vineri, martie 29, 2024

Legătura dintre accizele armonizate, procedura de infringement și slujba de peste 100.000 USD a ministrului de finanțe

Guvernul a modificat (din nou), prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, prevederile Codului fiscal privind modul de calcul al accizelor armonizate, stabilind începând cu 2016 o modalitate de „actualizare” în lei, prin aplicarea ratei inflației din anul anterior, a valorii stabilite în euro pentru accizele armonizate după ce, prin O.U.G. nr. 102/2013, a „actualizat” pentru 2014 cu rata a inflației din 2013 valoarea în lei a cursului de schimb euro-leu din 2012. Aceste precederi nu încalcă doar regula predictibilității fiscalității, mai ales că această regulă este mai degrabă o excepție, având în vedere desele modificări legislative, ci sunt prin excelență neconstituționale, ele încălcând următoarele principii din Constituția României: cel al justei repartizări a sarcinilor fiscale, prevăzut la art. 56 alin. (2) din Constituția României, conform căruia „sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale” și cel al prevalenței normelor europene în fața celor naționale, prevăzut la art. 148 alin. 2 din Constituția României, conform căruia “ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Textele neconstituționale introduse prin O.U.G. nr. 102/2013 și apoi prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014 modifică metoda de calcul stabilită prin art. 218 „Conversia în lei a sumelor exprimate în euro” din Codul fiscal, întâi prin amendare și apoi prin a le abrogare integrală.

Accizele armonizate sunt, conform art. 2062 C. fisc., taxe special percepute direct sau indirect asupra următoarelor produse: (i) alcool și băuturi alcoolice, (ii) tutun prelucrat, (iii) produse energetice și electricitate. Ele sunt stabilite la un nivel minim, în euro, prin directive europene pentru fiecare categorie de produse accizabile în parte (niveluri ce fac obiectul anexei nr. 1 la Titlul VII din Codul fiscal) și apoi sunt transformate în moneda națională a statelor care nu sunt membre ale Zonei Euro, valoarea astfel stabilită în lei fiind valabilă pentru întreg anul în curs. Acesta este deci „misterul” stabilirii lor în euro, pe care actualul ministru de finanțe se face că nu îl înțelege atunci când spune că noi, în România, plătim la supermarket în lei.

Înainte de modificările aduse prin O.U.G. nr. 102/2013, art. 218 C. fisc. avea un singur alineat care prevedea în mod just și obiectiv că „valoarea in lei a accizelor si a impozitului la țițeiul din productia interna, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene“. după ce, de la aderarea din 2007, ani de zile moneda națională a fost pe un trend descendent în raport cu moneda europeană, în 2013 am asistat la o situație inversă, care a continuat și în 2014 și, pe fondul noii evoluții descrescătoare a monedei europene în raport cu moneda națională, guvernul României a decis în mod injust să schimbe modalitatea de calcul a accizelor armonizate.

Evolutia ratei de schimb a monedei euro in perioada 2010-2014

Anul Rata de schimb a monedei euro, la data de 1 octombrie Actul publicat Nr. actului
2010 4,2655 (valabil pt. 2011) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 268/1 din  02.10.2010
2011 4,3001 (valabil pt. 2012) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 291/1 din 04.10.2011
2012 4,5223 (valabil pentru 2013) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 296/5 din 2.10.2013
2013 4,4485 (valabil pentru anul 2014) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 286/1 din 2.10.2013
2014 4,4093 Jurnalul Oficial al Uniunii Europene c 344/2 din 2.10.2014 

Așadar, pentru anul 2014, în loc să fi aplicat cursul de schimb de la 1 octombrie 2013 (4,44 lei/euro), prin modificările aduse Codului fiscal în noiembrie 2013 s-a stabilit un nou curs de schimb pentru transformarea în lei a accizei în euro, respectiv prin aplicarea cursului din 2012 (4,52 lei/euro) „actualizat“ cu rata inflației (calculată după metoda indicelui prețurilor de consum) din luna septembrie 2013 de 4,77% pe an, astfel încât a rezultat un curs de schimb de 4,74 lei/euro (!), cu 0,29 lei/euro sau 6,7% mai mare decât cursul de schimb care ar fi trebuit aplicat în mod just.

Pentru că în 2014 moneda europeană s-a devalorizat față de leu cu tendință până în 2018, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2014-2018 (Prognoza de toamnă, Comisia Națională de Prognoză), guvernul a decis, prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, ca valoarea accizelor armonizate stabilite prin transformarea lor în lei la cursul de 4,74 lei/euro din 2014 să fie, pentru anul 2015, păstrate la nivelul celor din 2014 după care, din 2016, „actualizate“ anual și cu rata inflației de după 2013-2014 (calculată după aceeași metodă a indicelui prețurilor de consum). Așadar, începând cu 2016, vom plăti accizele în lei după o modalitate de calcul halucinantă și anume: cursul leu-euro din 2012 (4,52 lei/euro) ×rata inflației anuale pe 2013 (104,77%) × rata inflației pe anul anterior (calculată pe baza indicelui prețurilor de consum). Prin urmare, cursul de schimb pe care îl vom aplica pentru a calcula acciza pe 2016, conform metodologiei stabilite prin Ordonanța de urgență din 10 decembrie 2014, este de 4,52 lei/euro ×104,77% ×102,2% (rata anuală inflației publicată de Comisia Națională de Prognoză, Prognoza de toamnă) = 4,84 lei/euro, comparativ cu cursul de schimb prognozat pentru 2014 care este de 4,42 lei/euro (ca medie anuală, deci oricum mai mare decât cursul lunii octombrie), adică mai mult cu 0,42 lei/euro sau 9,5%, în condițiile în care prețul barilului de petrol brent este cel mai scazut nivel din ultimii 5 ani: a scăzut de la 110 dolari, în decembrie 2013 (nivel specific perioadei 2012-2013), la 67 dolari, în decembrie 2014 (si se va mentine la 70 dolari in 2015, conform prognozelor Morgan Stanley).

Guvernul nu poate să inventeze un curs de schimb după cum îi este favorabil. Nu există „actualizare” a cursului de schimb sau a valorii în euro în funcție de un alt indicator macroeconomic precum rata infației deoarece cursul de schimb este un indicator de sine stătător ce rezultă din cererea și oferta de euro, respectiv lei pe piața valutară într-o anumită zi de tranzacționare, astfel că e ca și cum am spune că rotundul se rotunjește; de altfel, cursul de schimb este oricum influențat de rata inflației, deci o include implicit. Așadar valoarea în euro nu poate fi în mod logic transformată în lei decât prin aplicarea unui curs de schimb leu-euro, în timp ce rata inflației este utilizată la indexări ale unor valori în moneda națională (precum pensii și salarii). Argumentația guvernului din expunerea de motive potrivit căreia fluctuația cursului de schimb afectează „păstrarea valorii reale a accizelor pentru anul următor” și „predicitibilitatea pentru bugetul de stat și mediul de afaceri” este falsă și puerilă deoarece: (i) nu există „valoare reală”, totul este raportat la piață și la fluctuațiile ei care, cât au fost negative, nu au displăcut guvenului (ii) valoarea în euro deja include rata inflației la nivelul Uniunii Europene, (iii) predictibilitate înseamnă păstrearea metodei și nu a valorii, actualele modificări demonstrând exact opusul, adică o lipsă de predictibilitate acoperită de cinism prin invocarea protejării mediului de afaceri.

Ceea ce face guvernul reprezintă o măsură pe cât de originală, pe atât de abuzivă deoarece cursul de schimb nu se poate „actualiza“ sau „stabili“ în funcție de rata inflației. Cursul nu se poate inventa. Faptul că facem cumpărăturile în lei de la supermaket, după cum declara ministrul finanțelor publice, nu înseamnă că magazinul ne vinde produse de import transformând prețul lor din euro în lei la ce curs poftește, deși ne-am dori ca valoarea în euro a produselor pe care le cumpără Ioana Petrescu și Victor Ponta să fie tranformate în lei la cursul de 4,8 lei/euro sau, de ce nu, 10 lei/euro că doar suntem în Romania și, conform logicii guvernului, nu contează cât plătim, important este să fie în lei.

Conform art. 13 alin. 1 din Directiva 2003/96/CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității, cu modificările și completările ulterioare, „pentru statele membre care nu au adoptat moneda euro, valoarea euro în monedele naționale care trebuie aplicată valorii ratelor de impozitare se fixează o dată pe an. Ratele de schimb care trebuie aplicate sunt cele obținute în prima zi lucrătoare din luna octombrie și publicate în Jurnaulul Oficial al Uniunii Europene și se aplică de la data de 1 ianuarie a anului următor calendaristic“. O dispoziție identică se găsește la art. 9 alin. 1 din Directiva 92/84/CEE privind armonizarea ratelor accizelor la acool și băuturi alcoolice, adică exact forma art. 218 C. fisc. în varianta anterioară modificărilor aduse prin O.U.G. nr. 107/2013. Nu în ultimul rând, conform art. 2 alin. 5 din Directiva 2010/12/UE de modificare a Directivelor 92/79/CEE, 92/90/CEE și 95/59/CE privind structura și nivelurile accizelor aplicabile tutunului prelucrat și a Directivei 2008/118/CE prevede că executivul comunitar „publică anual valoarea euro exprimată în monede naționale care trebuie aplicată nivelurilor accizelor globale“. După cum vedem, armonizarea accizelor înseamnă nu doar stabilirea în mod uniform a nivelului accizei, ci și aplicarea cursului de schimb oficial, adică cel publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în prima zi a lunii octombrie, nu un curs de schimb ales aleatoriu sau inventat de guvernul unui stat membru. De fapt ceea ce impune Uniunea Europeană în materie de curs de schimb este logic și firesc, la fel cum ziua are 24 de ore și nu 23 sau 25, după cum vrea un guvern, fie și cel al României.

Directivele europene, chiar dacă nu se aplică direct, precum regulamentele, ci necesită a fi transpuse astfel încât să se atingă rezultatul lor, sunt obligatorii în ceea ce privește persoanele. În acest sens, Curtea Europeana de Justitie a precizat că „în special atunci când autoritățile comunitare, prin directivă, au impus statelor membre obligația de a urma o anumită cale de conduită, efectul util al acestui act ar fi diminuat dacă persoanele ar fi împiedicate să o invoce în fața tribunalelor naționale și dacă acestea din urma ar fi împiedicate să o ia în considerare  ca element de drept comunitar”.

Deoarece Curtea Constituțională nu poate fi sesizată pe cale de acțiune direct de cetățeni ci doar prin intermediul Avocatului Poporului, acest material i-a fost trimis acestei din urmă instituții sub forma unei petiții formale (textul integral se găsește pe www.sebastianbodu.wordpress.com). Dar cum normele criticate nu sunt doar neconstituționale ci și neconforme cu legislația europeană, materialul a fost trimis și Comisiei Europene pentru a analiza declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României, procedură provocată de faptul că primul ministru în funcție nu știe cum să acopere găurile bugetare cauzate de excesele din anul electoral, găuri pe care a crezut că le va lăsa în sarcina unui premier de paie, dacă ar fi ajuns președinte.

Nu în ultimul rând, la fel ca în cazul taxei de primă înmatriculare, deoarece acciza pe care o plătim în plus la fiecare litru de benzină, la fiecare Mwh sau la fiecare pachet de țigări încalcă directivele europene, fiecare dintre noi putem merge în fața instanțelor din România pentru a ne cere banii plătiți în plus, lăsând instanțele noastre să facă aplicarea dreptului european. Iar dacă fiecare român care plătește această acciză abuzivă ar trimite câte un e-mail Universității Maryland, College Park – School of Public Policy pentru a povesti faptele de arme ale actualului ministru de finanțe, poate că domnișoara Petrescu nu va mai fi atât de convinsă că se va întoarce la slujba despre care ne povestește că o așteaptă cu „peste o sută de mii de dolari pe an“.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. lucrurile de care vorbiti dvs sint mizilicuri.
    in romania, cea mai inapoiata tara din europa, totul se calculeaza in euro.
    nu conteaza faptul ca moneda nationala nu performeaza, ceea ce reflecta in fact starea deplorabila a economiei nationale, dar totul se raporteaza la moneda europeana. s a format o patura de pradatori, capitalisti angajati la stat, cu salarii de mari oameni de afaceri. cind ei sint niste neica nimeni. ii gasiti la ministerul de finante, bnr, asf, industria asigurarilor si alte comisii si comitete (a se vedea samsarii terenurilor si retrocedarilor) care nu produc nimic. dimpotriva sint o piedica in calea unei dezvoltari normale.

    • „ii gasiti la ministerul de finante, bnr, asf, industria asigurarilor si alte comisii si comitete ”

      Imi permit sa mai adaug la lista dvs. si: Ministerul Apararii, MAI, Ministerul Transporturilor si toate celelalte ministere cu exceptia MAE unde, printr-o minune, a aparut dl. Aurescu singurul Ministru competent din Guvernul premierului nostru faimos in minciuni si falsuri.

      Aceasta ministreasa de la finante dovedeste o lipsa totala de experienta dar si lipsa de caracter, lipsa de etica si dorinta de a face lucrurile profesionist si mai ales, in interesul tarii, al poporului care o plateste sa-si faca datoria in mod exemplar si devotat. Din pacate, nici o universitate din lume, oricat ar fi ea de faimoasa, nu are cum sa-ti transmita aceste calitati: pasiune pentru profesiune, etica, caracter, devotament.

      • Ma grabesc sa-mi corectez o eroare fatala in comentariul de mai sus: lipsa devotamentului. De fapt asta cred ca este singura ei calitate: devotamentul pentru clica PSD de catre care e sustinuta si asezata iresponsabil in scaunul Finantelor, un Minister esential pentru economia schioapata a Romaniei.

        • Nu vreau sa dau lectii dar ca sa cunosti o persoana nu-i nevoie atat sa-i citesti cartea de vizita cat, mai degraba, sa-i analizezi actiunile si/sau lipsa de actiuni…

        • @dorin valeriu, unii oameni sunt dotati, din fericire, cu niste calitati care le permit sa…castige timp!
          Astfel, nu au nevoie sa aprofundeze un subiect ca sa decida, fara sa se insele (!), ca nu e conform rolului pe care-l joaca!
          Nu este deci necesar sa „cunosti mai bine” o persoana vadit mediocra, pentru simplul motiv ca mediocritatea nu este profunda, ci sare-n ochi :) !

  2. excelent articol, chiar dc prea tehnic pentru titlul pus articolului. Morala e una singura: incalcarea cu buna stiinta a unor prevederi comunitare clare si care sunt direct aplicabile! Infrigement clar dupa cum spuneati,

    scenariu e ca pana va da UE (si sigur va da) un preaviz de infringement, va trece un timp, timp in care bugetul cel subtiat se va implini putin. Frumoasa smecherie! cat despre povestea cu recuperarea prejudiciilor cauzate cetatenilor in instanta, asta e o utopie. Chiar si tehnic vorbind, nu cetateanu’ a platit o acciza mai mare la buget, ci vanzatorul de carburant, iar pe acesta din urma de ce l-ar interesa atata timp cat isi recupereaza acciza de la cetatean :)

  3. Sa-i spuna mutului ca are un salar de o suta de mii de $ !!! Cunsc multi romani care sunt doctori sau doctoranzi si predau la diverse universitati americane si doar cei ce suntagreati in posturi de titulari depasesc 80-90.000 $ .Si apoi ,ar fi venit ea inapoi la Cornu ,la nea Victor si la nea Adrian ???. Saraca ……..

  4. Este intr-adevar aberant dpv economic sa-ti alegi un curs de schimb din trecut care iti convine si sa-l „actualizezi” aplicandu-i rata inflatiei, facandu-te ca nu vezi ca ai deja un curs actual dat de piata. „Actualizarea” cursului de acum x ani pe baza de presupuneri nu are sens, cum bine spuneti. A mai sustine si ca asa e mai „corect” este deja o insulta din categoria „schimbarea regulilor citarii”. Venind din partea guvernului Ponta nici nu cred ca ne mai mira. Ce nu inteleg este cum poate Ioana Petrescu sa participe la o asemenea bataie de joc. Cum isi poate pune in joc prestigiul, atata cat este (nu foarte mult), pentru a valida un impostor cu diploma care s-a remarcat in special prin politica minciunii penibile si prin implicarea guvernului in manevre electorale cusute cu ata alba. La fel, cum de nu isi da seama ca este depasita de cerintele functiei si nu vede care sunt motivele reale pentru care a fost pusa acolo.

    Dar chiar si asa nu sunt deloc de acord cu ultimul pasaj. Sa te apuci sa trimiti scrisori universitatii cu intentia de a-i strica Ioanei Petrescu ploile este un gest nedemn. E un fel de hai sa-i zgariem masina cu cheia. Eu nu particip la asa ceva, si sper ca nici altii. In plus, sa pastram artileria grea pentru greii din guvern si din spatele lui, nu pentru amaratii cazuti din luna pe care guvernul ii foloseste pe post de fazani.

    • „Dar chiar si asa nu sunt deloc de acord cu ultimul pasaj. Sa te apuci sa trimiti scrisori universitatii cu intentia de a-i strica Ioanei Petrescu ploile este un gest nedemn.”

      Este un gest normal de reparatie fata de toti romanii care sufera din cauza imbecilitatii (sau slugarniciei) sale!

  5. Știți, domnule Bodu, ca avem acciza la vinuri spumante de 4 ori mai mare decât in Franța? Si ca sunt 10 tari in UE care au 0?
    Știți, domnule Bodu, ca avem acciza la biter de 3 ori mai mare decât in Italia, Portugalia etc?
    Știți, domnule Bodu ca la băuturi spirtoase încasăm accize cât in Bulgaria care are cota de taxare la jumătate?
    Știți, domnule Bodu, cât pierde si de când pierde statul roman niște bani din cauzele astea?
    Accize de 3-4 ori mai mari decât in Franța, Italia, Spania, Portugalia. Si este plină țara de țuica si

  6. Scuze:
    palinca, sunt zeci de mii de cazane in toată țara.
    Oare 200 milioane de Euro accize si TVA este puțin pentru statul roman, plus locuri de munca si alte taxe si impozite? Pe ce lume trăiesc finanțiștii noștri?

    • E foarte bine ca este plina tara de „cazane”, asa mai ajung si eu sa beau o bautura de calitate, la pret rezonabil! De ce-ar trebui sa castige statul din accize pe prunele, merele si gutuile mele, ca doar nu intretine statul livada? Petreceti un minut pentru a citi ce intra in componenta bauturilor distilate din comert – chiar vret sa beti asa ceva? Eu unul va garantez ca palinca pe care o beau (la ocazii) provine din prune, prune si apa de izvor.
      Deci eu = 1 iar statul = 0! Eu castig, statul pierde…

      P.S. Trimiteti politia pe urmele cazanului meu, probabil ca vor veni dupa ce se dezmeticesc din betie, dupa o degustare de „triplu-ntoasta”. Hic!

  7. Stimate Domnule Bodu,

    Excelent articol. Ma intereseaza cum poate un simplu cetatean sa actioneze in justitie pentru banii platiti in plus? puteti sa ne ajutati cu modalitatea concreata? sunt convinsa ca se vor ralia multi acestei idei daca ne spuneti concret ce trebuie facut.

    Multumesc

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sebastian Bodu
Sebastian Bodu
Sebastian Bodu este doctor in drept comercial (2002), MBA (2004) si cadru didactic universitar din 1996 (in prezent conferentiar si titular de curs la Institutul Bancar Roman). Intre 1996 si 2005 a ocupat diverse pozitii de avocat si consultant juridic la mai multe firme si companii multinationale (ultima fiind aceea de Director al Directiei Juridice si Compleanta din grupul bancar/asigurari ING Romania). Intre 2005 si 2007 a fost Presedinte al ANAF iar din 2007 pana in prezent deputat in Parlamentul European, in actualul mandat fiind Vicepresedinte al Comisiei Juridice a acestui for. Este membru PDL.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro