marți, decembrie 7, 2021

Lant european de domino – criza bancilor slovene

Criza bancara se extinde iar Slovenia este avertizata de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) ca exista un risc real de a intra intr-o criza severa daca nu isi recapitalizeaza rapid bancile.

Raportul OCDE atrage atentia si asupra deficitului bugetar crescut. Daca nu se vor lua masuri rapide, datoria publica s-ar putea dubla.

In acelasi trend descendent, Comisia Europeana estimeaza o scadere cu 2% a PIB-ului in 2013, situand Slovenia in topul european dupa Grecia si Cipru.

Orgoliul de la Ljubljana ca un ecou : Ne vom rezolva singuri problemele!

Guvernul sloven a apreciat un necesar de un miliard de euro pentru a-si consolida bancile cu probleme, dar se pare ca a fost un calcul gresit. Agentia de evaluare financiara Fitch a estimat ca Slovenia are nevoie de fonduri in valoare de 2 miliarde de euro sau 5,8% din PIB-ul prognozat pentru 2013.

Marul discordiei sunt considerate creditele neperformante in unele cazuri: in procent de 28%, ale bancilor slovene cu probleme ce detin peste jumatate din piata (băncile de stat Nova Ljubljanska Banka, Nova Kreditna Banka Maribor şi Abanka au în total credite neperformante de 28%, 25% respectiv 21%).

Astfel ca totalul creditelor neperformante din sistemul bancar ajunge la 7 miliarde de euro, echivalentul a 20% din PIB. Comparativ, in Romania, echivalentul creditelor neperformante reprezinta 8% din PIB.

In fata acestor cifre, OCDE recomanda ca bancile de stat sa fie vandute iar cele neviabile sa fie desfiintate.

Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), reprezentant al celor mai mari bănci din lume, considera ca Slovenia ar trebui sa apeleze cat mai repede la fondul european de salvare pentru a evita un plan de ajutorare mai complex in care sa fie implicat si FMI.

Pietele externe sunt neincrezatoare, drept dovada Slovenia a reusit sa stranga astazi doar 56 milioane de euro. Nu a reusit sa ii convinga ca nu este urmatoarea economie din eurozona care va cadea.

Bancile nationale nu au capacitatea de a finanta deficitul bugetar atragand lipsa de interes a investitorilor straini pentru liniile de credit slovene.

Deoarece slovenii au refuzat sa isi privatizeze cea mai mare parte a sectorului bancar, s-a ajuns la situatia in care unele companii beneficiaza de tratamente preferentiale, s-au luat decizii motivate politic, la care se adauga un management defectuos si o creditare neprofitabila – de aici au aparut asa numitele credite „toxice”.

Aceasta abundenta a creditelor a dus la achizitii pe datorie, in special realizate de catre companiile de constructii si holdingurile financiare – ele reprezinta 24% din creditele nepreformante pe cand cele ale gospodariilor sunt de 15%.

Spirala negativa a fost declansata simultan cu deterioarea activitatii din constructii si cu scaderea pretului la locuinte. Aceasta contractie a pietei s-a reflectat direct in sectorul bancar prin cresterea creditelor „toxice”.

Totusi slovenii dau asigurari ca isi pot rezolva singuri problemele financiar-bancare, la fel cum au sustinut si cipriotii vreme de mai multe luni, timp in care continuau negocierile cu rusii.

Cazul cipriot nu se va replica in Slovenia, dar cu siguranta va aparea o situatie delicata. Vor fi nevoiti sa privatizeze si sa inchida banci, ca intr-un final, de dragul monedei euro, sa se imprumute, in cel mai bun caz, de la Fondul de Salvare European.

Zona euro mai primeste inca o lovitura iar morala crizei incepe sa prinda contur pe ideea ca institutiile si modul lor de actiune, calitatea si capacitatea lor de a impune disciplina fiscala in sensul constructiv si nu auster, au un rol covarsitor in economie si in prezervarea sanatatii ei.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Efectul de domino e evident intr-un sistem financiar-bancar ( dar nu numai) interconectat si interdependent. E unul din efectele globalizarii, criza nu poate fi „insularizata” si rezolvata punctual. Dupa ce s-au pompat bani cu nemiluita pentru sustinerea bancilor asa zis vitale pentru stabilitate sistemului financiar s-a inceput sacrificarea bancilor aflate la „etajele inferioare”. Probabil cei ce au decis „miscarea” isi imagineaza sistemul bancar ca pe un castel din carti de joc. Acolo exista sansa(cei drept destul de redusa) sa nu se prabusasca tot edificiul daca darami doar partial etajele inferioare…

  2. Slovenia are banci de stat? Ia uite dom’le, atunci chiar ajungi sa crezi ca la noi p-aci au experimentat astia neocapitalismul cel mai dur … Credeam ca implicarea directa a statului e no-no in UE, dar vad ca asta e numai pentru fraieri ca noi, astia nu se aplica la astia mai smecheri…

  3. e interesant ca momentan au fost lasate in spate problemele Spaniei, Italiei, Portugaliei, care sigur vor aparea la un moment in viitor.. iar despre problemele Sloveniei se vorbeste de la finalul anului trecut, dar la fel ca in situatia Ciprului, s-au inchis ochii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro