marți, ianuarie 25, 2022

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori în ultimii ani, în unele locuri am stăruit și am privit-o cu curiozitate. Dincolo de frumusețile naturale și punctele de interes istorice sau culturale, care mă interesează foarte mult, mi-a plăcut să observ locurile, oamenii și așezările lor. Am făcut același lucru, de mai multe ori, în Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania.

Dintre aceste țări, pe care le ”unește” faptul că nu se găsesc în Uniunea Europeană, în Serbia m-a frapat cel mai mult lipsa banilor publici, a banilor pentru investiții cu caracter public (drumuri, autostrăzi, canalizare, apă potabilă, reabilitarea spațiilor publice în orașe și sate, spitale, școli). Lucrul acesta îl vezi în zonele rurale, dar și în marile orașe, chiar în Belgrad. Această evidență m-a făcut întotdeauna să mă gândesc unde se găsea România în anii 1990 și la începutul anilor 2000 și la diferențele pe care, pe atunci, le observam între România, respectiv Ungaria sau Slovacia, aflate într-un avansat proces de integrare europeană, sau chiar deja membre ale Uniunii Europene. Aveam ocazia atunci să observ cât de mult au schimbat în bine banii europeni aceste țări. Apoi a venit rândul României, care a beneficiat enorm de mult de pe urma acestor bani. Nu discut aici că ar fi putut beneficia și mai mult sau cât de mult s-a furat. Dar este de domeniul evidenței că România a progresat foarte mult cu ajutorul acestor bani europeni.

Lipsa banilor europeni, care să ajute țările de mai sus, este evidentă și ele au mare nevoie de ei.

Desigur că în spatele banilor europeni este ceva mult mai mare: procesul de integrare în Uniunea Europeană. Iar în momentul acesta, procesul este cumva întrerupt din mai multe motive. Eu, ca simplu cetățean, cu o cultură politică elementară și fără să fiu specialist în politici internaționale, văd aici un proces de integrare întrerupt pe termen nelimitat din cauze circumstanțiale sau mai adânci. O cauză circumstanțială este uriașa criză provocată de Coronavirus. Dar asta va trece. Apoi, cauze mai adânci ar fi tendința unor țări (și dintre motoarele clasice ale EU dar și dintre țările intrate după 1989) de a privi cu scepticism Uniunea și de a se întreba nu cu privire la lărgire, ci cu privire la propria contribuție la bunul ei mers sau chiar cu privire la propria rămânere în Uniune. Nu discut aceste lucruri, doar constat că în EU nu traversăm, acum, o perioadă de entuziasm.

Revin la Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania. Desigur că în această perioadă nimeni dintre EU nu le întreabă cu privire la voința de integrare, dar integrarea lor este necesară și obligatorie din mai multe motive.

Înainte de toate, sunt țări europene și locul lor este în Europa și în EU. Istoria lor, tradițiile și cultura lor au fost întotdeauna europene, fiecare dintre ele a contribuit major la istoria și civilizația europeană de astăzi și nu este locul aici să dezvolt această temă. O simplă privire pe hartă ne arată că aceste țări fac parte din Europa.

Apoi, aceste țări simțind rezerve sau chiar dezinteres dinspre EU, sunt tentate să privească spre alte orizonturi. Nu e vorba aici de vreo trădare sau de vreo ușurătate, ci este sfânta realitate de zi cu zi. Aceste țări trebuie să trăiască, trebuie să-și hrănească cetățenii, să le construiască autostrăzi și spitale și sunt tentate să caute bani în alte părți (Rusia, China, Turcia). Nu le putem condamna pentru asta.

Zilele trecute povesteam despre aceste lucruri cu un coleg universitar și am înțeles ansamblul problemei. La un moment dat mi-a spus despre banii chinezilor și zice ”Easy money”, la care eu i-am răspuns ”Complicated money” și mi-a dat dreptate. În Serbia sunt cunoscute poveștile ”de succes” ale investițiilor chineze din Muntenegru și Macedonia, oamenii cunosc aceste pericole, dar de bani este nevoie. Clasa politică de multe ori gândește pe termen scurt și vede ”easy money”, fără să vadă în viitor, când acești ”easy money” trebuie dați înapoi, cu o grămadă de compromisuri și cedări.

Consider că trebuie să gândim… european. Noi facem parte din Europa și din Uniunea Europeană și trebuie să gândim la această scară. Trebuie să înțelegem că Uniunea Europeană nu este numai despre banii europeni care vin și apoi vedem noi ce facem cu ei, ci este vorba despre unitate, stabilitate, despre siguranță. EU este (va fi) mult mai sigură, mai solidă, mai prosperă atunci când Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania vor deveni state membre. Va fi și mult mai completă din punct de vedere cultural.

EU va fi mult mai sigură și mai stabilă pentru că-și va consolida flancul de sud-est, va fi mai prosperă pentru că această regiune, după ce se va pune pe picioare, va genera la rândul ei prosperitate, va fi mai unită pentru că locul europenilor este în Uniunea Europeană. Și va fi mult mai completă din punct de vedere cultural pentru că sârbii, bosniecii, muntenegrenii, macedonenii și albanezii fac parte integrantă din istoria și civilizația europeană.

Până la urmă, dacă suntem europeni și dacă ne lăudăm că suntem europeni, trebuie să privim spre întreaga Europă. Europa nu este doar la Dublin sau Roma sau Zagreb, ci este și dincolo de Zagreb: Belgradul, Sarajevo, Podgorica, Skopje și Tirana sunt și ele în Europa și locul lor este alături de noi. (Nu am discutat aici cazul Kosovo, care este complicat – dar este oare complicat? În cele din urmă, locul Kosovo-ului este tot aici, în EU. Despre Turcia nici nu se pune problema).

România trebuie să devină un ambasador al acestor țări, un prieten care să le încurajeze să privească spre EU, dar și un stat membru care să militeze pe lângă EU pentru lărgirea în direcția Serbiei, Bosniei-Herțegovina, a Muntenegrului, Macedoniei (de Nord) și Albaniei. Motive pentru care România ar trebui să facă asta sunt destule: de securitate, motive economice, politice și mai cu seamă motive culturale: România provine, ca și țările de mai sus, din aceeași istorie balcanică, sud-est-europeană, iar acesta este un motiv de mândrie și nu unul de rușine. De aceea, România are, cred, o datorie specială de a contribui la aducerea Serbiei, Bosniei-Herțegovina, a Muntenegrului, Macedoniei (de Nord) și Albaniei în familia europeană.

Distribuie acest articol

54 COMENTARII

  1. Buna Dimineata Tuturor
    Articolul este Decent. Neutru. Arata cu bun simt un partizanat Slavic din partea unui Cetatean Roman cu Origini Latine. Ceva e putred in resume ul Autorului : participari Active la evenimente din URSS, asta nu am inteles o, dar, poate acolo este epicentrul Slavismului, nu in Balcani.

    • SI TURCIA, desigur ! Doar 1/2 a fost Imperiul Roman de Rasarit, e semieuropeana (geografic) si, are foarte multi cetateni raspanditi pe teritoriul UE si nonUE – dar in tari europene (Elvetia, Suedia, … etc.) . Ohh ! Si abia asteapta si ea, sa intre in UE …

  2. ….”… EU este (va fi) mult mai sigură, mai solidă, mai prosperă atunci când Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania vor deveni state membre. ..”….
    Structura actuală UE, fără „Constituție”, fără apărare militară (nucleară) proprie, fără politică externă proprie, fără strategie energetică comunitară, nu e în situația de a primi noi membri. Practic sistemul de „unanimitate de voturi în consiliul ministerial al șefilor de state (deci vor fi 27 + 5= 32 )” împiedică azi și mâine o aderare de noi parteneri. Nu cred că e vorba de bani (numai 1% din BIP UE de 15.000 miliarde Euro e budgetul comunitar, deci 150 miliarde Europe an), nu poate fi vorba de bani.
    Moldova?

    • @Kurt foarte adevarat! Exact asta vroiam să scriu si eu. UE abia mai are bani pentru a susține actualii membri, darămite să mai primească inca 3. UE cauta sa se extindă din disperarea de a-si mentine supremația asupra statelor si de a împiedica un conflict in Europa. Altfel, o nouă extindere nu-si are acum rostul.

    • Poate, dar intrebarea care apare este ce inseamna acum?
      In plus, anticamera UE poate fi cu mai putine prajiturle, sau cu mai multe prajiturele. :-).
      Balcanii de Vest sunt o zona de joc politic regional, de acord. Dar pentru a castiga un joc trebuie facute mutari, de pe margine nu castigi, ci doar privesti.

        • Niciodata nu e momentul oportun daca astepti ca toate astrele sa iti fie favorabile.
          Daca Romania nu muta, o vor face altii. Deja o fac, de fapt.
          Pana la urma, manifestarea interesului Romaniei macar tot ar fi o idee buna. Sa taci ca decedatul in cucuruz nu te duce nicaieri.
          ===
          Din nefericire, Romania nu se implica in nimic, nu muta nimic, nu inseamna nimic pe plan international. Iar aceasta lene sau neputinta nu duce undeva. Totusi, Romania nu e San Marino sau Republica Nauro!

          Sa contezi cat Republica Naura pe plan international si mai ales, la tine acasa in Balcani, este chiar o contraperformanta,

          ===
          Amintesc aici, in treacat doar, si de interesele regionale ale capitalului romanesc. Atat cat e el.

          • Nu faci ceva doar de dragul de a nu sta pe loc. Cel puțin nu în politica externă. Nu înțeleg deloc la ce i-ar folosi României să se înfigă în viesparele alea.

            Acum în altă ordine de idei, dacă tot veni vorba de San Marino (Țărișoară foarte faină ce merită vizitată. Plină de turiști ruși – cum te văd mai blond cum te iau negustorii cu vreo două vorbe rusești :) ):

            Cu mai bine de 12 ani în urmă a venit un coleg de serviciu de la la filiala italiană încoace. Faza era la O’Hare. Picase pe mine să-l iau de la aeroport. Avionul lui aterizase cu bine de mult, Numai el nu apărea nicicum. La un moment dat mi-am auzit numele numele stâlcit tare în difuzoare – să sun de la orice telefon la securitatea terminalului. Am sunat. A venit un nene în uniformă, m-ar rugat să-i arăt un act de identitate și după aia să-l urmez. M-a dus întră-o sală unde era bietul coleg exasperat cu mai mulți caralii.

            El e de fapt cetățean din San Marino, iar ăștia de la imigrări nu voiau să creadă că există o astfel de țară :) Erau convinși că e ceva chestie cu camera ascunsă, sau așa ceva. Nu voiau nicicum să ne creadă nici pe mine și nici pe el. Râdeau și spuneau ceva de genul: „Common! Nice try, but this time you didn’t catch us. What’s the game though?” Aveau un singur terminal la care nu mergea conexiunea pe internet ci doar pe intranet. Iar acolo nu era nimic despre San Marino.

            În final cu mare greutate și după multe ezitări, unul din ei a sunat pe nu știu cine și a zis că au pe cineva care zice că e dintr-o țară numită San Marino. Interlocutorul i-a confirmat în scurt imp că țara aia chiar există și că e în Visa Waiver. I-a trimis prin fax ceva document care dădea elementele de securitate ale pașaportului din San Marino. Și-au cerut scuze și așa să-a rezolvat povestea.

            L-am dus la noi acasă la cină să-l mai calmez și abia după aia la hotelul lui. La cină soția mea a povestit că cu doar câteva săptămâni în urmă trecuse ceva ziarist venit din Anglia cu un pașaport din „Republic of London” (sau așa ceva – eu scăpasem faza), ca prin brânză prin imigrările de la O’Hare – ceea ce făcuse deliciul știrilor, respectiv toată polițienimea din Chicago de râsul curcilor. Probabil că asta explica îndărătnicia lor față de San Marino

  3. Sa ne dam acordul pt. Serbia atunci cand va recunoaste minoritatea romanilor din Valea Timocului si le va acorda aceleasi drepturi si libertati pe care le au si maghiarii si sarbii in Romania !

    • Da, ăsta-i un punct de reținut.

      Ungurii condiționează aderarea Ucrainei la orice de drepturile acordate ungurilor din Zakarpatia. Bulgarii condiționează la rândul lor orice mișcare a Macedoniei de drepturile etnicilor bulgari de acolo.

      Fără îndoială că și România trebuie să le poarte mai mult de grijă minorităților române din țările vecine. Condiționarea e cea mai bună metodă.

        • Nu mai spune prosti ! Am adus macedoneni – romani din peinsula Balcanica dupa ultimul razboi !910 – 1913 ! Atunci cand grecia, Serbia si Bulgaria si-au impartit o buna parte a Imperiului Otoman – in care traiau si multi vorbitori de limba romana In contrpartida Romania a primit Cadrilaterul – doua judete de la Bulgaria – care-si luase „partea leului” de la impartirea cizvartei de Imperiu Otoman ! Dar au luat-o inapoi cu ajutorul Germaniei Naziste, a Italiei Fasciste si – bine-nteles cu „ajutorul neprecupetit al Ungariei ( ca de URSS ce sa mai spunem ? La data respectiva erau buni „preteni” cu Hitler !)
          NU ! Romania N-A FACUT NIMIC – NICIODATA- cel putin dupa al Doilea Razboi Mondial – pentru romanii locuind in afara granitelor Romaniei ! Avem multi romani locuind in Banatul Sarbesc ((greseala lui Take Ionescu ca a ccepptat cedarea la Serbia , pe motiv ca Belgradul ar fi fost „prea aproape de granita !) Avem o masa compacte de romani – vlahi – pe Valea Timocului care sunt supusi unei FORTATE DEZNATIONALIZARI ! De romanii din Ungaria …. ce sa mai vorbim ! Au fost DEZNATIONALIZATI DE uNGARIA – inca , nu Mare !. Avem romani in Bucovina – acum parte a Ucrainei ! Avem romani in zona dintre Nistru si Bug ! Dar si Basarabia – ciopartita si impartita ca sa fie mai usor deznationalizata de rusnaci ! A facut ceva statul roman ? Guvernul Romaniei ? Eu – personal N-AM VAZUT FACUT NIMIC ! Ba au „papat parale” si niste hahalere PSD – ca ministri ai romanilor de pretutindeni
          Si ATENTIE – Acum mai cunt ALTE MILIOANE de romani in diaspora !! Se face ceva pentru ei ? Singura FACERE – vateva locuri de deputati si vreo doua de senatori in Shparlamentul Romaniei Probabil mai putini reprezentanti decat da un jalnic judet = Te;leorman – da’ e la lu’ Zdragnea ! Cam asta este situatia Si daca nu ne desteptam si vom pastra la coducerea tarii gasca de banditi – mafioti = PSD + HAUR ….

  4. Balcanii au fost si vor ramane in continuare „Butoiul cu pulbere” al Europei fapt pt care incercarile UE de integrare a acestei zone sunt atat de tardive. Este o zona periculoasa asa cum arata ultimele evenimente din Bosnia-Hertegovina unde separatistii sarbi incerca dezmembrarea acestui stat de fapt esuat.
    Balcani sunt zona in care ortodocsii, catolicii si musulmanii incerca de sute de ani sa-si impuna suprematia fapt care a generat o multime de conflicte incepand cu cele locale si pana la cele de anvergura precum Primul Razboi Mondial si ulterior conflictul sangeros care provocat dezmembrarea fostei Yugsolavii.
    Ranile sunt adanci, suspiciuile si neincrederea intre etniile din zona extrem de mari nemaivorbind de nationalismului exacerbat, mentalitati de clan, razbunare de sange si alte obiceruri care nu-si au locul in lumea europeana a sec. 21.
    La cum arata acum lucrurile acum, implicarii rusesti, chineze si turcesti in zona nu vad cum o UE europeana politic slaba, pe aceasta tema divizata poate produce integrarea acestor tari in cadrul UE.
    Nu vrea nimeni sa-si „bage mortul in casa” asa cum nimeni nu este dipus sa investeasca intr-o zona exrem de labila din toate punctele vedere, zona in coare ajunge o scantei astfel incat butoiul sa explodeze din nou.
    Integrarea fara acordul Rusiei si al Turciei nu poate avea loc.
    In conditiile actuale in care Rusia si Turcia impreuna sunt oponenti ai UE ele vor face totul sa mentina controlul in zona, este un atu in mana lor, un mijloc de presiune pt destabilizarea UE.

    • Bosnia e una din cele mai proaste idei imaginabile.

      Un stat artificial adună la un loc 3 comunități ce se urăsc reciproc: Sârbii,, croații și musulmanii. Frontierele Bosniei așa cum arată acum sunt bucata de Imperiu Otoman pe care Austro-Ungaria a ocupat-o în 1878 și pe care apoi a anexat-o la 1908. La înființarea federației Yugoslave Tito a stabilit frontierele interne ale republicilor urmărind în principal împrăștierea sârbilor în cât mai mult republici – ei fiind cea mai numeroasă comunitate națională a țării, iar el fiind jumate croat, jumate sloven ce privea cu mare îngrijorare naționalismul sârb. Cum chiar și așa Serbia avea o influență covârșitoare asupra federației, prin anii 70 a înființat în cadrul ei regiunile autonome Vojvodina și Kosovo ca să o divizeze.

      În anii 90 Milosevic a jucat cartea naționalismului sârb spre a acapara puterea. Asta a alienat celelalte republici /și așa au început mișcările centrifuge întâi ale Sloveniei și apoi ale Croației, urmate și de celelalte republici. Căpoșenia unor indivizi cu mintea în 4 colțuri ca sârbul Milosevic, sau croatul Tudjman au accentuat halimaua. Peste sminteala ăstora au pus gaz pe foc și Germania, Ungaria și Austria ce probabil doreau să-i pună cruce Yugoslaviei din resentimente istorice, că altfel nu se explică insistența cu care și-au băgat cozile în viesparul ăla făcând toate 3 enorm de mult rău.

      Pe de o parte UE a insistat ținând isonul Germaniei pe dreptul la autodeterminare al popoarelor yugoslave, pe de altă parte l-au limitat la nivelul frontierelor interne stabilite oarecum după ureche de Tito. Asta a generat dezastrul războaielor yugoslave. Altfel spus toată lumea era de acord (chiar și Milosevic!) că de exemplu republica „socialistă” a Croației are dreptul la autodeterminare și ruperea de Yugoslavia, dar sârbii ce locuiau în zone compacte ale Croației, Bosniei și Macedoniei, sau croații ce locuiau compact în zone din Serbia și Bosnia nu avea la rândul lor dreptul la autodeterminare.

      Asta a generat masacre, epurări etnice și alte sălbăticii, respectiv apariția unei struțo-cămile ca Bosnia. Dacă UE ar dori cu adevărat (nici azi poate nu e prea târziu!) detensionarea situației ar trage sforile pentru împărțirea Bosniei în provinciile sârbă, croată și musulmană. Probabil că croații ar dori unirea cu Croația și sârbii cu Serbia. Însă starea actuală în care 3 comunități ce se urăsc de moarte sunt forțate să trăiască împreună e o prostie cumplită.

    • Cateodata se mai si joaca rolul de sperietoare. :-).
      In cazul Bosniei-Hertegovina, marile puteri isi doresc sa miste politic populatia ei in propriul lor interes,
      Narativele vestice predomina in interpretarea situatiei din acest stat, dar asta nu inseamna ca sunt si justificate in intregime. Profesorul Gagnon argumenteaza ca de fapt conflictul din 1992-1995 a fost rezultatul activitatii unei clase politice cu conceptii patologice, citand in sprijinul opiniei sale mozaicul cultural al fostei Iugoslavii.

      Daca vom accepta argumentele sale, rezulta ca de fapt zona nu este un butoi cu pulbere, un „mort pe care nimeni nu vrea sa si-l bage in casa”, ci una in care marile puteri, sau doar puterile regionale s-au obisnuit sa joace un joc de sah uman, in propriile lor interese practic exclusiv politice.

      In acelasi sens se misca si declaratiile oamenilor de pe strada, fara exceptie doritori de stabilitate si pace. Sigur ca mai sunt tensiuni, dar ele sunt de multe ori intretinute si oricum exista in orice societate.

      Pe scurt spus, desi declaratiile politice apar ca fiind descurajant de bataioase, trecerea lor la fapt este indoielnica, daca nu chiar improbabila. UE ar face probabil bine sa renunte la proverbiala sa pozitie rabinica in favoarea unei afirmari clare ale intereselor sale agregate. Si Romania, atat cat mai e in stare, are un rol esential de jucat acolo, cel putin ca punct de sprijin, daca nu mai mult.

      Dupa parerea mea, situatia din Bosnia Hertegovina nu seamana cu cea din Georgia – o zona pe care Romania o adreseaza cu un soft touch poate de de inteles, avand in vedere relatiile sale cu Republica Moldova echilibrul militar datator de fiori din regiunea respectiva.

      • Nu bagatelizati situatia, exremistii nationalisti din toate etniile si popoarele implicate stiu cum sa aprinda cazanul astfel incat sa dea in clocot si asta foarte repede, marile puteri ramand spectatori in fata macelului uman care ar putea urma si nu uitati, in Balcani razbunarea de sange este bine inradacinata, ochi pt ochi, dintre pentru dinte iar Romania nu are ce cauta in acest context extrem de periculos, sa stea o parte.

        • Este totusi greu de crezut in reeditarea razboiului din 1992-1995 din Bosnia Hertegovina. Dar o tensiune cronica la margine conflictului este desigur oricand posibila.

          Asa cum spuneam, narativele Vestului sunt lacunare, patineaza la suprafata realitatii zonei. Ele servesc in acelasi timp si intereselor cancelariilor marilor puteri, in complicatul joc multipolar al ultimilor decenii. Nu spun ca ar trebui respinse, ci doar ca trebuie privite cu o oarecare retinere. Teza conflictului etnic ca fiind la originea razboiului din Bosnia este una discutabila.

          S-a discutat mult daca respectivul conflict a fost un razboi civil sau rezultatul unei agresiuni. Insa s-a discutat mult mai putin in ce masura slabiciunea si vulnerabilitatea politicienilor din toate partile a avut un rol determinant in acest conflict.

          S-ar putea spuna si ca niciuna din partile implicate nu a avut reprezentarea amplorii pe care avea sa o ia acest conflict, la fel cum s-a preconizat ca primul razboi mondial va avea o durata redusa. Erori de analiza politica? Sau intentii de manipulare? Greu de spus.

          Dar de data asta populatia nu va mai fi dispusa sa marseze pe asemenea idei belicoase. Au si asa suficiente probleme si stiu bine ca nu le va folosi la nimic, ba dimpotriva. Sunt cativa nauci ultra-nationalisti, se merge si pe romantism. Dar a lua arma in mana si a trage in vecini si prieteni?

          Spre pilda, inscriptiile in chirilice ale REpublicii Srpska sunt considerate provocatoare de catre (unii) bosnieci. Dar nu stiu sa fi existat acte de violenta pe aceasta baza. Enervari, da!

          ===
          A ramane privitor nu poate fi o solutie in Balcani. Mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul, tot esti atras. Romania are parghii de actiune ca stat membru al UE si ca membru al NATO. O pozitie a sa in acestea, referitoare la o actiune ferma spre stabilizarea zonei nu are cum sa ii dauneze. O a doua parghie consta in actiunea directa, pe principiul „every little counts”.

          Jucatori precum Rusia sau Serbia, stastele arabe si chiar SUA – intr-o anumita masura, sunt cu ochii pe Bosnia Hertegovina, nu stau deoparte.

          E adevarat ca o pozitie hazardata sau nepotrivita a Romaniei ar fi periculoasa. Dar asta nu inseamna ca neimplicarea este un favorabila Romaniei sau Bosniei.

          Sigur ca sunt riscuri, dar in politica externa intotdeuna sunt. Daca iti este teama de ele, ramai aici intre Carpati si te hranesti cu branza si malaiul tau. Nu ca asta ar fi ceva rau, dar daca adopti un asemenea izolationism se pune intrebare ce mai cauti in UE si NATO?

  5. Romania nu este ea insasi capabila de integrare reala ; treizeci de ani nu au fost de ajuns pentru a impune in societatea romaneasca principii fundamentale necesare progresului unei societati moderne . Cinstea si respectul fata de comunitate si lege sint incalcate si chiar promovate de alesii tarii . Politicieni alesi de oameni asemenea lor care mimeaza si se prefac si al caror interes imediat este doar banul . Cercul vicios cetatean-politician-functionar in care liantul este hotomania si necinstea se inchide si rezista in timp . Probabil ca integrarea va continua prin forta si valoarea restului popoarelor europene, pina la disparitia fizica a nonvalorilor autohtone ; in acest sens, o alta povara aruncata pe umerii populatiilor europene, o alta ceata de zanatici nationalisti, socialisti,sau cine stie ce alte metehne adaugata in acest creuzet multietnic/religios al carui continut incearca sa se stabilizeze , ar fi catastrofala pentru Uniune . Probabil ca este mai sanatos ca aceste popoare – romanii au avut un context nesperat de favorabil – trebuie sa parcurga singure un drum spre integrare, in care sa se maturizeze . Indaratnicia si rezistenta evidenta populatiei romanesti si politicienilor dragi ei in aplicarea reala si succesul politicilor europene in tara noastra pune la indoiala eficacitatea imediata a unei structuri europene unitare intern . UE trebuie sa se vindece de atitea toxine introduse in corpul ei , iar asta cere timp .

  6. Extindere? Mă bucur că autorul este atât de optimist. Ca european plecat acum mai multe decenii spre vest eu (și mulți alții mai sus puși ca mine) încep să îmi pun problema revenirii asupra extinderilor din 2004 și 2007 și o revenire treptată la un club de 12-15 state mult mai bine integrate și mai apropiate cultural și sociologic.

  7. Ceea ce Dvs. REFUZATI sa spuneti este ca Serbia cea mult iubita de Dvs.(va inteleg dragostea pt ca numele Dvs. va tradeaza) – un stat care a semanat teroare in Balkani din 1990 pana in 1999 este un stat condus de criminalul galactic Putin. Dvs. REFUZATI sa aduceti in discutie drepturile a 1 000 000 de ROMANI si NU VLAHI cum fratilor Dvs. de la Beograd le place sa spuna. ATI AUZIT DE MALAINIȚA si nu Malajnica, de preotul ALEXANDROVICI si nu Aleksandrović ? Un stat care nu respecta drepturile minoritatilor nu are ce cauta in UE.
    Drepturile minoritatilor trebuie GARANTATE inainte de aderare! SERBIEI NU AR TREBUI SA I SE PERMITA ADERAREA LA UE ! NICIODATA ATAT TIMP CAT POPULATIA ACESTEI GUBERNII A RUSIEI ADORA RUSIA SI URASTE VALORILE OCCUDENTALE.
    SEBIA IN UE = RUSIA IN UE
    Este RUSINOS faptul ca Dvs. faceti o analiza atat de sumara si pro-Serbia. Mergeti domnule Mrza (v-am scris aici numele in srba!) prin orasele devastate de fratii intru credinta de la Beograd, Podgorica si Skopje care au fost cadre de comanda ale ARMATEI CRIMINALE NUMITA POPULARA – JNA si intrebati rudele celor macelariti de cei pe care astazi ii doriti in UE.
    Jugoslavija a fost – e drept nu pt sarbi – o inchisoare a celor pt care soarele a rasarit si va rasari mereu in Vest si nu la Moskva in Majka Rossija.
    Daca bunica Dvs. ar fi fost ARSA DE VIE de catre JNA tot la fel ati fi scris, domnule MRZA ?

    PS / NU VA FI PACE IN BALKANII DE VEST ATAT TIMP CAT SERBIA NU RENUNTA LA MESIANISMUL DE INFLUENTA MOSCOVITA.

    SI NU UITATI … CEI CARE SI-AU APARAT FAMILIA CU ARMA IN MANA NU AU MURIT, AU INCA VIE IN MINTE CRIMELE FACUTE DE CEI PE CARE Dvs. II DORITI IN UE ATUNCI CAND „SERVEAU PATRIA” JUGOSLAVA – SARBII-MUNTENEGRENII si MACEDONENII.

    POATE NE SPUNETI SI CEVA SI DE MACEDONEANUL DIN JNA CARE A STERS DE PE FATA PAMANTULUI ORASUL VUKOVAR ! SI DE CEI CARE IMPUSCAU IN CAP TARANI AL ALBANEZI CARE-SI ARAU PAMANTUL….

    NU NU VOM UITA, NU VOM IERTA ! A UITA INSEAMNA A LEGITIMA CRIMELE FACUTE DE JNA !
    ASA CUM POPORUL EVREU SI-A URMARIT CRIMINALII PANA LA MOARTE ASA VOM FACE SI NOI CEI CARE AM VRUT SA TRAIM FARA SA NI SE SPUNA CUM SA GANDIM…SARBESTE !

    dr. Vedran Glavina

    • Multumim pentru perspectiva croata.
      In aceasta zona din Europa si Balcani fiecare are dreptatea lui si fiecare este inger neprihanit. Putem sa ne dam in cap la infinit sau putem sa convietuim. In UE sau nu.

      • Nu-i vorba de nici o perspectiva croata,domnul Vedran scrie in numele romanilor-vlahi din Serbia asupriti de nationalistii sirbi.
        Problema e veche cel putin mai informati-va inainte de a comenta;sint f multi romani vlahi care INTR-ADEVAR au avut de suferit din cauza nationalismului sirb.
        Multumiri, domnule Vedran si RESPECT romanilor din Serbia!!!!!!!!

  8. Europa de Vest, chiar şi România, sunt cam vinovate faţă de statele fost iugoslave( aş menţiona doar Germania care „şi-a băgat nasul” în războaiele civile din fosta Iugoslavie, sprijinind pe unii-Croaţia şi Slovenia- în defavoarea altora-Serbia). În final doar Serbia a fost perdantul principal, pierzând populaţii şi teritorii( Kosovo), dar acoliţii Germaniei( Slovenia şi Croaţia) au intrat în UE. Între timp s-au deschis negocieri de aderare cu restul statelor balcanice dar care avansează prea încet. Practic nu există un orizont de aşteptare definitivat.
    România nu prea are de ce să se infiltreze în viesparul iugoslav, având interese mai imediate în Est unde există Moldova dar şi conflictele din Ucraina. Mai ales că România NU ARE ce să le propună statelor foste iugoslave, nici măcar „prietenei” Serbia. Mie îmi pare rău de spaţiul iugoslav, dar şi-au cam făcut-o cu mâna lor.

    • Romania are interese in spatiul fostei Iugoslavia, in sensul in care relatiile comerciale si culturale urmeaza vecinatatea, in mod natural.

      In plus, stabilitatea acestei zone este importanta pentru Romania, asa ca exista si motive egoiste :-).

      Nu in ultimul rand sunt multiple aspecte de ordin umanitar de avut in vedere, deraierea unor state precum Bosnia Hertegovina fiind de natura sa afecteze grav populatia lor. Am postat mai jos o descriere succinta a istoriei recente a acestui stat chinuit, nebagat in seama pe nedrept.

      Chiar in urma cu 2 saptamani Bosnia Hertegovina a vibrat coarda dezmembrarii (cu spectrul conflictului dansand in fundal) prin declaratiile belicoase – unii spun inconstiente, dar altii sunt de parerea contrara – ale Presedintelui Republicii Srpska (entitate a Bosniei Hertegovina), ce amintea nonsalant de separarea unor institutii ale Republicii.

      Poate Romania sa joace un rol de spectator cu astfel de situatii in imediata sa apropiere? Apropierea de sa de Serbia complica lucrurile, evident. Dar lucrurile complicate nu sunt o scuza pentru inactiune, ci ar trebui sa fie tocmai un indemn spre o politica activa. In interesul Bosniei Hertegovina, dar si al Romaniei. Sa nu mai spun ca si al Uniunii Europene in ansamblul sau.

      • dedalus ! Romania ARE INTERESE in problema Serbiei – In Serbia traiesc multi romani – Si in Banatul zis „sarbesc” – dar care a fot majoritar locuit de romani – si pe Valea Timocului intens locuita tot de romani – carora le zic Vlahi – ceea ce – de fapt, inseamna tot roman. Serbia refuza sa accepte romanismul acestor populatii si actioneaza dur pentru deznationalizarea lor. Fenomen cunoscut cam pretutindeni in fostul spatiu Yugoslav – unde au disparut ISTROROMANII sau MEGLENO-ROMANII ! Cam aceeasi problema a desnationalizarii o intalnim si in Bulgaria – unde traiesc vorbitori de libma romana mai ales in zona Vidinului – nu departe de Valea Timocului (Ca o anecdota : La Vidin s-a construit o fabrica de anvelope cu utilaje cumparate din Anglia – ca si Danubiana. Au avut probleme la punerea in functiune si au solicitat ajutor – o buna delegatie tehnica de la Danubiana a mers pentru vreo luna la Vidin. La intoarcere radeau si povesteau ca „bulgarii” vorbitori de limba romana radeau de bulgari si le ziceau : V-ati dovedit prosti si au venit romanii sa va invete ce sa faceti !) Si mi-am amintit ca prin 1965 – undeva in sudull Bulgariei, aproape de granita cu Grecia am fost oprit de un localnic vorbind PERFECT romaneste – bucuros ca vede … frati ! Di la bulgari politica de deznationalizare a fost si ESTE inca. Dar si in Romania era pana „mai ieri” ! Ungurii nu luptau din greu sa maghiarizeze romanii din Transivania – pe vremea Dualei Monarhi !

        • O Romanie puternica are si posibilitatea de a-si sustinte comunitatile romanesti de peste granita. Altfel, poti sa dau cu pantoful de pupitru cat vrei, nu faci decat zgomot.

          Dar asa cum am spus in alte postari, Romania are slabiciuni economice si politice majore, care o fac incapabila de o voce puternica pe plan international. Totusi, chiar si asa s-ar mai putea face cate ceva, daca macar o parte a politicienilor si functionarilor ar avea un dram de constiinta si profesionalism.

          Nu ne foloseste insa la nimic sa ne plangem.

          ===

          Romanii nu sunt nici mai prosti, nici mai destepti decat alte natii. Anecdote despre prostia sau istetimea unor popoare sau a altora tot circula, dar asta sunt- anecdote. Sa nu credeti ca bulgarii sau sarbii nu au istorisiri (adevarate sau inchipuite) despre prostia romanilor.

  9. Frumoase cuvinte, poetice si artistice. UE ar trebui sa se reformeze din temelii, ca institutii, structuri, numar de functionari, bani cheltuiti. Ceea ce este acum este putin eficient si functional. A luat resurse umane din toate fostele tari socialiste, au derulat afaceri prin multinationalele franco-german-belgian si au impus reguli de piata asa cum au dorit. Proiectele pe fonduri europene si cu toate axele lor au inclus finantari care nu au dezvoltat cu nimic orasele si satele din Ro. Trebuiau focusati banii pe nevoile reale ale locuitorilor. Bani tocati degeaba care s-au intors de unde au plecat. Acum vor si tarile din Balcanii de Sud. Pot face parteneriate economice multiple si nu neaparat prin integrarea asa cum o vad birocratii de la UE.

    • Banii S-AU TOCAT DE GEABA nu de UE ci de incompetentii din Romania – E destul sa vezi „poza” lui Ciolacu – sau sa o auzi pe „madama Fi rea sau Veorica – Vaxilica – ti se face greata ! Toate PUTORILE toti PUNGASII – toti INCOMELENTII , INCAPABILI – indivizi care n-au facut in viata NIMIC – sau numaoi pungasii – au dat navala in politica si fura intr-o veselie … Iar PROSTIME ii voteaza mereu. Dar e normal , cand tegandesti ca sunt cel putin 4 milioane de romani plecati prin cele strainataturi – Si de plecat n-au plecat LEPRELE, PUTUROSII, INCOMPETENTII, INCAPABILII … Au plecat oameni CARE AU VRUT SA MUNCEASCA si SA TRAIASCA CINSTIT ! Deci s-a slabit tocmai portiunea activa si productiva a natiei ! Chiar mai vede cineva indreptarea Romaniei Pe langa haita de pungasi din PSD au aparut si alti haidamaci total incompataenti dar agresivi HAUR ! Si Cu „magarul, mai mult sau mai putin troian, dar … oltean = Citu s-a mai distrus un alt partid care promitea PNL ! Bomboana pe coliva = Vesnic triumvirat PSD + UDMR 9gainariivesnici minoritatea mai egala decat altii !) si niste RESTURI de scarne din fostul PNL.

  10. Un aport de orgoliu nationalistic intr-un corp unitar unde si-asa fermenteaza ego-ul. Imi dau seama ca alipirea acestor tari in UE va genera o implozie si un esec progresiv al blocului comunitar.

  11. Cred că sunteți putin cam prea optimist. Cu exceptia Serbiei, ținută pe bară din rațiuni politice și political correctness…., ptr.restul sunt chestiuni culturale&geopolitice importante care fac improbabilă aderarea la UE in viitorul f.apropiat.
    Islamismul militant, împământenirea unor „mujahedini” de N origini și propensiunea către adversitate a unei bune părți din populație ridică semne multe de intrebare.
    Ptr.exemplificare, merită citite deciziile CJUE in afacerea Kadi. Circumstanțele chestiunii spun f.multe. Aspecte de roman de spionaj, cu teribile implicații politice si de securitate, Syriana movie style. Citind printre rânduri….. realizăm cam la ce fel de mijloace de probă a avut acces CJUE.
    Aș mai adăuga noile inițiative albanezo-kosovare privind o posibilă/probabilă unire.

  12. Prima întrebare e dacă există o dorință reală de integrare a acestor țări în Europa. Are sens integrarea acestor țări în UE dacă nu există sprijin popular real? În 2005-2006 înainte de intrarea României în UE sprijinul popular pentru aderare era de vreo 75%, dacă îmi amintesc corect. 10 ani mai târziu euroscepticismul devenise deja ceva destul de la modă în România. Oare cum ar evolua în 10 ani aceste țări unde suportul pentru aderare e mult mai scăzut ca-n România lui 2007?! Ce sens are să aduci în Uniune alte câteva țări mici ce nu prea doresc asta dar cărora le dai drept de veto asupra TUTUROR chestiunilor europene importante?! Mi se pare sminteală curată…

    A doua întrebare e dacă Europa chiar își permite integrarea a două țări (Albania și Bosnia), sau poate chiar 3 (dacă luăm în calcul și Kosovo) controlate de islamici și măcinate de cleptocrați ce pot ușor urma calea luminoasă a lui Erdogan, sau mai grav pe cea a lui Khomeini? Ca să nu mai vorbim de faptul că milioane de adepți ai religiei păcii, din rândurilor cărora se recrutează cei ce fac bum-bum sau dau cu jungherul prin locurile publice aer deveni peste noapte cetățeni UE.

    UE a dat una din rarele sale dovezi de clarviziune ținând Turcia la poarta sa fără speranțe de integrare cu toate că negocierile au pornit în 1986, când Turcia avea populația cm la jumătatea celei de azi. Își poate imagina azi cineva cu mintea întreagă că ar mai rămâne mare lucru din UE dacă Turcia ar fi lidera UE?! Azi ar fi țara cu cea mai mare suprafață și populație și armată din uniune. Controlată de un soi de Hitler cu turban, care însă mai e și corupt până-n măduva oaselor.

    Autorul greșește. România ar face mai bine să-și vadă de problemele ei decât să fie avocata introducerii cu forța pe ușa din față a calului troian în cetate…

    • Bosnia e un caz aparte – formata din 3 entitati organizate pe baze etno-religioase, martora a celui mai infiorator conflict de dupa al doilea razboi mondial, ea are nevoie de pace sigura. Nu de pace pur si simplu, asta a realizat (dupa indelungi scrasnete) Acordul de la Dayton.

      Ar fi simplist sa judecam Bosnia si Hertegovina ca fiind rezultatul pacificarii bizare a unui conflict si mai ciudat intre ortodocsi si musulmani. Exista inca o retinere in impacarea bosniecilor cu sarbii. Nu pentru ca ar exista neaparat un conflict stravechi, desi unii sunt de parerea contrara , ci pentru ca tanara generatie este urmasa directa a celor ce s-au ucis intre ei, nimeni nu stie de fapt pentru ce.

      „Cum as putea sa ma impac cu cei care mi-au ucis tatal?” spunea un tanar bosniac din Sarajevo in anul 2021. Recunostea faptul ca nu are nimic cu sarbii si nici tatal sau nu a avut. Dar oare mai conteaza?

      Altcineva imi spunea ca musulmanii din Sarajevo nu au avut niciodata o aplecare prea mare spre propria lor credinta, sau cel putin nu cei mai multi. Dar ca imediat dupa incetarea conflictului, musulmani din tari arabe au venit in Sarajevo cu gandul de a „consolida credinta” – de fapt , de a face bani. Asa ca numai echilibru nu au adus in biata tara.

      Lucrurile se complica si mai mult cu intrarea in joc a Hertegovinei, mai curand apropiata de Croatia si intrata si ea in conflict cu bosniecii la un moment dat- dar nu e de mirare in Balcani.

      Narativele oficiale vorbesc despre cruzimile de nedescris ale sarbilor din fosta JNA impotriva populatiei musulmane, cu intentia, se spune, de epurare etnica. Nu se vorbeste despre situatii inverse, poate mai greu de crezut avand in vedere atat firea bosniecilor cat si superioritatea sarbilor locali din actuala Republica Srpska, urmasi ai celei de-a treia armate a Europei (dupa unele opinii).

      ONU si UE nu au jucat un rol prea raspicat in „mentinerea pacii” in conflictul din 1992-1995, care a rezultat in 100,000 de morti si peste 2 milioane de locuitori trimisi in bejenie. Culminand cu uluitorul si abominabilul masacru de la Srebenita, unde au fost ucisi peste 8000 de bosnieci civili. Si asta sub ochii fortelor ONU!

      Asedierea orasului Sarajevo a lasat si ea urme adanci in contiinta populatiei, alaturi de urmele gloantelor de pe cladirile pe care municipalitatea nu are niciodata bani sa le refaca. Au murit peste 14,ooo de civili intr-un asediu care a durat aproximativ 1400 de zile, mai lung decat cel al Stalingradului!

      Suferintele popoarelor din Bosnia Hertegovina sunt incredibile. Astazi, un stat cu 3 presedinti si 4 armate, cu 3 limbi oficiale care sunt de fapt una si aceeasi, Bosnia Hertegovina este macinata de o coruptie sistemica si de un somaj adanc in randurile tinerilor. Cine poate, emigreaza iar cei care raman fac fata cu greu unei societati dezorganizate si chinuite de tensiuni de neinteles.

      Cetatenii Bosniei Hertegovina ar dori ca tara lor sa se integreze in UE – vad in integrare nu doar o oportunitate economica – poate ca s-ar si lipsi de asta, parintii celor de astazi au supravietuit fierband bocanci pentru singura masa pe zi in Sarajevo – ci si o garantie a unei paci durabile. Si o astfel de pace e pretioasa pentru ei, pentru ca stiu foarte bine ce inseamna sa nu o ai.

      • Bun, și care-i totuși rațiunea existenței acestui stat născut din pixul lui Tito?! Ce viitor are?

        E puțin probabil ca cele 3 comunități naționale (ce vorbesc practic aceeași limbă :)) să se înțeleagă vreodată. Ce sens are să ții în viață la aparate un stat artificial și neviabil? Probabil că dacă s-ar organiza mâine un referendum de separare în 3 state ar avea toate șansele să treacă.

        În orice caz primirea unui asemenea dezastru în UE e mai mult decât o crimă. E o prostie.

        • Cele mai multe state din Europa sunt locuite de si oameni care vorbesc limbi diferite sau care au religii diferite. E cat se poate de obisnuit.

          Si la fel de obisnuit este si in Bosnia Hertegovina. In prezent exista o pace fragila in zona, dar exista. Exista si coruptie, dar sa fim seriosi ca si Romania avea suficienta coruptie in 2007.

          Din pacate, narativele Vestului (politice si istorice deopotriva) au facut un imens deserviciu acestei tari – au zugravit-o ca pe o adunatura de triburi care se omoara unele pe altele si se tortureaza ca exprimare a unei culturi malefice, cu radacini adanci in istorie.

          Dar realitatea nu este deloc asta!

          Desigur, a avut loc un conflict ingrozitor – dar teza despre care se vorbeste foarte putin este cea conform careia cauza a fost politica patologica, favorizata de destramarea unor relatii statale solide – fosta Iugoslavie. Adica, o cauza conjuncturala, nu una structurala.
          ===

          Acum, ca Romania este stat membru UE, desi nu indeplineste conditiile, ar fi poate nimerit sa manifeste o atitudine mult mai intelegatoare fata de Bosnia Hertegovina.

          Nu spune nimeni ca Bosnia Hertegovina sa fie primita maine in UE. Dar este in interesul ei – si al Romaniei si al UE – ca parcursul integrarii sa fie sustinut si, mai ales, clarificat.

          Sa nu uitam ca UE nu a excelat in timpul razboiului din 1992-1995 din Bosnia Hertegovina. Oricine poate intelege ca diplomatia nu e inginerie, ca atitudinea UE trebuie sa se mentine pe coordonatele diplomatice evazive obisnuite. Dar impresia unora este ca de fapt UE evita sa se implice in vreun fel in Balcanii de Vest, dincolo de unele ajutoare sumare.

          • Faptul că România nu se califica în 2007 la aderare nu înseamnă că trebuie să dea din aripi să aducă în UE multe alte țări ce nu se califică la aderare. De regulă un măr putred strică toată lada și nu invers. Cu cât mai mult țări din astea eșuate intră în UE cu atât mai mare șansa ca UE să se dezmembreze.

            Cel mai mai probabil că după aia se va înființa pe o bază mult mai restrânsă unde România nu ar mai avea acces. Însă România ar rămâne cu satisfacția că a ajutat niște avortoni ai istoriei precum Bosnia și Kosovo.

            Nu e treaba UE și jci a NATO să rezolve conflictele complicate și insolvabile din Balcani. Dimpotrivă. Cred că amestecul ambelor organizații în zonă a făcut mai mult rău decât bine. iar răul absolut ar fi exact primirea acelor state eșuate fără speranță în UE.

            • A spune despre un stat ca este esuat este o afirmatie foarte grea, dar din fericire si dificil de sustinut.

              Statele au interese care se pot urma mai bine intr-o zona stabila, e cazul Bosniei Hertegovina. Cine vrea, adauga si aspecte umanitare.

              NATO are si o functie preventiva, dar e o problema separata.

              UE si Romania au interese in Bosnia Hertegovina, o piata mai mare e o piata mai buna. O zona stabila in vecinatate iti ofera o siguranta politica.

              Lasata in voia sortii, Bosnia Hertegovina devine imprevizibila, mai ales ca este oricum teatru de confruntari intre multe puteri.

              In aceste confruntari isi gaseste locul si ofensiva (parte voita, parte involuntara) propagandei ce hiperbolizeaza tensiunile etnice. Nu spun ca nu exista, dar nu in modul prezentat care face foarte mult rau acestei tari.

              Bosnia Hertegovina are locul sau in UE, nu doar pentru „impartasirea de valori” – ceva oricum confuz, ci pentru alte 2 motive mari: 1) mentinerea pacii in regiune si 2) integrare economica.

              Sa ne amintim si cum a aparut UE.

  13. Romania trebuie sa se preocupe de punerea Republicii Moldova in pachet cu tarile din balcaniide vest! Nici o discutie fara punerea acestei probleme!

    • Da, pentru România, Basarabia trebuie să aibă prioritate; nu există și nu ar trebui să existe nimic altceva pentru noi până când ei nu ni s-au alăturat.

  14. Si eu cred, aproape la fel precum autorul articolului, ca sârbii sunt cu adevarat adepții valorilor europene si merita sa fie acceptati in UE.

    Iar noi sa ne luptam pentru ca prietenii si vecinii nostri cei mai buni, pe care i-am sprijinit pe vremea embargoului, sa intre in Uniunea Europeană.

    …Si sa-i iubim la fel precum ne iubesc si ei pe noi. Doar pentru ca suntem romani. Si suntem prețuiți si respectați de toate neamurile din Europa. Eu cred ca merita sprijinul României!

    https://www.g4media.ro/atacuri-in-serbia-la-adresa-unui-politician-din-minoritatea-romana-presedintele-vucic-a-condamnat-discursul-urii-la-adresa-lui-marinika-tepic-dar-a-catalogat-o-drept-mincinoasa-car.html

    • Eu as vedea mai curand un interes comercial, economic in relatia Romaniei cu Serbia. Poate si o consolidare culturala impartasita a valorilor fundamentale.

      Accesul prin Serbia la marea piata a Rusiei, ca si diversificarea realtiilor comerciale cu tarile din Est ar fi bune achizitii pentru Romania. Mai ales ca asta s-ar face prin avantaje obtinute si de Serbia.

      Daca vorbim doar despre apartenenta la UE, aici interesele politice al Romaniei sunt evident de luat in seama. Daca Romania doreste sa se manifeste ca o putere regionala in Balcani – ceea ce ar putea sa faca, dar din diverse motive nu o face – atunci cuvantul sau in zona se cere sustinut de o forta economica pe masura. Pe care din pacate nu o are.

      Insa refuzul de a stabili coordonate politice serioase face din Romania nu o putere moderata regionala, ci o putere insignifianta :-). Asadar, Romania nu are carti suficient de bune in mana pentru a influenta politica agregata a UE in ce priveste Serbia. Dupa cum nici putere pentru a sprijini Serbia pe plan intern nu are.

      Apartenenta Romania la NATO si la UE are prin urmare exclusiv un impact intern, si acela limitat la consolidarea unei stabilitati politico-economice confortabile pentru Vest, fara ca asta sa insemne ca Vestul ar avea vreun interes aparte in altceva decat aceasta stabilitate. Nu inseamna ca Romania ar trebui sa se separe de Vest din cauza unei aparente „raceli” a relatiilor, dimpotriva! Ar fi cazul sa inteleaga ca Vestul se conduce dupa interese si sa faca si ea acelasi lucru, cu perseverenta si insistenta.

      Intrebarea majora care ramane in acest sens este daca fortele politici si parapolitice ale Romaniei sunt capabile de asumare a unor roluri care nu tin de burdihanul propriu.

      Desigur, elitele Romaniei sunt grozave, dar tac elocvent :-).

      Atunci cand deroba de la placerea masturbatorie a tacerii intelepte, elitele Romaniei par sa se arunce cu capul inainte in bazinul golit de apa al stangismului extrem. Care este pe cat de natang, pe atat de contraproductiv pe plan extern.

      • @Dedalus _
        Rusia așteaptă, după cum a spus în câteva rânduri, ca România să acceadă în mod direct „marea piață”. Doar că Uniunea Europeană, din pricina politicilor expansionist-imperialiste ale Rusiei, o oligarhie în cel mai exact sens al termenului, a impus unele sancțiuni. Și România face foarte bine că își subordonează politica externă proprie, celei europene.

        Pe de altă parte, România are o imagine mizerabilă în Europa și în lume. Inamicii României (printre care Rusia se numără, dar și alți vecini), precum și competitorii economici, politici și geostrategici ai României au făcut ca relevanța sa pe plan internațional să fie cu totul minoră. Iar politicienii guvernării cleptocratice nu au putut contracara aceste acțiuni. Fie [cel mai adesea] din interesul unor beneficii proprii (fără nici un scrupul), fie din incompetență (a se vedea vulnerabilizarea relațiilor atât cu Israel, cât și cu statele arabe, în vremea guvernării Dăncilă, spre exemplu).

        Nici Serbia nu ne iubește mai mult și nu apreciază în vreun fel eventualul sprijin pe plan internațional. Speră să-l obțină fie prin presiuni (eventual indirect, prin parteneri), fie prin promisiuni aiuristice făcute politicienilor corupți, fie prin șantaj (domnul Sebastian Ghiță, spre exemplu, știe destul de multe despre atât de mulți, încât domnia-sa personal poate decide în bună măsură politica României în anumite domenii).

        Nu putem uita, spre exemplu, că atunci când fiul său a fost cercetat pentru trafic de droguri, un important om de afaceri a șantajat direct statul român. După cum a fost formulat șantajul, deși cercetarea a încetat, partenerii domniei-sale de vânătoare au fost convinși de acesta să nu mai construiască în România o fabrică de autovehicule comerciale.

        Privind la un stat fost iugoslav, care a trecut printr-un recent război devastator, precum Slovenia, pare de neînțeles cum a putut accede în Spațiul Schengen și Eurozonă, iar Croația este pe-aproape, în schimb România nu. Iar imaginea internațională a celor două state este absolut incomparabil mai bună decât cea a României. Nu mai vorbesc despre statele baltice, fost sovietice. Iar fostele surori ale României în CAER Polonia, Cehia Ungaria, Slovacia, sunt în altă lume a relevanței pe plan internațional și nu doar.

        Cum am putut ajunge în situația aceasta?! Ce nevoie are cineva să ceară sprijin din partea României?! Este suficient să-l ceară unui stat mic, dar relevant, precum Ungaria (care are reprezentanți FIDESZ inclusiv în guvernul României) sau Slovenia, iar acestea pot promite sprijin României în vederea ridicării MCV, admiterii în Schengen sau în OECD, ori aranjarea unei vizite la domnul Biden, sau o vizită a domnului Anthony Charles Lynton Blair șamd., ori că pur și simplu interesele cleptocrației române nu vor fi deranjate și astfel oricine poate obține orice dorește.

        • As vedea implicarea Romaniei in principal prin afirmarea intereselor sale, mai curand decat prin raspunsul la cereri de sprijin, oricum improbabile dupa cum ati spus.

          Romania nu reprezinta un factor de putere pe plan regional si din cauza unei economii simplificate, destructurate si vulnerabile, Iar aceasta economie este rezultatul unei optici anti-capitaliste care a supravietuit in era post 1989.

          Partial ca rezultat al indobitocirii comuniste, partial ca rezultat al intaririi recompensei sociale a adoptarii acestei atitudini.

          Toate acestea, ca si cele amintite de Dvs, in comentariu sunt indubitabile (cu execepta faptului ca de fapt conflictul infiorator de luat in seama este cel din Bosnia-Hertegovina, Slovenia a avut incomparabil mai putin de suferit decat aceasta).

          Dar in ce masura acestea sunt obstacole si in ce masura sunt doar scuze, este de discutat. Pe ideea ca daca stai deoparte nu te poti plange ca nu esti luat in seama si nu reprezinti o voce regionala.

          Nu stiu daca i se poate reprosa doar ministerului de externe aceasta „piticizare” (:-)) a Romaniei. Poate ca sunt mai multi factori care a contribuit la acest fenomen nedorit. Merita o discutie, chiar daca s-ar purta doar in contextul extinderii UE.

  15. Îți mulțumesc frumos pentru atmosfera schițată de gândurile tale iscoditoare transmise de la fața locului. Se simte neliniștea și freamătul spațiului, deopotrivă cu potențialul aprigilor noștri vecini! UE condiționează aderarea de încheierea unor acorduri bilaterale cu toți vecinii, fapt care nu se va consfinți foarte curând în condițiile în care mai sunt câteva condiții mai severe de îndeplinit pentru aderare.
    Sper ca lucrurile să se așeze cât de curând și să fim înconjurați numai de vecini, membri ai UE, cu care să ne înțelegem foarte bine! Haide că-mi doresc mult! Ține în mare măsură și de noi să privim spre viitor pentru că acolo vom trăi!

  16. Intrarea acestor tari in uniune, in momentul actual, ar fi ca echivalentul sosirii la bordul Titanicului a unui nou transport de pasageri chiar pe cand orchestra se pune sa cante.
    Europa are problemele ei mari, 100% autogenerate, si nu sunt sigur ca va mai prinde 5 ani in forma actuala.
    Nu poti avea o Europa a lumii intregi, cu politicieni marxisti, cu agenda antieuropeana, cu politici care fac rau cetateanului european, e un travesti. In plus, Albania in europa? Trebuie ca e o gluma, la fel ca si candidatura Turciei. Pe de alta parte, la cum se schimba profilul etno religios al europei… de ce nu.

  17. Sa intre toti in UE. Nu asta e problema. Problema e ca si banii europeni sunt complicati. Nu sunt doar pentru strazi si spitale, ci si pt politica LGBT, imigratie ilegala impulsionata de unii si platita de toata lumea, politici anticrestine, despre care nu a vb nimeni inainte de aderare. Sa vezi ce iese cand vor trebui sarbii, bosniacii si albanezii sa accepte ca gay-i adopta copii… Nu e o problema de bani, ci de onestitate.
    A gandi european insemna sa iti pui probleme despre ce e bine si ce e rau, despre adevar, despre sens si incredere. Cand cetateanul de rand face asta e dus cu presul. I se furnizeaza grafice si statistici si i se spune ca fiecare cu parerea lui, cu adevarul lui, cu alegerile lui. Daca totul „e despre” alegeri personale, cum se mai poate pune problema binelui general? Care mai e numitorul comun ? De ce nu se discuta aceste lucruri? Nu din bunastare si sosele luminate se naste entuziasmul fata de oameni pe care nu ii cunosti bine (eu, de ex, am fost in Serbia o singura data, in trecere. Despre sarbi am auzit lucruri bune dar si destule rele). UE, care e o institutie, a confiscat tema spiritului european (care depaseste domeniul legilor si procedurilor, chiar daca au si ele intelepciunea lor) si nu e in stare sa il dezbata. Cu liderii de acum nici nu ar face fata. De asta apare „populismul” sau „euroscepticismul”, care sunt, de fapt, etichete sau injurii, pt ca nici 2% dintre cei caracterizati astfel nu spun despre ei ca sunt populisti sau eurosceptici (stim noi mai bine… ?!), ci doar ca au alt pdv decat cel oficial al UE.

    • Sigur, temele LGBT au ajuns pe agenda politica principala. Dar asta nu inseamna si ca populatia da prea multi bani pe ele. Nu ar fi singurul caz in care agenda politica se instraineaza de nevoile societatii.

      In Bosnia Hertegovina cred ca ar accepta orice „avantgadism” de acest fel – fie el unul legitim, fie unul fantasmagoric – daca asta ar veni la pachet cu stabilizarea oferita de integrarea europeana.

      Romanii gandesc intr-un registru al imbuibatilor. Cu exceptia impuscaturililor din 1989 si a mineriadei, altceva nu a mai lovit semnificativ bunastarea lor.

      Romanii uita ca in 2006-2007 se pune clar problema neindeplinirii criteriilor de aderare. In paranteza fie spus, Romania nici astazi nu le indeplineste. Ce sustineau politicienii Romaniei atunci? Integrarea din ratiuni politice! Interesele politice erau sustinute ca fiind primordiale. Si Romaia a obtinut integrarea.

      Acum, ceva similar se intampla in Bosnia-Hertegovina. Situatia acestui stat este singulara in Balcanii de Vest. Ea se afla intr-o permanenta tensiune. Cum spuneam greu de crezut ca un nou conflict armat ar putea avea loc. Dar nu imposibil si, mai ales, nu doar de razboi trebuie sa ne ferim.

      ===

      Punctul de vedere al UE in materia extinderii este unul confuz. Tratatrea Balcanilor de Vest ca zona unitara a contribuit la aceasta abordare cetoasa. Nici limba de lemn comunitara nu aduce vreun plus unui demers politic ce s-ar caracteriza drept rezervat, pana la limita neimplicarii.

      Desigur, problemele interne ale UE sunt cele care preocupa. Dar cu un asemenea potential diplomatic precum cel al UE sa dai vina pe problemele interne sau pe o presupusa retinere a populatiei UE este rusinos si necredibil.

    • Cu exceptia impuscaturililor din 1989 si a mineriadei, altceva nu a mai lovit semnificativ bunastarea lor????! Locuiti/ati locuit in Romania? De ce pleca lumea in anii 90-2000?
      „Integrarea din ratiuni politice” era sustinuta de absolut toti politicienii din Europa, la Bucuresti, Bxl si oriunde la fel, fara diferente semnificative (afara de Moscova, daca e sa consideram Rusia in Europa). Mai putin optimisti erau specialistii din dif domenii, de la Blx si de la noi, care insa in general intelegeau situatia si comunicau intre ei in mod realist. Sa nu ne mai amagim. Bruxellesul si-a pierdut autoritatea morala mult inainte de aderarea tarilor estice (v. scandalurile de coruptie de pe timpul lui Jacques Santer), iar acum e chiar terfelit https://www.rfi.fr/fr/europe/20211203-le-quotidien-lib%C3%A9ration-%C3%A9voque-un-%C3%A9tat-dans-l-%C3%A9tat-au-sein-de-l-union-europ%C3%A9enne; https://www.rfi.fr/fr/europe/20211202-ue-lib%C3%A9ration-r%C3%A9v%C3%A8le-des-conflits-d-int%C3%A9r%C3%AAt-et-des-trafics-d-influence-au-sommet; https://www.politico.eu/article/bribery-scandal-former-eu-commissioner-faces-charges/; https://www.g4media.ro/codruta-kovesi-europa-de-est-si-cea-de-vest-seamana-in-ceea-ce-priveste-coruptia-am-vazut-atacuri-la-adresa-justitiei-in-toate-partile-continentului.html

      • Intotdeauna vor pleca oameni spre locuri considerate de ei mai bune.
        Nu cred ca exista cineva bine intentionat care sa sustina ca Romania a fost afectata macar 10% fata de ce a suferit Bosnia Hertegovina.
        ===
        Nu as fi atat de categoric in ce priveste autoritatea morala a UE. Sigur, daca ne asteptam ca UE sa fie condusa de persoane ideale, nu e cazul.

        Ceea ce sustin este ca oricat de sifonata ar fi imaginea UE, asta nu e un motiv pentru implicarea sa confuza in Balcani si mai ales in Bosnia Hertegovina.

        Nu spun ca ar trebui sa mearga acolo cu catel si purcel, dar nici sa patineze gratioso-diplomatic pe suprafata situatiei nu foloseste cuiva.

  18. Acum cativa ani cand nu au bagat turcii in cultul asta am fost mai trist decat ei …aderarea lor ar fi insemnat ruperea sandramalei in maxim 2 ani , nu stiu cine a fost capul limpede care a inteles asta – am auzit zvonuri ca ceva austriac ar fi zis literal ceva de genul „daca ei intra noi iesim ” .
    Sper insa sa intre albanezii sau constructia aceea artificiala numita „Kosovo” ,efectul ar fi acelasi.

  19. Balcanii au fost si raman o regiune dificil de inteles, drept pentru care Vestul o evita.

    Eu am discutat despre Bosnia Hertegovina, abordarea neglijenta a situatiei din aceasta tara fiind pe de o parte edificatoare pentru ignoranta Vestului si pe de alta parte ingrijoratoare sub aspect umanitar.

    De fapt, nu ar fi nevoie, in opinia mea, de pozitii transante ale UE, ci doar de pozitii clare ca si de o implicare mai puternica sub aspect diplomatic si economic. Repet, nimeni nu sustine ca maine Bosnia Hertgegovina sa fie chemata sa semneze Tratul de aderare. Nu de asa ceva e vorba, ci de jalonarea mult mai clara si mai responsabila a acestui drum spre aderare.

    ===

    Spre deosebire de Serbia, spre pilda, Bosnia Hertegovina nu se poate baza serios pe vreun parteneriat regional sau inernational. La prima vedere, Republica Srpska ar parea racordata la interesele Serbiei si Rusiei, dar oare chiar ar accepta aceste tari sa se implice in mod hotarator in afacerile interne ale Bosniei Hertegovina? In plus, chiar au aceste tari interese economice atat de mari incat sa se implice hotarat si agresiv?

    Bosnia nu este in zona de influenta imediata a Rusiei iar Serbia a mai inghitit o data pilula asta amara. Sigur insa, depinde mult de fortele politice la putere in Serbia, Insa, chiar daca fortele politice ar fi puternic filo-ruse sau adepte ale pan-slavismului, tot nu ar putea trece de dorintele populatiei si mai ales de temerile ei.

    Un alt lucru de luat in seama in Bosnia Hertegovina este influenta crescanda a islamului, si a celui local, temperat ci a unuia international, chestionabil, cu incerte efecte asupra societatii si economiei.

    ===

    Ignorarea situatiei din Bosnia Hertegovina si a dorintelor legitime de pace si bunastare a poporului ei (sau popoarelor, putin conteaza) nu este de natura sa convinga populatia ca UE chiar are valori. Pentru ca nu ar fi de acceptat sa aperi valori doar atunci cand iti convine si ai de castigat doar tu.

    Ar rezulta ca UE apara valorile fundamentale numai atunci cand nu le ameninta nimeni :-).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Radu Mârza
Radu Mârza este conferenţiar la UBB Cluj, Facultatea de Istorie şi Filosofie, preocupat de istoria medievală, premodernă şi modernă a spaţiului românesc şi a Europei Centrale, istoria slavilor, istoriografie, identităţi, istoria călătoriei. A publicat Cronologia Europei Centrale (1848-1989). Cuvânt înainte de Mircea Muthu. Iaşi, Ed. Polirom, 2001 (coautor); The History of Romanian Slavic Studies. From the Beginnings until the First World War. Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, Centrul de Studii Transilvane, 2008; Romanian Historians and Propaganda (1914-1946). The Case of Transylvania. Translation from Romanian by Carmen-Veronica Borbély. Bratislava, 2014.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Vreau să dezleg două enigme

Scrisoare deschisă către concetățenii mei Dragi prieteni,            Ați observat,...

Povestea unui om leneș

«Întrebarea esențială e alta: Sunteți sau nu pe aceeași pagină cu conu’ Leonida? Dacă susțineți că statul ar trebui să răsplătească morții...

Ce știm sigur despre planurile lui Putin privind Ucraina, între atâtea incertitudini

Există un număr considerabil de încercări de a găsi un răspuns la întrebarea dacă armata rusă va ataca...

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

Monitorizarea PNRR – examen de maturitate?

Autori: Dragoș Pîslaru și Tana Foarfă La vârsta de 15 ani începi să vezi lumea...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro