Legea mobilității urbane obligă orașele din România să ia începând din 2025 măsurile pe care mulți primari le ocolesc

Nu mi-e clar ce realizam, de fapt, prin aceste ZNSE? Mutam poluarea in alte zone ale orasului?…
De ce sa nu tratam unitar orasul? De ce nu instituim o „taxa verde”, in functie de gradul de poluare al autoturismului? Taxa sa mearga intr-un fond al primariei, destinat exclusiv crearii si intretinerii de spatii verzi.
De ce sa nu gandim un sistem de parcari de resedinta care sa incurajeze proprietarii sa lase masina pe loc, nu sa zbenguie cu ea?
De ce sa nu facem, in orasele mari, hub -uri intermodale, cu uriase parcari gratuite, de la care sa plece o retea de mijloace de transport in comun, electrice (metrou, tramvai, troleibuz, microbuze electrice etc.)?
De ce sa nu educam populatia, de ce sa nu incurajam mersul pe jos, de ce sa nu suprataxam trotinetele electrice?
In metroul bucurestean, se face coada la lifturile destinate persoanelor cu deficiente motrice si doar 10% (cel mult!) dintre cei ce asteapta la coada chiar ar avea nevoie de acel lift. Mai mult, cel putin 20% dintre cei de la coada sunt tineri si adolescenti…

Legi avem duium, in general, dar, in „buna” traditie a golanelii romanesti, gasim noi o modalitate sa eludam aplicarea lor.

Stimate autor, asa, la rece: Va referiti cumva la Timbrul de mediu? cand vorbiti de Dragnea

“In luna iunie a anului trecut, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a declarat ilegal timbrul de mediu, aflat in incompatibilitate cu articolul 110 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene. Asta inseamna ca proprietarii de masini care au platit deja taxa de timbru au optiunea de a cere in instanta recuperarea banilor.”

https://www.delta-inmatriculari.ro/taxa-de-mediu-a-fost-eliminata-cum-iti-poti-inmatricula-acum-masina-simplu-si-rapid/#:~:text=9%2F2013%2C%20care%20reglementa%20plata,fi%20obligati%20la%20plata%20ei.

Felicitari pentru analiza. Populismul tine in loc multe lucruri in Romania, din pacate… Cine a avur curaj sa fie inaintea vremurilor acum are parte de dezvoltare si de surplus de cetateni (Cluj, Oradea etc). In Bucuresti calitatea vietii lasa de dorit si masina care domina spatiul public este un factor determinant. Bine punctat si cu impozitele mici si taxa auto inexistenta. Romania, cimitir al masinilor poluante! Stai si te intrebi daca UE (prin principalele tari din vest) nu ne-a lasat in mod deliberat sa ii scapam pe ei de fumegatoarele lor pe patru roti…

Foarte frumos, dar de ce mergeți cu BMW seria 5 la Centrul de Afaceri, unde sunt ședințele de Consiliu Local, și nu cu transportul public? Vorbiți de politicienii care și-au luat autoturism ca statement, în condițiile în care dvs aveți BMW seria 5?

Apreciez timpul si documentarea in detaliu al autorului. Dar nu este decat o lege care ma indoiesc ca va fi aplicata. Asa cum a fost si este legea deseurilor si gropilor de gunoi pentru care avem acum infrigement. Apoi sa vedem si cauzele. 1. Bucurestiul nu are o zona metropolitana determinata clar juridic si teritorial. 2. Nu are un PUG unde sa fie inclusa zona metropolitana. 3. Fiecare sector prin primar si – a facut propriile actiuni fara sa gandeasca unitar si global pentru intregul oras. 4. La o densitate de 11.000loc/kmp nici un primar de sector nu ar trebui sa mai accepte noi blocuri cu 10-25 etaje. 5 Terenurile vechilor platforme industriale sa includa doar blocuri de P+4 si multe spatii verzi. Acum in platforma Aversa Obor sunt in proiect 10 blocuri de 25 etaje. 6. Trotuarele sa nu mai fie taiate la 50cm latime si taiati aiurea copacii din parcuri ce apoi se usuca in 2-3 ani. In carierul Pipera langa spitalul nou Oculus trotuarul are maxim 25 cm, se merge ca pe barna. 7 Multe institutii publice mutate in orasele din aria periurbana/metropolitana cu descentralizarea centrului orasului. 8. Parcarile de resedinta platite la valoare mare si folosirea parcarilor colective etajate. 9. In toate microcartierele locuri speciale pentru parcare biciclete dar si triciclete adulti. 10. Taxarea si impozitarea adecvata ale celor care au si folosesc masini de teren in oras si mai mult de o masina per familie.

Nu vom scăpa niciodată de mentalitatea „Anglia are faliții ei, noi de ce să nu-i avem pe ai noștri?” Importăm toate prostiile din Vest fără a ne pune problema dacă se potrivesc sau nu reliefului, climei sau mentalității noastre, doar ca să dne demonstrăm docilitatea și adeziunea la „valorile europene”!
Da, anul viitor vor fi alegeri, pentru mine fix apetența candidaților de a implementa „soluții de mobilitate” va fi criteriu de departajare. Dar exact în sensul INVERS…

60% din populație să fie situată la mai puțin de 500 de metri distanță față de o linie de transport public care….

Ha, ha, ha… cind am citit asta am crezut ca e la misto, o fi un pamflet, … incredibil de cita birocratie sunt in stare alesii. Chiar e adevarat, chiar e lege?
Si cind te gindesti ca se tot vorbeste de reducerea birocratiei, parca vad ca se va forma o comisie la fiecare primarie, care va avea niste directori, secretare, calculatoare si care vor monitoriza situatia numarind batrinii, persoanele cu copii in brate, si vor masura cu pasul distantele. Si se vor face si rapoarte.

In oras circul aproape exclusiv cu bicicleta si stiu despre ce vorbesc

1. In ge a crescut ceva circulatia bicicletelor si si cea a mortilor in trafic.
2. Doar un naiv, sa nu-i spun altfel, poate crede ca bicicletele ar putea rezolva circulatia in marile orase. As mentiona ca populatia imbatrineste, ca exista multe zile cu ploi, vint, zapada, canicula.
3. Nu e spatiu de parcare biciclete si, cel mai rau, bicicletele se fura in veselie.

PNRR este in multe privințe o colecție de obiective nerealiste pe care cineva crede ca le rezolva aruncând suficient de mulți bani. Am câteva probleme cu întreaga discuție:
1. Popularitatea masurilor (in traducere, suportul social) nu este suficienta. Legile nepopulare nu vor avea suportul societății. Fără o pregătire prealabila, legea apare pe un teren in care poate sunt câțiva susținători, dar nu e nici pe departe ce ar trebui sa fie.
2. Un oraș care are o infrastructura bine articulata poate evolua spre reducerea necesitații autoturismelor. In Majoritatea orașelor pe care le știu eu, nici poveste de sa ceva. Transportul in comun trebuie sa fie foarte bine pus la punct in termeni de frecventa, cost, convenienta etc.
3. Povestea cu ciclismul urban e cam forțată. Romania are o clima temperat continentala, cu perioade semnificative din an in care ciclismul este ca sa fiu blând nepractic.
4. Electrificarea si reducerea dimensiunilor vehiculelor personale ar fi poate o decizie mai pragmatica pentru traficul urban, in direcția reducerii poluării. Pentru asta trebuie construita infrastructura adecvata.

Intrebare: sunt permise carutele cu cai? Pe langa legile de mobilitate, mai trebuie reglata usor din buton si mentalitatea romanilor, asa cum cauti frecvente la radiourile mai vechi. Atata timp cat exista unii care merg si pana la chioscul de tigari cu masina, ma indoiesc ca toata lumea va accepta noul mediu ecologizat. Pentru unii „miscare” inseamna flexarea gleznelor pe pedalele masinii sau cel mult schimbarea vitezelor. Pe de alta parte, tot UE vine si spune: dragii nostri daci liberi, nu este suficient doar sa amenajati piste pentru biciclete sau sa taxati masinile, ci trebuie sa construiti o retea feroviara care sa conecteze orasele cu alte orase sau localitati si care sa fie folosita de navetisti, de cei care lucreaza in Pipera sau de cei care fac „naveta” Bucuresti- Mall Baneasa pentru shopping. Pentru asta desigur, trebuie ca guvernul sa stranga vreo cativa ani din bucci si sa nu sifoneze nici un euro din PNRR. Apoi ne miram ca rata mortalitatii in randul romanilor este mare, din cauza obezitatii, AVC-urilor, infracturilor miocardice sau stresului. Ca fapt divers, Parsiul are 3 centuri si o construiesc pe a patra si cu toate astea traficul este infiorator in oras la ore de varf. Domnu’ Ciolacu succes la construit infrastructuri!

Criteriul de 500 m este scoas din pix. De la usa blocului unde locuiesc pana statie de tramvai am de mers 700- 800m, la un autobuz 1km si la un troliebuz 1,7 km. Mai sa fie, ar trebui demolate multe din blocurile socialiste, largit carosabilul ca sa ajunga transportul public la 500m. Daca scriati la 1km era mult msi realist. De aici se vede ca multe straregii, drafturi si proiecte sunt facute din birouri si nu din teren. Nu stiu a folosi nici macar Google Earth ci doar pentru Solitaire.

357 masini la 1000 locuitori. dar in Bucuresti si Cluj cifrele sunt altele, respectiv peste 700 masini la 1000 locuitori. nu adunam Salajul si Vasluiul cu Bucurestiul sa dea o medie frumoasa. In plus numeroase familii au 2-3 masini. Termenul 2026 este extinctiv pentru a doua transa de masuri. prima transa este Q2 2024. de exemplu vreo 550km piste de biciclete in mediul urban (22% ar trebui sa fie in Bucuresti, apoi procentual pentru fiecare oras), iar 6600 de statii de incarcare electrice trebuie sa fie construite. din care vreo 1300 in Bucuresti, adica cam 250-300/sector, in functie de populatie. PNRR capitolele 6 si 10. PNUMD vine cu REDUCEREA DE LOCURI DE PARCARE SI BENZI SPECIFICE

„…perioada din viața noastră pe care o petrecem în mașini pentru a ajunge la școală, la muncă sau pe unde avem treabă este una considerabilă. Calculați orele zilnice, înmulțiți cu săptămânile dintr-un an, calculați la scara a zece ani și vă veți speria când veți avea în față perioada uriașă pe care o puteți dedica familiei, unui sport, unui proiect nou sau pur și simplu statului degeaba, somnului, relaxatului, că avem nevoie și de ele ca să trăim în armonie.”

Senzational sofismul* asta! 😂️

Cica „perioada din viața noastră pe care o petrecem în mașini pentru a ajunge la școală, la muncă sau pe unde avem treabă este una considerabilă”, perioada care „o puteți dedica familiei, unui sport, unui proiect nou sau pur și simplu statului degeaba, somnului, relaxatului”.

Sigur ca da, „o putem dedica familiei etc.”, insa NUMAI DACA NU MAI MERGEM DELOC la scoala, la munca sau pe unde avem treabă, ci stăm acasa 7/24. Că, daca mergem „pe unde avem treabă” pe jos, cu bicicleta, cu metroul/tramvaiul/autobuzul, perioada din viața noastră pe care o petrecem deplasindu-ne ASTFEL e de citeva ori mai mare decit daca folosim automobilul personal. Vad ca despre placerea de a te inghesui in mijloacele de transport in comun, de a te ploua asteptindu-le, de a cara doua valize pina la gara (si soacra in spinare) cind pleci din localitate etc. nici nu aminteste autorul textului politico-ideologic de mai sus.

(*)

sofism, sofisme substantiv neutru
1. Silogism sau raționament corect din punct de vedere formal, dar greșit din punctul de vedere al conținutului (fiind bazat pe un echivoc, pe utilizarea aspectelor neesențiale ale fenomenelor etc.), adesea folosit pentru a induce în eroare.

Locuiesc in Cluj pe un deal si lucrez pe altul. Il invit pe autor sa faca o data traseul cu bicicleta. Da sa faca si cumparaturi , sa duca si doi copii la scoala. Il las sa aleaga ziua….sau o perfecta zi de iarna cu lapovita, sau una din aia cu 36 grade vara la umbra. Nu aveti de ce imi multumi, stimate autor.

Din păcate autorul articolului nu a trăit în comunism ca să poată face comparație.
„Mobilitatea urbana” promisa de UE a fost încercată de Ceaușescu. Și la oraș (centrul civic din București de exemplu) și la sate (sistematizarea urbana)
Și din păcate pentru autor, România era mult mai poluata în comunism decât acum deși nu erau atâtea mașini personale și benzina era pe cartela. Bicicleta nu va rezolva transportului urban. Nici trotineta, nici zona cu taxa.

Intotdeauna am gasit timpul petrecut in masina personala o delectare. Ma bucur atat de mult de drumurile motorizate incat adeseori aleg rute intortocheate, mai ales cand ma intorc de la munca. Poate si pentru ca sunt pe jumate ardelean si vietuiesc in Ardeal tind sa prelungesc plimbarea mergind cu maxim 40-50 hm/ora in oras si maxim 80 intre localitati. Bucuria mea e cu atat mai mare cu cat intreaga familie impartaseste gustul pentru motorizare. Probabil ca cele mai frumoase si reusite conversatii in familie se petrec in masina, mai ales in ambuteiaje. Ba mi-aduc aminte ca am stat odata o juma de ora la bariera cu nevasta si 2 amici si ne-am simtit excelent, ca aveam termosurile cu ceai rece la noi si era vara asa ca a iesit un picnic de minune la umbra tufelor feroviare. Desi detinem 2 masini, preferam sa ne programam drumurile in asa fel incat sa mergem impreuna si tare mi-e mila de cei care nu au ocazia asta de a petrece timp tihnit cu familia sau care, egoisti fiind, prefera sa pedaleze singuri pana la serviciu doar ca sa scape de forfota celor mici sau de gura soacrei. Ii compatimesc pe biciclisti si pentru ca nu prea dau semne ca ar pricepe ca ei sunt cei mai expusi la poluarea urbana. Sincer, sunt depasit de etalarea masochismului acestor sisifi urbani: ei cer tot mai multe piste…in orase, in loc sa caute locuri frumoase, ozonare, precum padurile unda sa se plimbe fara grija accidentelor.

Ador plimbarile cu masina si pentru muzica (e singurul loc unde pot asculta la volum mare un Miles Davis de pilda), carti (pesemne si biciclistii pot asculta audiobookuri in casti…dar, e oare vreo placere in a…lectura in hartoape, claxoane si co2?) si, desigur, sex.

Deci. Orice individ care atenteaza la proprietatea mea motorizata si la bucuriile mele marunte de burghez, este un comunist (oricum s-ar numi el pe sine: ecologist, progresist, pesedistliberschimbist sau haurist, ). Si-l invit sa se deplaseze in Corea de Nord si, eventual, sa ramana acolo, ca aia nu au ambuteiaje si nici poluare, iar bicicletele sunt ieftine si galbene.

Sunt adeptul folosiri transportului public si chiar fac asta in fiecare zi. Totuși nu știu prea multe orașe mari din lume in care transportul public este suficient de dezvoltat ca sa bata flexibilitatea oferita de automobil. In încercarea de a oferi acestea opțiune in orașul in care trăiesc exista o rețea destul de buna (autobuze sau trenuri la cca 1 km distanta de potențialii călători, dar cu frecventa destul de modesta). Totuși intre orele 9 si 16 si 19-23 majoritatea autobuzelor circula cu 1-2 călători, sau chiar goale.
Ma întreb de ce in epoca in care tehnologiile recente permit, in numeroase meserii, munca de acasă (telemunca cum se spune acum in România) nu se renunța la deplasarea oamenilor spre „birouri”.
Ma întreb de asemenea de ce trebuie sa se înghesuie 2 milioane de suflete in București si nu pot lucra la fel de bine in alte orașe sau chiar sate. Știu ca sunt argumente legate de piața, concentrarea de afaceri, contacte, etc, dar ele nu se aplica in toate companiile sau agențiilor guvernamentale.
Bicicleta este un mijloc de transport destul de periculos (ceva mai puțin periculoasa decât o motocicleta, am pe strada mea niște cruci dedicate unor suflete sacrificate pe altarul Harley Davidson). Am avut doi colegi bicicliști care au avut accidente grave după ce au fost loviți de un automobil, unul într-un parc!. Ambii s-au pensionat anticipat. Am asistat la un alte accident, la doar 50m de casa mea in care un biciclist a fost lovit de o mașina. Si asta când exista pista dedicata pentru biciclete.
La felul cum se conduce in București sau Cluj mersul cu bicicleta este un act de mare curaj.

In trecut romanii traiau foarte ecologic: case din lut, acoperite cu olane, wc-uri in natura, deplasare cu vehicule motorizate cu aprindere prin ciomag si care consumau sub 5 kg de fan la suta de kilometri. Comunitatile erau autosuficiente: fierar, tabacar, croitor, brutar etc. Nu exista obezitate dar nici viata intelectuala. Hotia era combatuta eficient, fara pedepse drastice.
Urbanizarea a presupus eficientizare, progres economic dar si poluare ori crize, imbogatire fabuloasa dar si saracie totala, coruptie dar mai presus de toate: viata intelectuala, si asa-numitul progres.
Acum intelectualii ne pun sa ne intoarcem la caruta sau sa acceptam sa traim la mila elitelor urbane (am vazut in comunism si pos-comunism de ce sunt capabile..).Resurse pentru o conversie eficienta si corecta nu exista.
Nu o sa mire pe nimeni ca va castiga a treia varianta: selectarea unor elite fara pretentii intelectuale, extremiste care vor frana progresismul cu orice pret.

Legea este un SF.
Pedalatul acesta pe mersul pe jos si pe bicicleta este exagerat la maximum.
Dimensiuni, frecvente de timp, distante sau procente legiferate sunt scoase din burta.

Pentru început există o soluție asemănătoare nodului gordian. Nu necesita fonduri, doar o lege drastica prin care se oprește dezvoltarea cantitativa a orașelor mari, respectiv construcția de blocuri și a investițiilor economice. Va rezulta dezvoltarea provinciei si stoparea migrației spre capitala si spre Cluj, Timisoara, Iasi, etc. Poate apare chiar si o migrație dinspre aceste centre a unor oameni care vor sa aibă o vista mai liberă.

Bucurestiul este aglomerat din momentul cand incep scolile pana se termina, evident nu in perioada vacantelor.
Daca vreti un oras curat trebuie identificata problema care duce la acest trafic.
Problema este la Ministerul Invatamantului respectiv inscrierea copiilor la scoala se face si cu mutatie.
Daca ar disparea aceast paragraf, orasul ar scapa de zeci de mii de drumuri cu masina pe zi ale celor care-si duc copiila scolile mai ,,bune” din alte zone decat din cea de resedinta sau pentru ca in zona chiar nu au o scoala. Alte drumuri aiurea apar pentru ca nu-si fac profesorii treaba la ora se apuca sa le dea meditatii copiilor din clasa a a 3-a.
Deci solutia exista, insa cineva trebuie sa fac cava si printre aceste cevauri este ca primarii sa nu mai schimbe borduri, ci sa faca scoli si gradinite, nu piste de biciclete si ca profesorii sa fie stimulati sa-si faca treaba.
Pe cel cu care nu coboara din masina sa mearga la paine nu poti sa-l schimbi, oricate constrangeri ai face intotdeauna va exista o banda a 2-a pe care sa se opreasca pe avarii.

Bucurestiul este aglomerat din momentul cand incep scolile pana se termina, evident nu in perioada vacantelor.
Daca vreti un oras curat trebuie identificata problema care duce la acest trafic.
O problema este la Ministerul Invatamantului respectiv inscrierea copiilor la scoala se face si cu mutatie.
Daca ar disparea aceast paragraf, orasul ar scapa de zeci de mii de drumuri cu masina pe zi ale celor care-si duc copiila scolile mai ,,bune” din alte zone decat din cea de resedinta. Alta problema la Primarii pentru ca in unele zone chiar nu au o scoala.
Alte drumuri aiurea apar pentru ca nu-si fac profesorii treaba la ora se apuca sa le dea meditatii copiilor din clasa a a 3-a.
Deci solutia exista, insa cineva trebuie sa fac cava si printre aceste cevauri este ca primarii sa nu mai schimbe borduri, ci sa faca scoli si gradinite, nu piste de biciclete si ca profesorii sa fie stimulati sa-si faca treaba.
Pe cel cu care nu coboara din masina sa mearga la paine nu poti sa-l schimbi, oricate constrangeri ai face intotdeauna va exista o banda a 2-a pe care sa se opreasca pe avarii.

Pistele de biciclete sunt făcute să cazi cumva în vreo gura de canal sau să cazi de pe bicicleta și vorbește de avioane

Genul asta de politici rupte de realitate isi are zilele numarate, clasa medie a saracit prea mult. Nu pentru ca in sine ar fi indezirabile, ci pentru ca se pretinde aplicarea lor heirupist-revolutionara intr-o societate care nu e pregatita deloc pentru asa ceva. Sunt pe fond niste utopii, exact ca si comunismul, a caror aplicare practica prin revolutie/decret are acelasi potential genocidar prin efecte pervers-colaterale.
Progresismul are desigur rolul sau, insa nu stie unde sa se opreasca si de aici ni se trag toate.

Distanță casă-serviciu : 12, 5 km
Timp total ( dus-intors) cu masina 50-60 minute Cost lunar 290 ( la prețul de azi al benzinei)
Timp total cu transportul public : 160 minute în medie, cu un minim de 140 și maxim de 180 Cost lunar 600 lei ( costul a două abonamente lunare eu + soția)
Deci, prefer ca cele minim 100 de minute diferență să le petrec dormind sau făcând cu totul altceva decât statul prin stații. Plus economia de bani.

Vreau sa inteleg mai bine.
Lipsa infrastructurii si/sau cu PNRR-ul contribuie la legarea de glie (urbana)?
Nu mai exista drumuri unde se poate merge cu caruta sau sareta?
Nu o sa se mai cante cantecul meu preferat din copilarie?
„Peste munti si peste vai
Trece o caruta
Si din toate fetele
Tu esti mai draguta”

:))

Felicitări domnule Gingheș și mulțumim: ați abordat o temă de discuție aproape absentă din agenda publică și politică. Creșerea masivă a traficului cu automobile personale reprezintă unul dintre cei mai importanți factori care diminuează calitatea vieții în orașele medii și mari. Practic, înmulțirea fără precedent a autoturismelor „mânâncă” spațiil verzi și pietonale, solicită soluții de parking și garaje, adică o categorie de spații a căror grad de ocupare este redus în mare parte din zi și deci, din an. Ceea ce înseamnă că spațiile cedate parcărilor sunt spații scoase -sustrase altor funcții citadine: agrement, relaxare, circulație etc.
S-a ajuns în situația în care pietonii efectiv se strecoară pe trotuare îngustate de necesitatea creării de alveole de parcare temporară. Însă mulți șoferi urcă și parchează direct pe trotuar.
Avertizarea-amendarea celor care ocupă astfel zonele pietonale este timidă – primarii nu prea au curaj, de teamă că pierd voturi.

Am citit articolul cu atenție și am ajuns la convingerea că, din lipsă de timp, domnul primar a pus scrierea lui în sarcina unui consilier. În necunoștință de cauză, acesta a îndeplinit sarcina superficial. Cu permisiunea autorului și a administratorilor platformei contributors.ro, îndrăznesc să aduc câteva observații, ca locuitor al unui „mare municipiu din România”, având speranța că cel care a scris textul le va citi.

Adjectivul „excesiv” care determină substantivul „motorizare” omite să definească excesul, respectiv, norma în raport cu care se înregistrează un surplus, un exces. România are cea mai mică rată de motorizare din Uniune, cu 10% sub cea a Bulgariei și aproximativ jumătate din cea a Italiei, spre exemplu. În cazul în care raportarea se face la vreun stat african, la Liberia, să zicem, atunci autorul textului a uitat să menționeze acest lucru. Altfel, dacă pe o străduță îngustă se întâlnesc două autoturisme, deja sunt prea multe.

Și, pentru că am scris despre Italia, acolo sunt străzi croite în urmă cu 2000 de ani pe măsura carelor trase de un cal, dar un bun management al traficului face circulația posibilă și astăzi. Astfel, am ajuns la PRICIPALA cauză a dificultăților din traficul bucureștean: lipsa infrastructurii și ineptul management al traficului.

București este singura capitală europeană care nu are o centură rutieră funcțională. Dacă, spre exemplu, lucrezi în zona Fundeni, sau Voluntari și locuiești în Popești, este tragedia vieții! Centura este o MIZERIE! În mod normal ar trebui să mergi cu mașina pe centură 20 de minute, căci prin oraș faci o oră și jumătate. Este preferabil orașul.

Managementul traficului este îngrozitor! Spre exemplu, circul frecvent pe Șoseaua Pantelimon și aproape de fiecare dată prind cele aproximativ 10 semafoare pe care la întâlnesc sincronizate pe culoarea roșie. Este incredibil! Pare o glumă proastă a unei minți „deranjate”, dar nimeni din partea autorităților nu este interesat de asta.

S-a inaugurat cu mare tam-tam, în schimb, o bandă dedicată transportului în comun, pe o arteră cu patru benzi pe sens, unde se circula oricum fără nicio problemă. Acolo unde există probleme, însă, ele rămân nerezolvate.

Apoi, București este singura capitală europeană prin care circulă autobetoniere. Nu doar că îngreunează traficul urban, dar aduc pe străzi noroi din șantiere, astfel că viața bucureștenilor se derulează invariabil între glod și tină, după cum se succed anotimpurile. În toate capitalele europene mortarul se prepară pe șantier, în București, nu!

În nicio capitală europeană mașinile mari de marfă NU au acces. Marfa este depozitată în spațiile construite pe centură, iar aprovizionarea se face noaptea (seara târziu, dimineața devreme) cu VAN-uri. În București mașinile de marfă blochează în mod curent traficul, fără ca edililor să le pese câtuși de puțin.

În toate capitalele europene mașinile de curățenie spală străzile noaptea, dar în București merg pe străzi când vor contractanții, mari firme care derulează afaceri dubioase cu primăriile.

Cât despre poluare, consilierul care a scris articolul bate câmpii cu grație, „copy-paste” după documente vest-europene, fără nicio legătură cu realitatea românească.

Principala sursă de poluare în București este arderea ilegală a deșeurilor (a se vedea seria de emisiuni TV „România te iubesc”). Pe locul al doilea se află arderea combustibililor fosili în centrale termice. Abia pe locul al treilea se situează traficul auto, la concurență cu spulberarea de vânt a prafului și nisipului de pe șantierele neprotejate. În Occident, aceste surse de poluare au fost înlăturate de mult, de aceea traficul auto se află pe primul loc.

Ne-siguranța rutieră este exemplificată îngrozitor de DN2/E85, „drumul morții”, un exemplu elocvent de inepție în managementul traficului și lipsă criminală de infrastructură. Sistemul constructiv „o bandă și jumătate” este vinovat de sute de accidente și vieți pierdute! Este, probabil, exemplul cel mai relevant de nesiguranță rutieră din Europa!

A pretinde că nu există soluții, ori că sunt „prea multe mașini”, în contextul în care România are cea mai mică rată de motorizare, este nu doar recunoașterea incompetenței în rezolvarea problemelor, ci complicitate la crearea dezastrului actual din traficul rutier și dovada incapacității de a îmbunătăți situația. Eu cred că este suficient, pentru o radicală îmbunătățire, să adoptăm soluțiile din Vest. Inclusiv în privința trotinetelor electrice.

A spune că dezastrul actual de pe șosele nu este creat doar de mașinile care sunt, ci mai ales de cele care vor fi (cu referire sofistică la probabila viitoare creștere a ratei de motorizare în România) este ridicol, dacă nu ar fi mai degrabă o dovadă de aroganță. Repet, uitați-vă cum administrează traficul rutier statele UE care au un număr dublu sau triplu de mașini la mia de locuitori și copiați de la ele! NU resursele lipsesc, ci voința funcționarilor publici de a lua în seamă nevoile reale ale cetățenilor!

Transportul public din București este, spre deosebire de alte capitale sau mari orașe europene, TOTAL imprevizibil. Dacă în Barcelona, bunăoară, îți poți planifica un itinerar care implică trei mijloace de transport, consultând online orarele de parcurs, în București, probabil nici peste un deceniu acest lucru nu va fi posibil!

Pe străzile Bucureștiului apar peste noapte șantiere care blochează cu lunile traficul. Conducătorii auto conduc cum au chef, iar autobuzele se defectează (sau chiar iau foc) atunci când vor ele. Apariția în trafic a gropilor, autobetonierelor, camioanelor, sau a mașinilor de curățenie nu poate fi anticipată niciodată. Despre ce fel de mobilitate urbană vorbim?!

În fine, „Taxa auto” este aberantă dintr-un motiv simplu, dar aparent de neînțeles pentru autorul textului, anume că reprezintă o barieră comercială pe o piață unică. Mai pe înțelesul domniei-sale, ar însemna ca un cetățean din Moinești care cumpără mașina cuiva din Bacău ar fi nevoit să plătească o taxă.

Starea tehnică a autoturismelor este verificată periodic, iar a celor cu vechime peste 10 ani, anual. Dacă autorul crede că verificările sunt defectuoase, apoi asupra celor care le fac trebuie să se îndrepte atenția domniei-sale, nu asupra vârstei vehiculelor. Există, spre exemplu, autoturisme mai vechi de 10 ani, care consumă și poluează mai puțin decât SUV-uri de construcție recentă, prin urmare, de ce nu propune autorul suprataxarea SUV-urilor? (A se vedea decizia edililor parizieni, spre exemplu.) …Care ar fi de fapt tot o prostie pentru România, din motivele arătate anterior.

Mult, puțin, mic, mare, frumos, urât etc. sunt termeni subiectivi …Impozitul pe mijloacele de transport este „mic” în raport cu ce, în statul UE cu cei mai săraci cetățeni? În raport cu veniturile românilor? Dacă ar fi stabilit în funcție de nivelul de poluare, impozitul pentru mijloacele de transport ale instituțiilor publice ar trebui să fie uriaș, întrucât sunt cele mai poluante.

Dacă se dorește înnoirea parcului auto, atunci programul de stimulare ar face bine să aloce prime de casare mai mari, să zicem de 2500EUR (cum era prin Germania, dacă-mi amintesc bine). Apoi, cât timp vehicule cu motoare termice se produc în UE, nu văd problema dacă se achiziționează astfel de mașini. De altfel, NU este foarte clar dacă cele cu motoare electrice sunt mai ecologice decât cele cu motoare termice. Amprenta ecologică pentru fabricarea vehiculelor este similară, iar energia consumată poate fi obținută din energie primară, în mai mare sau mai mică măsură, de origine fosilă. Depinde de mai mulți factori și nu-i loc aici de analiză asupra temei.

„Posibilitatea ca un drum de 40 de minute cu mașina personală să îl facă în 20-25 de minute cu transportul public” nu există în București și acesta este motivul pentru care parcările precum cea din Pantelimon sunt pustii și se află într-o cumplită mizerie.

Am scris acest comentariu întrucât se apropie alegerile, iar USR pare rupt de realitățile României. Nu știu dacă autorul textului îl va citi, dar problemele punctate mai sus sunt într-adevăr teme de mare interes pentru cetățeni. Tratate realist de către politicieni, ele pot capta interesul alegătorilor. Tratate superficial, pun USR într-o postură ridicolă.

Greseala societati este ca a dat acces la permis CONDUCERE auto la orice analfabet functional si la orice netestat pt consum de droguri. Solutia anulat permisul pe viata la orice drogangiu sau depistat cu urme drog in sange.sau firul de par..la fel si la cei ce au accidentat pietoni pe marcaj sau zone pietonale sau au facut accident auto cu victime . Retestare la 10 ani pt permis auto test teoretic pt reinoire.

Astăzi este o zi minunată de mers pe bicicletă!

Domnule Ghinghes, daca cititi comentariile, imi permit sa va dau un sfat – interveniti cu clarificari, se spun multe aiureli!

In socialism s-ar fi spus ca sunt prea multe masini si trebuie inputinate, ca tovarasii pot sa circule si cu transportul in comun.
In capitalism s-ar fi spus ca arhitectura urbana nu mai corespunde realitatilor si circulatiei urbane si trebuie adaptata, pentru a veni in folosul cetatenilor/contribuabililor.
Oare ce spunem noi, apud UE?

Orasul Bucuresti nu are si nici nu a avut o strategie de regenerare urbana. Nimeni nu se gandeste ce facem cu microcartierele dormitor cu blocurile construite intre 1970- 1987 care au mari probleme de confort. Ce se poate demola si ce se poate construi in loc. Apoi si cu zonele cu case vechi declarate ca perimetre urbane protejate. Caci si aici s – a construit haotic, fara a se respecta niste limite. De cat spatiu verde avem nevoie si cat este poluarea fonica si al aerului. Fiecare se vaita in felul sau. Imobiliarii ca dau faliment, automobilistii ca traficul este infernal, locuitorii ca suporta prea multa poluare iar sistemul medical arata ca in Bucuresti sunt multe boli date de poluare. Puna nu vor fi puse in ecuatie banii si afacerile cu constructiile si locuitorii, infrastructura si calitatea mediului nu se va rezolva nimic decat lamentari din toate partile.

În Ploiești nu există poluare (râdeți dar nu aveți de ce) poate sa putea cât cuprinde garda de mediu spune fară excepția că nu sau înregistrat valori ridicate de poluare și atunci pentru ce să nu merg cu mașina personală?

Nici la Min. Transportului nici la Primaria Capitalei nu am vazut si citit un studiu despre raportul transport public structura si eficienta si cel personal. In Varsovia, Sofia, Budapesta liniile de tramvai sunt de 3-4 ori mai numeroase decat autobuzele si troleibuzele. Aceasta pentru ca ocupa un spatiu mai mic, timp pe parcurs mai mic. In Bucuresti extinderea autobuzelor chiar electrice si troleibuzelor face ca circulatia sa devina infernala pe bulevarde si strazi de latime medie si mica. Iar traseele de tramvai pot fi in sistem de circuit.