co2-emissions

[7] https://www.digi24.ro/stiri/externe/sua/donald-trump-anunta-retragerea-sua-din-acordul-de-la-paris-735764

[8] https://adevarul.ro/international/in-lume/de-astazi-omenirea–traieste-datorie-epuizat-resursele-terrei-2021-romania-si-a-consumat-cota-anul-inca-21-iunie-1_6102470f5163ec42718df6e6/index.html

[9] Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică

[10] Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport pentru gaze

[11] CANDU, generația 6

[12] https://www.g4media.ro/exclusiv-proiectul-de-600-de-milioane-de-euro-romgaz-gsp-power-scos-din-pnrr-ministrul-energiei-virgil-popescu-inlocuim-proiectele-directe-din-pnrr-cu-selectii-competitive-finantare-pentru-pro.html

Distribuie acest articol

29 COMENTARII

  1. Mare specialist

    Liceul Teoretic Ion Neculce
    1998 – 2002 Facultatea de Drept (Universitatea Ecologică)
    Ani de profesie:
    2003 – 2007 – debut în domeniul cinematografic – asistent producție, director de producție, producător
    2008 – 2020 – întemeiat propria firmă de producție, specializată în reclamă TV, short films, videoclipuri, documentare
    2008 – director de producție al filmului (scurtmetraj) „Megatron” (producție Mandragora) -Câștigător al premiului Palme d’Or la Cannes în 2008

    Vorbeste despre energie?

    Are idee ce inseamna hidrogen si ce consum energetic si poluare inseamna productia lui? Stie ca se consuma mai multa energie decit poate produce hidrogenul produs? Ca se emite tot atita CO2 cit se emite din arderea directa a metanului ca nu exista decit povesti despre productia lui cu un mic avantaj nergetic dar care este anulat copios de costurile cu productia, de parametrii (temperatura si presiune) din procesele industriale de fabricatie? Ca exista o stiinta numita TERMODINAMICA care nu te lasa sa visezi cu ochii deschisi?

    • @Florin Oprea
      Dialogul nostru nu este un dialog între specialiști, ci între doi oameni obișnuiți, care se țin informați pe cât posibil. Fiecare cu jobul lui.
      Rostul dialogului nu este să dăm lecții cuiva, ci să punem o oglindă în care să se reflecte problemele cu care omul obișnuit se confruntă zilnic și cărora trebuie să le facă față.
      Altfel spus, redăm o parte din acel mecanism nevăzut care ne face pe noi o societate. Din aceste mecanisme, multiplicate, se nasc opiniile, comportamentul social și politic individual, votul, cooperarea cu autoritatea sau respingerea ei… etc.
      Deci prietenul meu Vlasti, domnule Oprea, nu este specialist în energie, este specialist în traiul vieții de zi cu zi printre ceilalți oameni din țara asta. Ca și dvs. de altfel și ca și mine.
      Mulțumim pentru comentariu!
      Să auzim de bine!

    • Tipic romanesc! Habar nu aveti de ce se discuta, asa ca va legati de persoana. Daca aveti ceva de comentat, evident relativ la subiect, nu la persoana, de ce nu aduceti argumente, documentate stiintific. Si va rog nu mai folositi cuvinte daca nu stiti despre ce e vorba. Chiar termodinamica pe care o pomeniti fara a avea habar de ea spune ca nu poate exista un proces cu randament supraunitar, deci e clar pentru oricine o cunoaste cat de cat, nici macar in profunzime, ca nu poate exista un proces care sa produca mai multa energie de cat se consuma. Asa ca e normal ca asta sa se aplice si la productia de hidrogen de care pomeniti.

    • Stați puțin. Va referiți strict la producerea Hidrogenului din hidrocarburi sau prin electroliza apei dar tot cu ajutorul energiei obținută (principal) din combustibili fosili.
      Dar de ce mă rog nu am produce Hidrogen cu ajutorul energiei solare (photovoltaic) și eoliene atunc când această e in exces?!? Situație destul ce freceventă.
      In felul ăsta stocăm energia in Hidrogen cu utilizare in productia de energie electrică și combustibil ptr.transport. Ce ar fi rău in asta?!? Costă bani?!!
      DE are planuri f.ambitioase privind Hidrogenul. Sincer, imi vine foarte greu să nu iau in serios DE atunci când vorbim de planuri pe termen mediu&lung.

    • Ein jeder sieht, was er im Herzen trägt. (Faust, Goethe)
      (Fiecare vede lumea așa cum o vede inima lui).
      Acest citat mi-a fost reamintit de comentariul de mai sus.

    • EPG’s upcoming study Clean Hydrogen in Romania: Elements of a Strategy estimates that in Romania more than 1.4 GW of electrolysers need to be installed to reach the Fit for 55 targets for clean hydrogen in industry and transport. Given the country’s renewable potential, it is estimated that clean hydrogen could be produced in Romania for less than €2.5/kgH2.
      Dobrogea is Romania’s renewable energy pole, offering the highest renewable energy potential, and hosting most of the country’s 3 GW of onshore wind capacities, which are expected to further expand both onshore and offshore. As shown by an EPG study, Romania has a significant offshore wind potential in the Black Sea, with an estimated total natural capacity of 94 GW, corresponding to 239 TWh of Annual Energy Production (AEP).
      Turning the Dobrogea Hydrogen Valley into reality can bring great national benefits. According to the Commission’s Hydrogen Strategy, the hydrogen value chain will generate investments between €180 and €470 billion by 2050. Romania, particularly Dobrogea, can attract a considerable part of investments at EU level by 2030, which will total €24-42 billion for electrolysers, and €22-40 billion for renewable sources. Investments in hydrogen transportation, distribution, and storage in the EU will amount to a further €65 billion by 2030.
      https://www.enpg.ro/2630-2/

  2. Dacă aveți impresia ca unii construiesc gazoducte gigant cu miliarde de euro pentru ca apoi să le abandoneze, va înșelați. Apoi, tocmai am semnat cu americanii construcția de mini centrale atomoelectrice, așadar vom avea energie cat cuprinde. Afacerile cu energie sunt cele mai profitabile din lume. Nu-mi fac griji asadar pentru o pana de curent. Si oricum, observ ca a dispărut romantismul…acele vremuri cand citeam la lumina lumanarilor… Fericiti cei ce au cărți in biblioteci. Eu mereu am planul B: lumânări, haine groase si carti bune! 1-0 pentru noi.

  3. I’m flabbergasted… păi să tăiem liniile de transport către patria lui Sebi Ghiță.
    trăiască mafiile din cnlo-ceo cu vâlceanu în frunte
    și mie îmi plac fetele, dar nu are nicio legătură cu sistemul energetic
    btw necesarul gospodăriilor este de max 2 GW în bandă. în rest e business
    dacă vor rușii de la slatina sau indienii de la galați securitate energetică să-și cumpere/ asigure capacitățile, fără fonfleuri de la foști sau actuali purtători de false flags.
    ps dacă vrea cineva să-ți dea în cap lea îți dă cu praf de grafit cum au făcut în serbia. știe lungmetrajul socratic ce spun aceste vorbe? dar autorul știe, deși nu e clar pentru care business face promo

  4. „atâtea tablouri ale unei posibile deteriorări paroxistice ale modului nostru de viață”
    Noi trăim deja o deteriorare paroxistică a societății civilizate, liberale, democratice. Nu pricep cum de vorbiți de o „posibilă” stricăciune după 1 an jumate de regim sănătorist, fără NICIUN orizont de revenire la normalitate. Restrângeri sau chiar aboliri succesive de drepturi și libertăți. Totul sub pretextul combaterii unui virus pretins APOCALIPTIC. Deci. Despre ce rațiune vorbim? După ce intreaga lumea a fost îngenuncheată de guverne panicarde, ipohondre, colportatoare de teroare, de strategi ce au reușit să bage in faliment sistemul de servicii de sănătate și să instaureze aparheidul medical?

    In ceea ce privește acest dialog. Din el transpare ultima teorie a conspirației, difuzată de MSM: cică niște oameni răi, o ocultă diabolică, ar încerca să sparie lumea cu întunericul iminent ca să…saboteze mărețele planuri luminoase ale Comisiei Europene care, de mult ce ne iubește, vrea să regleze Temperatura Optimă Globală prin reducerea consumului (deci a frecării, că-i exotermă, deci nasoală). Spre binele nostru. Cică e prea cald. Pfff. Adică fix Sabotorul numărul 1 al sistemului energetic european -Marele Plan Verde- este de fapt Salvarea Noastră. Din ghearele uneltitorilor mârșavi care vântură pene de curent pe bască. Nu e insă niciun buton de blackout, doar multe condiționări trasate de politruci incompetenți ce dezechilibrează o piață extrem de sensibilă la variațiile raportului cerere/ofertă (pentru că stocarea este aproape imposibilă). Iar cei ce vorbesc despre riscul de blackout continental nu sunt nicidecum conspiraționiști, ci doar oameni îngrijorați pe bună dreptate, mulți dintre ei economiști și ingineri de sistem. Teoreticienii conspirației sunt, in general, din tabăra cealaltă, a literaților. In lumea științelor politice, jurnalismului, filozofiei, sociologiei, literelor, sunt convins că se compun astfel de basme cu Feți-frumoși ce croiesc Planuri Mărețe (ce implică multe Certificate) ca să scoată Căpcăunii din peșteri și să-i oblige să renunțe la gătitul pe vatră, cu lemne și cărbuni. Niște fecioare vor trebui sacrificate, dar in final Prințesa Gaia o să fie salvată.. Aleluia! Dați pagina și țineți aproape: 1)buteliile și 2)lemnul de foc. Ajută și multe pături, plăpumi și șosete de lână, pulovere, lămpi pe petrol, lumânări, lanterne, baterii. Care vă permiteți și stați la casă: generatoare și kituri solare (nu pentru încălzire, ci pentru vești la radio).

  5. Sub semnul energiei verzi exista multe șmenuri in care corbii din Romania se pregătesc sa se înfrupte din banii europeni si bugetul tarii. Exemplul cu centrala de gaze-H2 de la Dobreta si implicarea lui Gabriel Comănescu in ea spune multe despre cum lucrează guvernanții de la Buc. De ce H2 si de ce la Dobreta, de ce o firma cu experienta tehnica zero, dar cu bune relații in partidul liberal, întrebări care nu-si vor găsi răspunsuri.

  6. International Thermonuclear Experimental Reactor, daca acest proiect resuseste care este intr-un stadiu avansat de implementare multe discutii vor deveni inutile, sa speram ca va reusi.

    • Evident ar fi minunat sa reusesca, dar putem pune „all in” si sa asteptam rezultatul cu bratele incrucisate (mai vreo 15-20 ani?). Ce ne facem daca experimentul esueaza?

      • Nu asteapta nimeni cu bratele incrucisate, este un proiect printre multe altele insa de importanta extrema, faptul ca este finantat de multe state arata interesul acestora pt acest proiect. In spatiul public ne se discuta decat de energia vantului si cea solara, restul technologiilor fiind mai mult sau mai putin ignorate cu toate ca exista proiecte multe si foarte interesante.
        Politicul din pacate s-a antepronuntat si sustine doar anumite technologii, de ce ? sa fie lobbyul acestora mai puternic si influent ? de ce nu sunt luate in seama toate aspectele si lasata stiinta si technolgia sa-si spuna cuvantul ? Este vorba de bani, de foarte multi bani, robinetul fiind insa in mana politicului care il inchide si deschide cum doreste in functie de interese economice, care sunt insa interesele noastre directe ?
        Este cineva dispus sa plateasca facturi tot mai mari la energie, sa accepte inflatia tot mai mare ? nu vedeti cum dintr-o data s-au deschis prea multe santiere pt care nu exista personal ? suntem intr-o criza continua care o data cu pandemia a explodat, oamenii sunt tot mai suprasolicitati si nu mai accepta toate impunerile venite din partea politicului, sistemul politic fiind insasi pus la indoilala, cat mai valoreaza democratia noastra ? sau polarizarea societatilor va deveni noua ordine ?

  7. PNRR ar trebui deja început.
    Că timpul se scurge și plățile UE se fac in rate. In baza avansării lucrărilor.
    Nu am habar să fi început ceva Romania in acest domeniu.
    Sublim să cerem renegociere.
    Că mărirea pensilor cu 10 % nu e un mizilic. Mai ales la mega pensionarii cu peste 6.000 lei pensie lunar + salarii bugetare pe măsură pensiei.
    Efort financiar care trebuie cumva acoperit. Că nu ne putem împrumută mereu pentru pensile celor ca Dorneanu, Pivniceru , Oprea, Dobritoiu , Ciucă și restul legiunilor pensionate la 40 , maxim 52 de ani ( și reangajați imediat ) .
    Mai ales când suntem sub procedura infracțională pentru deficit excesiv ( mulțumim Dragnea , Teodorovici , Citu și celui care a promulgat bugetele , nenea Iohannis ).
    Apocalipsa energetica e un nonsens. Centralele exista și funcționează. Iar Deveselu ( ca restul radarelor americane din dotarea RO , că și sistemul Patriot) au generatoare independente . E din dotarea standard a ” sculelor” respective.
    Că Ion din Apahida poate rămâne fără curent , e posibil.
    Dar bătrânii care au prins „iepoca lumina ” sunt antrenați. 😀😀

  8. „… if you think covid measures are bad, wait until the measures for global warming …”

    Dacă s-ar organiza un referendum european referitor la Green Deal, Fit for 55 și alte golemuri născute în mințile unor nealeși care laudă democrația, câte procente ar câștiga cărbunele + nucleara și câte energiile alternative? Ajungi să te întrebi, a propos de conspirații, dacă nu cumva și UE este din aceeași linie cu drepturile omului, lupta împotriva colonialismului, țări emergente (care-au emers pân-acum?), dezvoltarea durabilă, lupta împotriva schimbărilor climatice, woke-ismul etc. Mereu același pattern: puterea bate regulile și le schimbă după cum vrea. De fiecare dată, le prezintă pe cele care-i sunt avantajoase ca absolute, eterne și inconturnabile.

    • @REM
      Despre ce „nealeși” vorbești dom’le?!? Există vreo reglementare/măsură legală oarecare ce nu a trecut prin filtrul P.E. și al Consiliului UE (reprezentanții puterilor alese in fiecare stat membru) ?!?
      Înainte să vă pronunțați ritos, e așa de greu să verificați, măcar à grande vitesse/cruise speed, niște mici elemente privind funcționarea UE?!? Hai că e la un click distanță.
      Nu sunteți de acord cu mine?!? Ok! Veniți cu niște exemple, ceva, de reglementări decise de „nealeși”.

      • Comisarii europeni nu sunt alesi, sunt „alesi pe spranceana” in funtie de jocurile politice atat in parlament cat si in consiliu. Comisia europeana e de fapt cea ma puternica institutie, ea fiind care impune temele pe agenda politica si nu vad rolul sau rostul PE care reprezinta prin alesii direct, statele membre.
        La urma urmei totul se negoicaza la nivelul sefilor de stat si guvern fara acordul carora nimic nu poate fi hotarat si implementat.
        Green deal este in stadiu de proiect, nu exista nici o hotarare si vedem cum unele statele incep sa calculeze si sa-si puna intrebari, este posibil ca acest plan sa poata functiona, in ce conditii si cu ce costuri.
        Deocamdata vedem doar explozia consturilor energetice, fiecare le simte direct in buzunar si vreau sa-i vad pe acei oameni carora nu le mai jung banii pt altele cum pot fi convinsi de acest proiect.

        • Membrii guvr.Ro sunt neapărat aleși de popor?!? In care alte țări există această obligație?!? Secretarii de stat (miniștri US style) sunt aleși de altcineva decât de POTUS&co?!?
          C.E. propune legislație. Câteodată e obligată să propună legislație sau măsuri executive prin votul P.E. (à propos de rolul P.E.pe care nu-l cunoașteți/intelegeti) sau al Consiliului E.
          Da, totul se negociază trilateral C.E., P.E., Consiliul UE/E. și se termină prin vot in P.E. si Cons.UE. Fără acord P.E.& Consiliu = no regulatory/legislație. Găsiți aici vreun deficit democratic?!? Argumentați vă rog.

          Nu vreau să insist prea tare, dar diminuarea serioasă a utilizării combustibililor fosili are multiple scopuri strategice care nu sunt chiar greu de sesizat, dincolo de reducerea poluării, global warming, etc.: reducerea dependenței energetice de state cu interese/agende diferite de UE….., stimularea cercetării și la nivel privat, crearea de noi ocupații in implementarea practică a soluțiilor „green”.
          Vi se pare puțin lucru ca UE să capete o anumită autonomie strategică energetică?!? Acum UE face față unor presiuni contrare unde balanța interese de securitate vs.bunastarea cetățenilor este f.greu de echilibrat. Iacă….N motive ptr.care GreenDeal & an ever closer Union sunt chestiuni izvorâte din necesitate, practică, și nu din recursul facil la ideologie.
          Dar lucrurile astea iau timp, necesită planificare și spațiu de manevră.
          Această criză a prețurilor la energie, cauzată de fireasca speculație a producătorilor (exteriori UE) e cel mai bun argument ptr.autonomia strategică prin (efectele) GreenDeal. Criza aceasta nu e un efect/rezultat al GreenDeal ci a combinării unor factori in lipsa unor avansuri serioase privind autonomia strategică energetică.
          Aveți impresia că își închipuie cineva la C.E. că GreenDeal se face cât ai clipi din ochi?!?
          Avem cu toți damblaua raționamentelor pe termen scurt și foarte scurt și admirația loviturilor speculative de mare șmecherie. Noi ăștia sud-est europeni, sud-europeni, etc. Dar hai să ne uităm si la cei care în ultimele 7-8 decenii au avut rezultate constant f.bune și care au manifestat reziliență naturală la crize grave (vezi 2008….). Avem destule exemple in apropiere…..

        • Parlamentul European a dat recent in judecata Comisia Europeana pentru faptul ca nu isi indeplineste corect rolul de „gardian” respectiv pentru neaplicarea reglementarii de conditionalitatea a platii fondurilor europene de respectarea statului de drept. https://www.caleaeuropeana.ro/parlamentul-european-a-dat-in-judecata-in-comisia-europeana-pentru-ca-nu-a-pus-in-aplicare-mecanismul-de-conditionare-a-fondurilor-ue-de-respectarea-statului-de-drept-reactia-comisiei/

          P.S. Asa cum scrie si dl Hari Bucur, este timpul ca societatile din Estul UE sa adopte valorile euro-atlantice. Altfel, contribuabilii din vestul continentului si din nordul Americii le vor intoarce spatele (ca doar n-or fi naivi sa finanteze si sa colsolideze puterea elitelor corpute, oligarhia si putinismul in aceasta regiune). https://ziare.com/politica/stiri-politice/samanta-esecului-romanesc-1711500#comments

  9. Intre timp constat, noi mare a majoritate a oamenilor , am ajuns a fi cea mai mai problema, pt tot si toate. Se incearca prin toate mjloacele eliminarea factorului uman ca fiind cel mai ineficient, cel mai imprevizibil, cel mai necontrolabil, cel mai scump etc. element din mai toate ecuatiile in care el este pus, culmea, eliminarea/selectarea fiind facuta deocamdata tot de oameni insa lasata tot mai mult pe seama algoritmilor.
    Deocamdata suntem sub impresia modelelor climatice care prevestesc apocalipsa, fiecare model fiind insa numai atat de bun cat de bune sunt date colectate si introduse.
    Fiecare model prezinta erori, fiinta umana nefiind perfecta, greseste, nu intelege tot etc.etc, ceva normal, altfel lumea in care am trai ori fiind lipsita de noi ori fiind perfecta.
    Problema energetica ma tot duce cu gandul la filmul Mad Max Beyond Thunderdome unde batalia s-a dat pe energie intr-o lume apocaliptica urmarea unui dezastru.
    Nu stiu daca vom ajunge precum in scenariul din film insa directia care e prefigureaza ridica multe semne de intrebare.
    Da, lumea se pregateste de schimbari, toate schimbarile in evolutia umana fiind in urma modului cum oamenii au reusit sa-si procure energia necesara incepand cu cea a focului si pana la cea a atomului.
    Si-a pus cineva cineva serios intrebarea pt ce este nevoie de atata energie ? si de ce suntem pe cale sa distrugem viata si planeta un goana dupa ea ?
    Nu fac referire nici la incalzirea globala si alte teorii, pericolul unor conflicte militare directe fiind mult mai stringent si de ce mai toate statele importante cat si mai putin importante se inarmeaza pana in dinti ? urmeaza Mad Max ??

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristian Felea
Cristian Felea
Doctor în ştiinţe inginereşti, domeniul: „Mine, Petrol şi Gaze” - Universitatea din Petroşani. Ofițer SRI în rezervă Colaborator al publicaţiei „Revista Minelor”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro