vineri, martie 29, 2024

Leul la rascruce – partea a II-a

Inca o zi, inca un nou minim al leului. Motivele sunt multiple. Criza politica din ce in ce mai acuta si galagioasa, abstinenta voluntara a BNR, care isi economiseste resursele si prefera sa nu intervina inainte de referendum, dar si rabufnirile crizei din Italia si Spania, unde regiuni semiautonome precum Sicilia si Valencia sunt in pragul incapacitatii de plata. Care este insa impactul unui leu tot mai slab asupra economiei si societatii? Cine castiga si cine pierde la un curs de 5,2 lei la 1 euro? Reamintesc ca folosesc aceasta cifra extrapoland deprecierea maxima a forintului ungar (fata de euro) in perioada de maxima tensiune politica de anul trecut. Intuitiv, persoanele si companiile care vand bunuri si servicii in euro castiga (sau macar nu pierd), persoanele si companiile care cumpara servicii in euro pierd (sau macar nu castiga). Sa incepem analiza prin examinarea „cosului de consum”.

Cosul de consum

Cosul de consum, denumit de economisti si statisticieni Consumer Price Index (”CPI”), este calculat lunar de Institutul National de Statistica si este, in general, folosit pentru determinarea inflatiei. Metodologia folosita este standard si ca atare cifrele sunt raportate si incluse in Harmonised Index of Consumer Prices, care este publicat tot lunar de Eurostat, agentia responsabila cu statistica la nivelul Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, cifrele sunt credibile si comparabile. In Romania, CPI este format din 1820 de produse si servicii ale caror preturi sunt obtinute din aproximativ 7100 de unitati comerciale. Ponderarea fiecarui produs sau serviciu se face, in esenta, pe baza unui cos mediu de consum al unei gospodarii. In afara de determinarea inflatiei, examinarea sumarului CPI ne poate da o idee despre „euroizarea” economiei romanesti.

Fac o paranteza –  definesc euroizarea (si, inainte, dolarizarea) economiei drept acel fenomen prin care o mare parte din preturile bunurilor si serviciilor sunt exprimate in euro si traduse in lei la cursul zilei. Acest fenomen este o reactie normala a gospodariilor si companiilor la un nivel ridicat si imprevizibil al inflatiei. Este foarte greu sa conduci si sa planifici o afacere cand nu poti sa te bazezi pe preturi stabile sau macar previzibile. Si cum tendinta naturala, istorica si fundamental economica a leului este de a se deprecia fata de valutele forte, economia romaneasca s-a euroizat rapid si profund. Acest fapt are si consecinte negative – de exemplu, diminuarea abilitatii BNR de a influenta economia prin controlul dobanzilor pe termen scurt. De unde si introducerea leului nou in iulie 2005, in incercarea de a re-baza preturile din economia romaneasca pe leu. Aceasta incercare si-a indeplinit initial scopul, in anii de crestere economica, insotita de intrari anuale mari de capital, dar si-a pierdut din eficienta in anii de criza.

Inchid paranteza si revin la cosul de consum. CPI are trei mari categorii: bunuri alimentare (37.2%), bunuri nealimentare (44.3%) si servicii (18.5%). Incercarea de a determina empiric acele bunuri si servicii care au preturi in euro se bazeaza inevitabil pe bunul-simt (si este, deci, subiectiva). De exemplu, consider euroizate produsele de panificatie si din faina pentru ca se bazeaza pe grau, care este o marfa („commodity”) transportabila si tranzactionabila la nivel global cu pret in valuta. Fructele, laptele si legumele sunt perisabile, se transporta mai greu si mai scump si le consider, in consecinta, produse ne-euroizate. Altele, precum mobila sau hainele, sunt partial euroizate. Merita de asemenea mentionat ca anumite categorii cu impact (dimensiune) mare sunt 100% euroizate si isi schimba pretul foarte rapid – de exemplu, combustibilul (8.3% din CPI) si energia (9.7%). Tragand linie, aceasta analiza empirica rezulta intr-un procent de euroizare al cosului mediu de consum al unei gospodarii romanesti de aproximativ 60%.

Impactul asupra gospodariilor

Prima observatie este ca CPI, asa cum este el calculat (medie ponderata), are variatii mari de componenta (sau, mai bine-zis, de ponderi) pe scara veniturilor gospodariilor. Cu alte cuvinte, gospodariile cu venituri mari tind sa aiba un cos de consum foarte diferit de gospodariile care castiga salariul minim pe economie. Nu am date specifice pentru Romania, dar este acceptat la scara globala ca gospodariile cu venituri mici cheltuiesc o proportie relativ mare pe bunuri alimentare, in timp ce gospodariile cu venituri peste medie cheltuiesc o proportie relativ mare pe bunuri de lux, care sunt in majoritate importate. La prima vedere, am putea concluziona ca deprecierea leului afecteaza negativ in cea mai mare masura persoanele instarite, ale caror cheltuieli sunt in majoritate exprimate in euro. In realitate, trebuie sa luam in considerare si veniturile – respectiv, ceea ce ramane, asa-numitul „venit disponibil” („disposable income”). Categoriile sarace castiga aproape in intregime in lei (de exemplu, bugetarii) si cheltuiesc aproape tot (si deseori chiar mai mult) ce castiga. Categoriile bogate au venituri in valuta si un venit disponibil relativ mare. In consecinta, deprecierea leului afecteaza mult mai puternic venitul disponibil al celor saraci (venituri in lei, cheltuieli partial in euro) decat al celor bogati (unde atat veniturile, cat si cheltuielile sunt in euro).

Impactul asupra companiilor

Romania este o economie relativ deschisa – in 2011, exporturile au totalizat 45 miliarde de euro (33% din PIB), iar importurile 52 de miliarde (38% din PIB). Prin comparatie, tot in 2011, in Grecia exporturile au reprezentat 24% din PIB si importurile 31%. In Ungaria insa cifrele respective au fost urmatoarele: exporturi – 85% si importuri – 92%. Tabelul urmator arata evolutia istorica a gradului de deschidere al economiei (importuri + exporturi ca procent din PIB).

Evident, o moneda nationala slaba (fata de valutele forte) ajuta exportatorii si loveste in importatori. Acest fenomen este atat de cunoscut si practicat la nivel economic global, incat politicile guvernamentale care incurajeaza deprecierea monedei nationale in scopul sustinerii exporturilor au propriul lor termen in stiintele economice: „beggar thy neighbour”. In Romania, istoric vorbind, numai BNR a avut abilitatea si interesul de a „ghida” cursul de schimb si a facut-o in general prin tolerarea deprecierii lente, corelate cu productivitatea relativ slaba a economiei. Ce se intampla insa in cazul unor socuri nefundamentate economic – fie exogene (criza euro), fie endogene (criza polica), care au avut drept rezultat deprecieri bruste si imprevizibile ale cursului? Pe langa impactul primar pozitiv asupra unor industrii precum agricultura, fabricarea de autovehicule si energia sau negativ asupra retailerilor si constructiilor, apare efectul secundar al incertitudinii. O afacere se poate conduce eficient chiar si in conditiile deprecierii leului atat timp cat aceasta depreciere nu este haotica si imprevizibila. In conditii de incertitudine maxima, investitiile se restrang, creditarea se blocheaza, consumul scade – toate punand presiune pe cresterea economica.

Impactul asupra statului

Statul roman are venituri relativ mici din taxe exprimate in euro (in principal, accize si fonduri UE). Principalele surse de venit sunt TVA si CAS, care impreuna aduc aproximativ jumate din banii de la buget. Principala vulnerabilitate apare pe partea de cheltuieli, si anume in domeniul datoriei externe pe termen lung, care totaliza 77,3 miliarde de euro in aprilie 2012. Pentru claritate, aceasta datorie reprezenta 338 miliarde de lei la cursul mediu de 4,3760 al lunii aprilie si 359 miliarde de lei la cursul zilei de 26 iulie de 4,6397. Diferenta de 21 miliarde de lei este platibila de contribuabilul roman.

Merita observat ca impactul deprecierii leului asupra datoriilor companiilor si gospodariilor catre banci nu este cuprins in CPI. Tot BNR insa publica date sintetice despre creditarea acordata sectorului privat si gospodariilor in lei si valuta. In ambele cazuri, aproximativ doua treimi din credite sunt in valuta si o treime in lei. Dimensiunile sunt comparabile cu cele ale datoriei publice – creditarea sectorului privat totaliza 227 miliarde de lei (din care 81 miliarde in lei si 146 miliarde in valuta) in mai 2012. Creditarea gospodariilor in aceeasi luna totaliza 106 miliarde de lei (din care 34 miliarde in lei si 72 miliarde in valuta). Impactul este evident negativ si se calculeaza in mod similar, rezultand intr-o indatorare suplimentara datorata deprecierii de 12 miliarde de lei.

Pe termen mediu si lung, haosul politic va reveni in limite normale si economia romaneasca se va ajusta unui potential soc valutar. Dar aceasta ajustare va avea costuri, multe dintre ele suportate de categoriile socio-economice a caror influenta asupra politicienilor este minimala: saracii si platitorii de taxe.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Romania este in cadere libera dpdv economic, sansele unei redresari, chiar si pe termen scurt, sunt minime…
    Nici alte tari din UE nu o duc foarte bine, insa nu cred ca se mai poate cineva bucura ca si capra vecinului e pe moarte. Discutia e lunga, concluziile nu neaparat cele asteptate…

    Romania nu are o industrie performanta, nu are brand-uri proprii competitive pe pietele externe (uitati-va la South Korea ce economie puternica are, ce brand-uri competitive!) astfel incat nu vad o iesire din marasmul actual!

    Exista sanse mari ca pe fondul haosului politic actual (care nu este altceva decat cronicizarea situatiilor de ineficienta administrativa de dupa dec. 1989!) si, pe fondul unei instabilitati economice generale in UE….Romania (chiar si Bulgaria) sa paraseasca UE pe usa din dos…

    Sper sa ma insel (m-as bucura chiar!) insa datele concrete (economice si politice) ma contrazic in fiecare zi!
    Sper, inca o data, sa ma insel….

  2. Leul este lasat in cadere libera pentru a compensa pomenile electorale din acest an!
    rezultatul este de partea guvernantilor populisti!
    cei afectati sunt salaraitii si pensionarii care vor vedea cum se va degrada in continuare nivelul de trai!
    si tot pensionarii vor vedea cum nu le vor mai ajunge nici macar banii de inmormantare!
    dar vorba aia ce le pasa: dupa noi potopul!!

    • ipoteza: un investitor vrea sa-si aduca o frabrica din UE in RO. Cand vede declaratiile OFICIALE ca se va restaura codul muncii din 2009, ce face? Pe antreprenorii din RO ii asupresti cum vrei (daca nu-si iau campii) dar pe cei straini -si banii sunt acolo- cum ii aduci?

  3. Felicitari pentru articolele foarte bine documentate.Devalorizarea galopanta a leului loveste puternic populatia, in special pe cei cu credite in valuta.Adevaratul scenariu al acestui fenomen probabil ca nu va fi cunoscut niciodata, asa cum s-a intamplat si cu devalorizarea din anii 1990-1994.Este o parere personala.

  4. Foarte rar citesc articole atat de bine documentate si foarte profesionist scrise.Felicitari.
    As vrea sa va propun o tema pentru un nou articol : de ce Romania a acceptat euroizarea sau dolarizarea ?
    Nu reusesc sa inteleg de ce BNR si guvernele au permis acest lucru ? De ce retelele de tefonie mobila au abonamente exprimate in euro ? De ce masinile se vand cu preturi exprimate in valuta ? De ce bancile au fost lasate sa acorde covarsitor credite in valuta ? De ce leul a ajuns o moneda secundara ?. De ce pretul aparatamentelor noi sau vechi sint exprimate in euro ?
    Imi spunea recent un expert contabil ca, desi au trecut 6 ani de la denominare, romanii inca au probleme cu preturile in milioane vechi.Asta pentru ca cetatenii traiesc in primul rand prin raportul la euro sau la dolar.
    Prin simplu fapt ca majoritatea romanilor au venituri in lei dar fac plati raportate la alte valute se ajunge la adevarate speculatii valutare, cu pierderile pe omul normal si castig pe creditor.
    In Polonia sau in Bulgaria monedele nationale sint foarte puternic folosite, creditele se acorda in moneda nationala, preturile sint exprimate in moneda nationala. Cine a oprit guvernul sau BNR sa faca un consiliu monetar si sa puna presiune pe coborarea dobazilor la creditele in lei ?
    Eu am piredut 500 de euro dintr-o asemenea speculatie valutara cand am cumparat o masina. Desi factura de avans emisa de dealer era in lei societatea de leasing a spus ca are banii in conturi in valuta si ca in momentul achitarii facurii cursul era mai mare.In felul asta am fost victima unei scheme perfide se speculatie valutara, ca mine si alte mii de romani.

  5. Draga Mihnea,

    in primul rand felcitari pt. timpul dedicat clarificarii problemelor economice
    cu care se confrunta societatea romaneasca.

    Eu nu prea sunt de acord cu doua presupuneri/afirmatii:

    1) analogia cu deprecierea cursului EURHUF
    2) estimarea impactul cursului valutar asupra contribuabililor

    Uite parerea mea:

    1) Volatilitatea forintului depinde in mare masura si de cata valuta este
    investita in obligatiuni de stat locale si la bursa maghiara de catre
    investitorii straini. Se presupune ca 29% din obligatiunile unguresti
    tranzactionate in HUF, sunt detinute de straini. In Romania procentul este
    aproape de zero. In statisticile QPDS sau SDDS ale Bancii Mondiale
    (http://databank.worldbank.org/ddp/home.do?Step=1&id=4) nu se publica cifra
    exacta a acestui procent, dar Unicredito, JP Morgan publica estimari. Deci eu cred ca
    probabilitatea pe termen scurt de a ajunge la EURON 5,2 nu e asa mare. RON se
    poate devaloriza pe fluxuri speculative (tranzactii derivate), dar aceste
    fluxuri pot fi si mean reverting, trebuie sa inchizi candva acest long EURRON.
    Ce afecteaza din punctul meu de parere cursul valutar pe termen lung este contul
    curent negativ si tendinta cronica a statului roman de a se indatora in valuta pt. a
    consuma in lei.

    2) Pontez fara ghilimele (se practica): Principala vulnerabilitate apare pe
    partea de cheltuieli, si anume in domeniul datoriei externe pe termen lung, care
    totaliza 77,3 miliarde de euro in aprilie 2012. Pentru claritate, aceasta
    datorie reprezenta 338 miliarde de lei la cursul mediu de 4,3760 al lunii
    aprilie si 359 miliarde de lei la cursul zilei de 26 iulie de 4,6397. Diferenta
    de 21 miliarde de lei este platibila de contribuabilul roman

    Eu trebuie sa precizez ca datoria publica bruta conform BNR
    (http://www.bnr.ro/Statistica-datoriei-externe-3166.aspx) era de EUR 23,8
    miliarde la stat si EUR 10 mrd la autoritate monetara (BNR). Sa nu uitam ca a
    parte din ajutorul financiar de la FMI a fost pentru cresterea rezervei valutare. In
    rezerva valutara a BNR sunt incluse si rezervele minime obligatorii ale
    sistemului bancar (nu stiu daca bancile au dreptul de proprietate asupra
    contravalorii rezervelor minime obligatorii valutare in RON sau direct asupra
    contului in EUR). Daca presupunem ca in cazul unei posibile (si nu probabile!)
    incapacitati de plata a statului roman, intreaga rezerva valutara e la discretia
    BNR, putem scade din datoria publica rezervele valutare de EUR 32 mrd si ajungi la ZERO risk valutar ale datoriilor publice. Deci autoritatea publica net nu are nici un risc
    …Ok..sa zicem ca EUR 20 miliarde apartin sistemului bancar privat…dar tot nu
    sunt de acord cu afirmatii de tipul „contribabilul plateste 21 miliarde lei (4,5 mrd EUR) in
    plus din cauza deprecierii monedei”. Sunt de acord ca deprecierea leului creste
    suma in lei, care trebuie stransa de la contribuabili pt. a plati inapoi
    datoria publica in valuta. Pt. sectorul privat efectele deprecierii pot fi si
    pozitive si negative. Cetateanul roman cu datorii in valuta si venituri in RON
    evident plateste pt. necunoastere. Firmele private de export vor fi mai fercite,
    cele de import mai nefericite din cauza deprecierii…cat timp avem contul
    curent net negativ, o depreciere ar trebui sa fie benefica.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro