duminică, mai 22, 2022

Leapșa pe Facebook: jocul și joaca oamenilor mari

Teoreticienii se joacă cu idei, politicienii fac jocuri de culise, îndrăgostiţii practică jocurile iubirii, iar internauții își dau leapșa. Când indivizii se confruntă cu situaţii încordate sau cu presiuni, tind să suspende activităţile serioase şi rolurile rigide şi alienante pentru a obţine destindere şi o nouă viziune, exterioară, asupra vieţii lor, dar şi a celorlaţi. Destinderea şi distragerea reprezintă trăsături a ceea ce numim joc. Jocul nu poate fi abordat ca pe o metaforă difuză pentru o colecție de activități, așa cum ne avertiza și Baso (1979), însă putem considera că reprezintă o interacţiune socială liberă de constrângerile recunoscute în mod cotidian. Deşi operează într-o marjă de permisivitate, jocul presupune un sistem de reguli, disciplină, precum şi limite stabilite de spaţiu şi timp. Acestea se învaţă şi sunt recunoscute de toţi cei implicaţi în joc. Dacă jocul se desfăşoară potrivit sistemului de norme adoptat şi recunoscut de participanţi, recompensele nu întârzie să apară, recompense legate de prestigiu, de exemplu.

Jocul poate opera cu multiple posibilităţi de desfăşurare, de reorganizare, ceea ce îi constituie caracterul inovator. Inovaţia, fie spontană, fie elaborată, are rolul de a schimba perspectiva asupra cotidianului. Jocul are valoare excepţională, pentru că se manifestă în afara cotidianului sau pentru că reformulează cotidianul. El permite manifestarea expresivităţii indivizilor, însă, într-o ordine structurală. Să luăm exemplul furnizat chiar prin intermediul Facebook-ului. Pe rețeaua de socializare circulă zilele acestea o serie de ,,provocări” devenite virale: ,,Ice Bucket Challenge”, ,,Provocarea celor 10 cărți” și ,,Tricolor Challenge”. ,,Provocările” se expun ca jocul din copilăria celor pe care îi apuca seara pe stradă sau uliță: leapșa. Leapșa solicită angajamentul activ din partea utilizatorilor de Facebook fie de a-și turna o găleată cu apă rece pe cap și de a face o donație pentru cercetarea în domeniul afecțiunilor cerebrale, fie de a numi cele zece cărți care le-au marcat sau construit viziunea despre viață, fie de a oferi de la 1 euro în sus pentru a ajuta la achiziționarea și distribuirea a 1 milion de panglici tricolore celor 3 milioane de români din Republicii Moldova.  ,,Tricolor challenge” diferă de celelalte două campanii prin faptul că demonstrează o continuitate între experiența de joc și cea de zi cu zi. Într-un stat tânăr în care propaganda sovietică a promovat purtarea panglicii Sfântului Gheorghe,  de culoarea gândacului de Colorado, ca simbol al apropierii de spațiul slav, panglica tricoloră reprezintă un element nu doar de rezistență, dar și de afirmare a identității fără echivoc, aspect tabu până la căderea regimului comunist de la Chișinău, în 2009. Inițiatorii campaniei, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și Mișcarea Civică Tinerii Moldovei, îi provoacă pe internauți să doneze tricolor în toate instituțiile de învățământ, inclusiv în cele opt licee și școli românești din regiunea transnistreană. Un calcul simplu arată că pentru ca cei 186 de elevi ai Liceului românesc ,,Lucian Blaga” din Tiraspol să poarte fiecare câte o panglică tricoloră la încheietura mâinii, la fermoarul de la ghiozdan sau în loc de elastic de păr, ar fi nevoie de nici măcar doi euro, pentru că 100 de panglici tricolore costă numai 1 euro. Ei bine, provocarea a fost lansată atât activiștilor civici, cât și jurnaliștilor, politicienilor cu cont sau pagină de Facebook și amatorilor de ,,provocări”,  iar mulți dintre aceștia au și răspuns pozitiv la experiment. Zi de zi se colorează o panglică tricoloră online.

Experiența ,,provocărilor” produce lumi sociale alternative în care indivizii se pot implica și pe parcursul cărora pot defini și pot adera la un anumit tip de ordine socială. ,,Tricolor challenge” reprezintă un instrument de învățare a realității din Republica Moldova, iar reverberațiile simbolice din cadrul acestei formule de joc al oamenilor mari generează noi semnificații și emoții care în alte cadre și sub alte forme nu s-ar putea manifesta. Obiectul mundan al afirmării identității este transformat într-un obiect de joacă în mediul online, menit să producă noutate, inovație și facilitarea eliberării emoției (Geertz, 1963, Turner, 1974, Schwartzman, 1978). Totodată, acest joc facilitează atestarea existenţei unei mize, care generează fenomenul confirmării. Exişti pentru ceilalţi purtând panglică tricoloră, aşadar eşti confirmat, eşti valid, exiști ca român într-un spațiu în care ai fost manipulat vreme de peste 200 de ani că ai fi altceva. Ulterior confirmării se manifestă dorinţa afirmării personale, a impunerii unei anumite viziuni asupra cotidianului şi a extrordinarului, într-un cadru al ordinii morale, prin intermediul expunerii identității tale reale. Așadar, ,,provocarea” tricolorului a fost lansată. Și pentru că buricele degetelor nu-și găsesc liniștea până nu își astâmpără curiozitatea, mă văd nevoită să întreb: ,,Cine acceptă să contribuie?”.

Distribuie acest articol

1 COMENTARIU

  1. Am facut o cautare dar n-am gasit modul de „contributie” la provocarea tricolorului fara a fi utilizator FB. Ma puteti ajuta?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Iulia Modiga
Iulia Modiga este sociolog si redactor-șef al publicației de știri online InfoPrut

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro