marți, decembrie 7, 2021

Legislația fiscală intre dorință și realitate – Episodul 2

Voi continua astăzi foiletonul promis cu câteva sugestii referitoare la îmbunătățirea legislației în domeniul impozitului pe profit. Deși, conform informațiilor oficiale, acest impozit a adus la bugetul de stat în anul 2011 doar 10,3 mld lei, adică aproximativ 6,45% din veniturile totale (comparativ, TVA-ul a adus 47,9 mld lei reprezentând circa 30% din total), bătaia de cap și stresul pe care îl generează contribuabililor este cu siguranță mult, mult mai mare.

Așadar, în opinia mea, simplificarea acestui impozit este mai mult decât o necesitate, este o obligație morală a celor care fac regulile în fiscalitate.

Ce ar trebui să se întâmple?

1. Să beneficiem de o mai corectă deductibilitate fiscală a provizioanelor

Este bine știut faptul că în prezent, Codul Fiscal din România este foarte restrictiv în ceea ce privește deductibilitatea diferitelor categorii de provizioane. Ideal ar fi ca legislația fiscală să permită deductibilitatea fiscală a tuturor provizioanelor înregistrate de o companie, atâta vreme cât acestea au fost constituite respectând Standardele Internaționale de Raportare Financiară (”IFRS”).

Astfel, contribuabilii vor fi încurajați să își crească afacerile (asumându-și riscuri mai mari), nefiind obligați să plătească impozit pe venituri nereale, în condițiile în care unii dintre clienții lor au dificultăți financiare, dacă o parte din bunurile aflate în stoc sunt degradate fizic sau moral sau când (din păcate pentru ei) afacerile pe care le-au făcut s-au dovedit a fi păguboase, clientul neputând să plătească facturile.

Statul trebuie deci să fie solidar cu plătitorul de impozite nu doar la câștig (taxându-i câștigurile obținute) ci și la pierdere (oferindu-i șansa de a scoate din baza de impozitare veniturile nerealizate).

2. Să fie modificate regulile privind amortizarea fiscală

Dacă vom întreba orice contabil sau consultant fiscal care lucrează în România ce părere are despre modalitatea de calcul a amortizării fiscale, acesta va răspune, în cel mai fericit caz, că aceasta este greoaie și / sau complicată. Adevărul este însă că acest domeniul reprezintă un adevărat coșmar: avem un catalog stufos cu categorii și subcategorii numeroase de active imobilizate, cu perioade de amortizare diferite, cu reevaluări care în diverse perioade au fost deductibile sau nedeductibile fiscal și peste care s-au suprapus schimbările de metode ce au avut loc de-a lungul timpului. De multe ori,chiar specialiștii au păreri și interpretări diferite.

Noul sistem ar trebui să fie flexibil, ușor de urmărit și implementat de către contribuabili și simplu de verificat de către organele de inspecție fiscală.

Ce se impune?

  • Eliminarea catalogului complicat de durate de amortizare și introducerea a 4, maxim 5 intervale de calcul a amortizării fiscale pentru toate bunurile care se încadrează în categoria activelor imobilizate. Sau (de ce nu?), acceptarea duratelor de amortizare prevăzute de politicile contabile ale contribuabililor.
  • Acceptarea ca și active amortizabile fiscal a fondului de comerț și a cheltuielilor de constituire care în prezent sunt nedeductibile.
  • Deductibilitatea fiscală a unei părți din reevaluărea anuală a mijloacelor fixe, aferente actualizării costului acestora cu rata inflației oficiale publicată de Institutul Național de Statistică (eliminând astfel impozitul pe inflație).

3. Să se așeze pe baze noi deductibilitatea fiscală a cheltuielilor cu autoturismele

Legislația care acoperă această zonă a fost și rămâne în continuare neclară, interpretabilă, subiect de dispute între autoritățile fiscale și contribuabili. Cauzele sunt numeroase și țin pe de o parte de lobby-ul puternic al producătorilor și comercianților de autoturisme iar pe de altă parte de dorința guvernanților de a stoarce cât mai mulți bani la bugetul de stat de la posesorii acestora.

Pentru o mai ușoară gestionare a deductibilității fiscale a cheltuielilor cu autoturismele ar trebui avute în vedere următoarele măsuri:

  • Introducerea unui plafon maxim de deductibiltate fiscală a amortizării aferente autoturismelor, spre exemplu 15.000 euro (comparativ, în Marea Britanie plafonul este de 12.000 lire sterline). Același plafon ar trebui să opereze și cu privire la TVA. Deși România este țara în care mașinile de superlux se cumpără pe firmă, statul român nu este atât de bogat încât să accepte contribuabililor săi deductibilitatea fiscală a unor mașini scumpe. Mai pe românește, ”domnia și prostia se plătesc”.
  • Stabilirea unui nivel maxim lunar, deductibil fiscal, al cheltuielilor cu combustibilul, de exemplu, echivalentul a 60 l /lună per autoturism. În măsura în care se consumă mai mult, utilizatorul va trebui să demonstreze cu documente justificative (ordin de deplasare, foaie de parcurs, etc) faptul că deplasările au fost în interes de serviciu.
  • În acest mod se elimină birocrația și costurile suplimentare cu întocmirea documentației aferente autoturismelor care sunt oferite salariaților ca și mașini de serviciu și care sunt folosite aproximativ 1.000 km lunar. Totodată, se oferă posibilitatea celor care se deplasează în interes de serviciu mai mult de 1.000 km să poată deduce cheltuielile cu combustibilul și TVA aferentă.

4. Calculul și raportarea impozitului

Am lăsat la final un lucru cel puțin la fel de important precum cele de mai sus și care ține de birocrația aferentă impozitului pe profit.

Avem în codul fiscal o măsură foarte bună care dă posibilitatea contribuabilului să aleagă între:

  • a calcula și plăti impozitul pe profit trimestrial cu o regularizare finală la sfârșitul anului

sau

  • a plăti trimestrial pe baza impozitului datorat anul anterior, urmând să calculeze și să plătească diferența la regularizarea de la sfârșitul anului.
Asta ușurează mult activitatea celor implicați în calculul impozitului, reducând practic de la un număr de 5 (cinci) operațiuni de calcul de impozit pe an (4 trimestriale + regularizarea) la una singură.

Măsura aceasta este însă în așteptare, aplicarea ei fiind amânată în fiecare. Sper că ea va deveni însă funcțională începând cu anul fiscal 2013.

Desigur, idei de îmbunătățire a legislației ce reglementează acest impozit sunt mult mai multe. M-am oprit doar la 4 capitole mari care ne-ar face viața mult mai ușoară.

Articol aparut pe Blogul personal

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Excelenta initiativa. Propunerile sunt binevenite (daca nu chiar salutare).

    Totusi v-as ruga sa va rezervati „un pic de timp” si altor idei si tendinte antieconomice sin neconcurentiale, dar cu efecte vizibile si simtitoare, intrucat riscati sa nu aveti la ce sa aplicati impozitul pe profit.
    Astfel :
    1. foarte multe instante de judecata (pot sa va dau si nume – la una singura am numarat 14 hotarari judecatoresti), statueaza in mod constant ca emiterea facturilor fiscale nu este obligatorie – fara nici o deosebire de natura sumei (pacat ca nu va pot ingrosa ideea), desi art. 155 din C.fisc. este foarte clar in acest sens. Chiar si avand ca obiect dobanzile, penalitatile sau daunele (unde daca nu vorbesti de TVA, vorbesti de impozitul pe profit), nefacturarea este o incurajare a mediului evazionist fiscal, deja multi cetateni incepand sa fluture ideile sui-generis ale instantelor de judecata (nici macar specializate, fiind vorba de Judecatorii, iar nu de Tribunale);
    – efectul imediat? – mii de dosare de pe rolul Judecatoriiilor avand ca obiect contestatie la executare impotriva bancilor si al societatilor de leasing releva sute de milioane de lei nefacturati (dobanzi, daune, penalitati, „cheltuieli”, rate nescadente, asigurari … etc.), ba mai mult, chiar in timpul proceselor bancile si ‘leasingurile” refuza sa factureze sumele deja constituite titlu executoriu, motivand ca nu se pot incarca cu sume incerte la recuperare.

    Trecand peste faptul ca expertul spune ca trebuie facturate, trecand peste textele de lege ce sunt trimise instantei de judecata, trecand peste jurisprudenta invocata, trecand peste faptul ca partile au depus raspunsurile Ministerului de Finante (iata ca MF poate face si lucruri utile si neceasare, ocazie cu care felicit Directia Juridica a MF), raspunsul instantelor de judecata este uluitor : „ce valoare juridica are raspunsul MF?”, „o instanta de judecata nu este obligata sa tina cont de parerea unui expert” (pe care tot ea l-a propus) precum si cea mai uluitoare dntre toate „daca v-ati adresat justitie, trebuie sa ii suportati hotararile!!!” Dixit

    Realizati desigur ca aceste sume sunt profit pur, si daca nu sunt purtatoare de TVA (desi ca rate scadente ar trebui sa fie), sunt purtatoare de impozit pe profit; sau ar fi trebuit sa fie daca erau facturate !!! Salutare sunt hotararile Judecatoriei Sect 2 Buc care respinge „ab initio” orice cerere de investire cu formula executorie a sumelor nefacturate, sau unde nu exista hotarare judecatoreasca in acest sens (respectiv dobanzi, penalitati, daune, … etc.) . Sesizata fiind BNR tergiverseaza ani de zile astfel de anchete, fara a lua o hotarare, desi competenta in stabilirea valorii impozitate cu impozitul pe profit ii apartine .

    – efectul indepartat – Unitati ale Parchetului din teritoriu, scot pe banda rulanta de sub urmrarire penala zeci de cetateni urmariti pentru emitere de cecuri sau bilete la ordin pe urmatoarele motive : „suma inscrisa in fila cec constituia dobanda / penalitate (???)” si „nici emitentul nu incasase bani de la debitorii sai, ceea ce l-a determinat sa nu mai onoreze fila cec la plata”.

    Fie-mi scuzata expresia : „misto! nu-i asa?” Interesant modul in care justitia intervine acolo unde „nu ii fierbe oala”, sau mai rau, acolo unde nu se pricepe; si mai rau este atunci cand intervine si spala acolo unde altii statueaza in clar ca ceva este innegrit

    2. daca vreti sa continuam pot sa merg pana intr-acolo incat sa discutam despre hotarari care arata ca neinregistrarea in contabilitate a sumelor este nerelevanta si nu este obligatorie sub aspect comercial (desi paguba unei societati comerciale, numai cu inregistrari contabile o poti dovedi). Sau mai mult, desi investite cu formula executorie (contractele de credit sau de leasing), desi sunt incuviintate si pornite executarile silite, toate aceste sume nefacturate – ce constituie titlu executoriu – sunt neinregistrate in contabilitate, si nepurtatoare de impozit pe profit .
    Cu respect,
    Paul Dobrescu

    • Da, este si aceasta o tema de discutie dar deja ne indepartam de subiect. Eu am incercat sa expun cateva idei de modificare a modului de calcul si plata a impozitului pe profit.

      Expunerea dumneavoastra aduce in atentie o problema mai veche, dureroasa si ea: lipsa unor instante specializate in drept financiar si fiscal. Care duc la anomaliile pe care le enumerati dumneavoastra.

      • Cu tot respectul insa a absolvi acesti mari comercianti de impozitul pe profit, printr-o dispensa judecatoreasca de a emite facturi fiscale, … si alte documente fiscale, mi se pare imorala, neetica, si mai mult, nelegal concurentiala .Ma intreb, daca nu cumva exista si alte legaturi … mai subiective intre magistratii impovarati de rate si societati (imprumutatoare). Numai eu am in mana sume de peste 4.000.000 lei nefacturate, si pe care societati ca Marfin Leasing, fosta Romstal Leasing, … refuza sa le factureze, desi niste instante oarbe au dispus ca aceste sume sunt titluri executorii (unele, si aici mai adaug la capitolul respect : Judecatoria Cluj si Tribunalul Comercial Cluj au dat solutii contrare, impunand facturare si evidentierea contabila . Nu este cazul si instantelor din Brasov care considera „facultativa” operatiunea facturarii – uluitoare o decizie a C.Ap.Bv. „nu a facturat serviciul, intrucat clientul nu a solicitat factura fiscala …” – Bestiala si buna de pus pe net ! Sa va spun suma nefacturata, ca sa calculati cei 16% ? Inutil).

        Desi articolul este citit, si chiar de interes (avand in vedere ca pe viitor toti vom trebui sa avem afacerea noastra mai mare sau mai mica), imi permit sa va sugerez o „aplecare” asupra nefacturarii cheltuielilor in anumite cazuri (PFA, liber profesionisti, … etc.). Adica acolo unde refacturarea la care adaugi minimul de profit de 16 % + TVA, clientul este impovarat. Poate ar trebui o mai buna insusire de catre lucratorii MF si de evidentiere in legislatie a capitolului cheltuieli, mai ales acolo unde clientul – platitorul final este persoana fizica . Ce ziceti ? Trebuie refacturate cheltuielile, numai de dragul prfoitului.

        Tot la capitolul impozit pe profit, imi permit sa va reamintesc unul din atuurile germane „vierhundert euro job”, adica orice pensionar ce presteaza un numar de ore la o firma, daca este retribuit numai cu 400 euro/luna venit, nu este impozitat nici el, si nici firma .

        • penalitatile contractuale nu sunt incluse in baza de impunere a TVA, prin urmare nu este obligatorie facturarea acestora. Poti sa trimiti, in schimb, o instiintare de plata sau un document similar.
          Si inca o chestie: daca in contract sunt prevazute de pilda dobanzi pentru intarziere, s-a intamplat ca inspectorii fiscali sa calculeze venituri din dobanzi pentru incasarile intarziate, chiar daca cel care a facut livrarea nu le-a pretins si incasat. Asa ca cel mai bine ar fi ca dobanzile pentru intarzierea la plata sa fie prevazute cu titlu optional, optiunea apartinand detinatorului creantei, evident. Daca faci astfel, atunci este evident ca trebuie sa iti manifesti optiunea printr-o notificare

          • Scuza-ma, dar cred ca nu am fost suficient de explicit („unde daca nu vorbesti de TVA, vorbesti de impozitul pe profit)”, nu este purtatoare de TVA, dar de impozit pe profit este; si atunci ai o problema cu acest impozit. Evident poti folosi factura fara TVA, dar tot trebuie sa emiti factura, pentru alte tipuri de impozite si taxe.

            Inspectorii fiscali au procedat astfel, deoarece codul com stipula clar ca „dobanzile curg de drept”. Nu facea nici o referire la penalitati, dar din nou zeci de instante de judecata (si din nou Judecatorii) s-au grabit sa spuna ca textul face referire implicita si la penalitati … cee a ce este o nebunie, penalitatea are un caracter sanctionatoriu, iar dobanda (ma rog) reparatoriu (supunerea nominalismului monetar).

            In ceea ce priveste ultima parte parerea mea este ca principiul optiunii contractuale/postcontractuale (fiindca acel contract poate inceta intre timp) il poti aplica doar in cazul dobanzii legale – modificata prin Ordonanţa nr. 13 din 2011, intrata în vigoare la 1.sep.2011, urmand ca in baza noului cod civ. sa ceri perceperea pana la recuperare efectiva a sumei .

            E putin cam anormal sa prevezi intr-un contract ca depinde de ce stare de dispozitie am ca sa iti solicit , sau nu, penalitatile. Conditia ce afecteaza contractul ar fi cam prea „pur potestativa” , adica ar depunde exclusiv de vointa unei din parti, vointa imprevizibila si cam abuziva, discretionara . …. In plus acel contract poate inceta intre timp, ceea ce face cam greu sa poti sau sa vrei ceva exclusiv si discretionar .

  2. Interesant si foarte util! Oare partidele actuale, care se lupta pe scena publica prin declaratii si bascalii fara continut, au oameni care se inspira din astfel de articole?! Exista partide care isi asuma asemenea masuri?! Ma indoiesc.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gabriel Sincu
Executive Director, Tax/ Tax Advisory Services la Ernst & Young SRL

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Noi, chinezii

            Cu mulți ani în urmă am fost surprins să aflu că, în limba română (ba chiar în cea veche) există un...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro