sâmbătă, februarie 4, 2023

Lant european de domino – criza bancilor slovene

Criza bancara se extinde iar Slovenia este avertizata de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) ca exista un risc real de a intra intr-o criza severa daca nu isi recapitalizeaza rapid bancile.

Raportul OCDE atrage atentia si asupra deficitului bugetar crescut. Daca nu se vor lua masuri rapide, datoria publica s-ar putea dubla.

In acelasi trend descendent, Comisia Europeana estimeaza o scadere cu 2% a PIB-ului in 2013, situand Slovenia in topul european dupa Grecia si Cipru.

Orgoliul de la Ljubljana ca un ecou : Ne vom rezolva singuri problemele!

Guvernul sloven a apreciat un necesar de un miliard de euro pentru a-si consolida bancile cu probleme, dar se pare ca a fost un calcul gresit. Agentia de evaluare financiara Fitch a estimat ca Slovenia are nevoie de fonduri in valoare de 2 miliarde de euro sau 5,8% din PIB-ul prognozat pentru 2013.

Marul discordiei sunt considerate creditele neperformante in unele cazuri: in procent de 28%, ale bancilor slovene cu probleme ce detin peste jumatate din piata (băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka au în total credite neperformante de 28%, 25% respectiv 21%).

Astfel ca totalul creditelor neperformante din sistemul bancar ajunge la 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB. Comparativ, in Romania, echivalentul creditelor neperformante reprezinta 8% din PIB.

In fata acestor cifre, OCDE recomanda ca bancile de stat sa fie vandute iar cele neviabile sa fie desfiintate.

Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), reprezentant al celor mai mari bănci din lume, considera ca Slovenia ar trebui sa apeleze cat mai repede la fondul european de salvare pentru a evita un plan de ajutorare mai complex in care sa fie implicat si FMI.

Pietele externe sunt neincrezatoare, drept dovada Slovenia a reusit sa stranga astazi doar 56 milioane de euro. Nu a reusit sa ii convinga ca nu este urmatoarea economie din eurozona care va cadea.

Bancile nationale nu au capacitatea de a finanta deficitul bugetar atragand lipsa de interes a investitorilor straini pentru liniile de credit slovene.

Deoarece slovenii au refuzat sa isi privatizeze cea mai mare parte a sectorului bancar, s-a ajuns la situatia in care unele companii beneficiaza de tratamente preferentiale, s-au luat decizii motivate politic, la care se adauga un management defectuos si o creditare neprofitabila – de aici au aparut asa numitele credite „toxice”.

Aceasta abundenta a creditelor a dus la achizitii pe datorie, in special realizate de catre companiile de constructii si holdingurile financiare – ele reprezinta 24% din creditele nepreformante pe cand cele ale gospodariilor sunt de 15%.

Spirala negativa a fost declansata simultan cu deterioarea activitatii din constructii si cu scaderea pretului la locuinte. Aceasta contractie a pietei s-a reflectat direct in sectorul bancar prin cresterea creditelor „toxice”.

Totusi slovenii dau asigurari ca isi pot rezolva singuri problemele financiar-bancare, la fel cum au sustinut si cipriotii vreme de mai multe luni, timp in care continuau negocierile cu rusii.

Cazul cipriot nu se va replica in Slovenia, dar cu siguranta va aparea o situatie delicata. Vor fi nevoiti sa privatizeze si sa inchida banci, ca intr-un final, de dragul monedei euro, sa se imprumute, in cel mai bun caz, de la Fondul de Salvare European.

Zona euro mai primeste inca o lovitura iar morala crizei incepe sa prinda contur pe ideea ca institutiile si modul lor de actiune, calitatea si capacitatea lor de a impune disciplina fiscala in sensul constructiv si nu auster, au un rol covarsitor in economie si in prezervarea sanatatii ei.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Efectul de domino e evident intr-un sistem financiar-bancar ( dar nu numai) interconectat si interdependent. E unul din efectele globalizarii, criza nu poate fi „insularizata” si rezolvata punctual. Dupa ce s-au pompat bani cu nemiluita pentru sustinerea bancilor asa zis vitale pentru stabilitate sistemului financiar s-a inceput sacrificarea bancilor aflate la „etajele inferioare”. Probabil cei ce au decis „miscarea” isi imagineaza sistemul bancar ca pe un castel din carti de joc. Acolo exista sansa(cei drept destul de redusa) sa nu se prabusasca tot edificiul daca darami doar partial etajele inferioare…

  2. Slovenia are banci de stat? Ia uite dom’le, atunci chiar ajungi sa crezi ca la noi p-aci au experimentat astia neocapitalismul cel mai dur … Credeam ca implicarea directa a statului e no-no in UE, dar vad ca asta e numai pentru fraieri ca noi, astia nu se aplica la astia mai smecheri…

  3. e interesant ca momentan au fost lasate in spate problemele Spaniei, Italiei, Portugaliei, care sigur vor aparea la un moment in viitor.. iar despre problemele Sloveniei se vorbeste de la finalul anului trecut, dar la fel ca in situatia Ciprului, s-au inchis ochii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro