La jumătatea lui 2010, când ajungea în Senatul argentinian, proiectul legii căsătoriei între persoane de același sex – sau, după denumirea colocvială, proiectul legii căsătoriei gay – fusese precedat de intense polemici, firești într-o societate definită de patima dezbaterii, de atașamentul față de tradiție și de un remarcabil spirit civic, precum și de renumele orașului Buenos Aires drept „capitala gay-friendly a Americii de Sud“. O polarizare similară îi bulversase pe argentinieni în 1987, odată cu votarea legii divorţului civil. Până atunci, o persoană divorțată nu avea dreptul de a se recăsători, iar copiii săi născuți în cadrul altui cuplu primeau statutul de copii rezultați dintr-o legătură extraconjugală. Deoarece, până astăzi, Biserica argentiniană nu recunoaște divorțul juridic, în viziunea sa, cetățenii recăsătoriți civil își continuă uniunea cu partenerul precedent, trăind, astfel, în păcat, cu noul partener.
Pe acest fundal, proiectul legii căsătoriei între persoane de același sex, susținut de regimul socialist al Cristinei Kirchner, s-a impus ca fenomenul politic și social al anului. Jorge Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires – actualmente Papa Francisc – l-a numit „o lucrare a Diavolului“ și a îndemnat clerul la rugăciuni care să nu permită adoptarea sa. Opozanții legii au invocat, cu precădere, soarta copiilor cuplurilor homosexuale, după cum militanții în favoarea acesteia au recurs la argumentul reducționist conform căruia este preferabil să încredinţezi un copil unui cuplu homosexual decât preoţilor suspectaţi de pedofilie. Preşedinta Cristina Kirchner a declarat despre căsătorie că „nu este o construcţie a Bisericii Catolice, ci una a dreptului roman“.
Deși sesiunile de votare din Congresul argentinian înregistrează, în mod curent, recorduri de durată și de dramatism, dezbaterea privind căsătoria homosexuală s-a remarcat printr-o spectaculoasă intensitate. Subiectul, însă, a fost tratat elegant, senatorii justificându-și, răbdător, votul, cu ajutorul argumentelor de natură ştiinţifică, morală, religioasă, politică şi socială. Unii dintre ei nu și-au disimulat emoția, notabil fiind cazul unui senator socialist care, referindu-se la fiul său, homosexual declarat, a afirmat că are aceleași drepturi precum orice alt membru al societății. Intervenția a fost întreruptă de aplauze.
Un senator al Puterii a amintit că ceea ce ne face pe toţi egali este demnitatea şi că existența unei categorii aparte în care să fie incluşi homosexualii devine inacceptabilă. El a conchis: „Căsătoria egalitară nu va obliga Biserica să recunoască un contract care aparţine, de drept, unei instituţii civile.“
În ciuda susținerii acordate de stânga, opțiunile individuale au fost evidente. Una dintre ele a aparținut unei senatoare care s-a concentrat asupra chestiunii adopţiei şi a drepturilor copilului, punctând că statutul filiaţiei este determinat de lege, realitate asigurată de căsătoria heterosexuală.
În Piața Congresului, steagurile colorate și cele ale partidelor de stânga fluturau la câţiva metri de grupul opozanților legii, în mare parte reprezentanţi ai unor organizaţii catolice. Un moment de tensiune s-a produs atunci când militanții în favoarea legii au început să scandeze „Biserică murdară, tu eşti dictatura!“ şi să arunce cu ouă şi portocale în grupul opozant. Recitând neîntrerupt Ave, Maria, acesta din urmă a ignorat atacul, până când aglomeraţia a devenit periculoasă, iar poliția a fost nevoită să intervină. Cei care protestau împotriva legii s-au retras, iar manifestația nu a fost tulburată de violențe.
Transmisă în mare parte în direct, la TV şi pe Twitter, sesiunea, care a durat peste 14 ore, s-a încheiat în zori. Legea a fost votată cu 33 voturi pentru, 27 contra şi 3 abţineri, Argentina devenind prima ţară latinoamericană ce permite căsătoria persoanelor de același sex. Regimul nu şi-a ascuns satisfacţia. Biserica nu a făcut nicio declaraţie. Agenţia de Informare Catolică Argentiniană a titrat: „Senatul a transformat în lege pseudocăsătoria homosexuală“.
Conform legii, toate drepturile și obligațiile cuplurilor heterosexuale se aplică şi celor homosexuale, acestea fiind libere să recurgă la adopție, precum și la metoda fertilizării in vitro. Folosirea numelui de familie al unuia dintre parteneri, precedat de particula „de“, este opţională.
În prima săptămână de la promulgare, s-au înregistrat atât un impresionant număr de cununii între persoane de același sex, cât și cazurile unor judecători care au refuzat să oficializeze aceste alianţe.
Într-un articol publicat pe blogul personal, filosoful argentinian Gabriel Zanotti analiza atât demersul în favoarea legii, cât și respingerea sa, astfel: „Liberalilor clasici, care susţineţi «căsătoria homosexuală», nu este oare incoerent să cereţi ca statul să dicteze în această chestiune? Şi voi, credincioşilor, ce are a face statul cu credinţa noastră? Ce are a face constrângerea cu actul de credinţă?“
NOTE____________________
Justina Irimia, Ultimul tango la Buenos Aires – O metropolă exotică pe înțelesul tuturor, Humanitas, 2012, pp. 155-161.
Ley de divorcio vincular y patria potestad https://html.rincondelvago.com/ley-de-divorcio-vincular-y-patria-potestad.html
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Remarcabil articol, si foarte instructiv pentru mine, am aflat lucruri noi, multumesc!
Imi place sa cred ca, din ce in ce mai multi oameni, vor renunta la frica fata de diferente, si vor stii cum sa se adapteze vietii moderne, circulatiei masive a persoanelor si metisajului cultural, inevitabil, fara sa renunte la valorile in care cred.
Desigur, nu e simplu, dar de-aia suntem inteligenti, ca sa rezolvam probleme complexe! :)
Shakespeare spunea „ceea ce nu poti evita, imbratiseaza!” si mi se pare un sfat intelept, in masura sa ne evite cateva shocuri si cucuie care nu sunt de loc indispensabile convietuirii armonioase intr-o societate civilizata :)
Mi se pare demna de subliniat evolutia mentalitatii Papei Francisc, intre momentul evocat in articol, si recentele sale declaratii legate de comunitatea gay. Ca iezuit educat si cultivat, Papa intelege sa faca diferenta dintre dogma valabila in interiorul bisericii, si viata reala a oamenilor, in diversitatea lor.
Un alt exemplu de adaptare inteligenta a valorilor religioase la viata reala a oamenilor, asa cum sunt ei : imperfecti, este politica Israelului fata de cuplurile gay.
Practic, sunt tratate exact ca cele hetero, pentru care doar casatoria religioasa e legala, or aceasta e admisa in conditii foarte stricte care fac ca 700 000 israelieni hetero sa nu aiba acest drept, din diverse motive dogmatice…
Insa, asa cum orice casatorie contractata in strainatate este recunoscuta in Israel pentru acordarea acelorasi drepturi civile tuturor cetatenilor, din 2004 si casatoriile gay sunt recunoscute ca legale. Dreptul la adoptia copiilor partenerului este si el garantat din 2005, ca pentru toate cuplurile hetero.
last but not least, interpretarea episodului biblic cu Sodoma si Gomora este, deasemeni, adaptata inteligent istoriei reale, din 2014 existand un memorial al victimelor gay, evrei sau nu, ale nazismului.
Sper ca si romanii sa inteleaga ca frica nu este cel mai bun sfatuitor, ca lupta contra dusmanilor inchipuiti este la fel de istovitoare si de paguboasa ca orice razboi concret, unde mor doar soldatii, in timp ce generalii celebreaza si se decoreaza, si ca, intre timp…viata le trece, indiferent ca au trait-o din plin, sau nu…
Episodul biblic cu Sodoma și Gomora conține în primul rând învățături împotriva desfrâului și al orgiilor sexuale și abia într-un plan secund sunt amendate relațiile homosexuale, dar chiar și acestea doar privite ca nepotrivite din perspectiva violului in grup.
Sodomia a rămas atât în Talmud, cat și în Evangheliile după Luca și Matei mai ales ca simbol al dușmăniei față de străini, decât ca unul împotriva homosexualilor.
Daca constitutia argentiniana ar fi definit casatoria, asta nu s-ar fi intamplat. Partidele de stanga candideaza cu platforme economice populiste sa castige votul, si odata alesi implementeaza agenda progresista, indiferent de sustinerea populara. Luati cazul PSD. A pomenit ceva de parteneriate civile in campanie? Dar iata ca acum Dragnea este trup si suflet dedicat cauzei. Concluzia: votati DA la referendum.
Și?! E rău că s-a întâmplat?!
Se nasc mai puțini copii în Argentina? Sunt mai puține căsătorii civile?
Se pare ca avem viziuni diferite asupra cum ar trebui condusa societatea. Eu am una democratica, in care poporul suveran are voie inclusiv sa greseasca. Dumneavoastra una aristocratica, in care suntem condusi de specialisti si tehnocrati infailibili.
Finalul retoric este minunat! Dar legat de liberali, nu este incoerent deloc. Garantarea si intarirea dreptului la viata privata, prin extinderea dreptului la casatorie, si clarificarea dreptului la proprietate privata, prin aducerea in discutie chestiunea bunurilor persoanelor implicate in actul casatoriei, este in spirit liberal. In paralel, socialistii din Argentina par mai liberali decat liberalii din UK, care abia recent au extins parteneriatul civil si pentru cuplurile heterosexuale.