luni, ianuarie 18, 2021

Lev Tolstoi – Originea poetică a marxismului

Articol sters la dorinta autorului. Vezi nota editorului de aici

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. Nu am eruditia pe subiect care sa imi permita sa girez (nici sa neg!) afirmatiile si interpretarile dv., dar mi se pare un articol extrem de interesant, expunind multe detalii despre Tolstoi de care nu am avut habar. Probabil il veti dezvolta intr-o carte.

  2. Nu pot decît să reiau un citat din Faraday (fizicianul englez) pe care l-am mai postat aici.

    „ Printre punctele-cheie ale auto-educării, materializate sub forma disciplinei mentale, există unul de maximă importanţă şi, simultan, foarte greu de îndeplinit, deoarece include un conflict intern, strîns legat de vanitatea şi comoditatea noastră. El constă în tendinţa de a ne auto-amăgi cu privire la ceea ce rîvnim şi necesitatea de a ne opune acestei auto-înşelătorii. Numărul judecăţilor greşite pe care le generează respectiva pornire este imposibil de evaluat de cineva care nu a fost constrîns la auto-corecţii permanente prin însăşi specificul muncii sale. Uimitor de mare e tăria ispitei care ne împinge să căutăm, cu orice preţ, dovezi şi aparenţe pentru a ne susţine dorinţele, ignorînd faptele ce le contrazic. În acest sens, TOŢI sîntem, mai mult sau mai puţin, promotori activi ai falsităţii…”

    [Royal Institution Lecture On Mental Education (6 May 1854), as reprinted in Experimental Researches in Chemistry and Physics, by Michael Faraday, 1859, pp 474-475.]

    A bon entendeur, salut !

  3. Sa o luam pe rand:

    1) Tanarul Tolstoi, dupa cum el recunostea, era, din punct de vedere crestin, un desfranat cu multi bani. Pierdea zeci de mii de ruble la carti (echivalentul a cateva sute de mii de dolari in timpurile noastre), se imbata des, umbla dupa femei usoare, platea femei pentru tot felul de servicii etc. Toate aceste fapte sunt mentionate in jurnalele sale de tinerete si nu sunt facute cu mare cainta sau cu pietate. Sunt considerate chiar normale pentru un ofiter cu sange aristocratic la 1850. Abia vocatia sa de scriitor il va conduce la opinii contrare.

    2) Crestinismul lui Tolstoi matura este problematic, fiind un amestec de panteism si morala crestina. Pe de alta parte, fiind toata viata un om pasional (ceea ce Sofia a recunoscut intotdeauna ca fiind o insusire a sa), crizele sale de moralita sexuala, oricat de absolute erau ele declarativ, nu rezultau in nimic concret. Tolstoi a fost intotdeauna obsedat ca nu se putea abtine de la femei, dar, totodata, se lauda in fata ftizicului Cehov ca in tineretea sa a cunoscut sute si sute de femei, proba a unei energii vulcanice, a unei virilitati explozive. Biograful Henry Troyat aminteste ca la 34 de ani, proaspat casatorit cu o virgina de nici 19 ani, contele nu s-a putut stapani si a deflorat-o pe biata tanara femeie chiar in trasura care ii ducea spre mosia sa. Pur si simplu era ce am numi astazi un erotoman compulsiv! Nu cred ca putem rade degajati sau sa ne incruntam la asa ceva.

    3) Biserica ortodoxa rusa nu era (si nu este) decat arbitrul ortodoxiei. Despre slavofilismul si filetismul xenofobe, despre sustinerea pogromurilor antisemite in imparatia tarilor nu suflati nici o vorba. Biserica era o institutie subordonata regimului politienesc al tarilor. Tolstoi detesta aceasta latura institutionala a bisericii.

    4) „Marxismul” lui Tolstoi e o gluma. Fiind credincios, Tolstoi, cu a sa revolutie pasnica, era luat in deradere, nu numai ca profet, ci si ca model de gandire, de toti narodnicii, mensevicii si bolsevicii din epoca. Lenin radea de idealismul sau, de crestinismul sau. Toata lumea ii admira talentul si puterea de evocatia, dar sa fim seriosi: Tolstoi aliatul marxistilor suna ridicol.

    5) Despre mizeria, coruptia, balastul feudal din lumea tarziu tarista au scris istorici valorosi ca Adam Ulam, Richard Pipes, Abbot Gleason etc. Puneti mana pe o carte de istoria sociala, politica, economica a Rusiei tariste dupa 1881 si veti vedea numai abuzuri uriase, de sus pana jos, pe care sovieticii le-au perfectionat la scara unei societati industriale. Tolstoi era indignat de ce se petrecea in Rusia. Faptul ca se opunea liberalismului occidental, e adevarat, dar cine gandea in termenii liberalismului anglo-saxon in Rusia pravoslavnica? Cine? Cativa ministri si primi ministri care au fost asasinati dupa 1905? Tatal lui Nabokov? Prea putini.

    • Arunca o raza asupra altei lumi decat cea occidentala. Se intampla atat de rar la noi incat trebuie remarcat. E adevarat ca are pacatul ca nu scrie despre tot ce ne trece noua cap…

  4. Da, „sa le numaram”, cum zicea Pristanda.
    Comentariul dvoastra, desi nu aduce nimic nou inafara unei opinii personale culese din cartile citite, are o formulare tare nelalocul ei, ca sa nu folosesc alta rima: „Puneti mana pe o carte de istoria sociala,”
    Atit de erudit fata de autor puteati macar sa-i indicati Biblia aia sociala dupa care va ghidati de ii priviti pe unii de atit de sus.
    NB,
    de exemplu, pe mine m-a atras titlul „Lev Tolstoi – Originea poetică a marxismului”.
    Pentru asta am citit articolul. Majoritatea celor scrise le stiam din alte articole, dar concluziile autorului mi-au placut. Nu pentru a bate in cuie o parere universala, ci ca un mini eseu „Lev Tolstoi – Originea poetică a marxismului”.
    O catastrofa anuntata :P

  5. La bibliografia dumneavoastră mi-aș permite să adaug Russian Thinkers a lui Isaiah Berlin, cu al ei faimos eseu, The Hedgehog and the Fox.

  6. Un articol foarte bun, dincolo de cateva scapari de detaliu. Imi permit un comentariu: sectiunea in care va prezentati biografia, precum si initiala N. din numele de autor pe care ati ales sa-l folositi, poarta urmele unei usoare (si usor ridicole) arogante tineresti. Mai multa modestie ar pune si mai bine in valoare textele dvs, care sunt chiar foarte bune.

  7. „Domnul” Narcis Ronald Popescu a copiat doua capitole din cartea „Intelectualii” de Paul Johnson si le-a dat drept articole originale. Articolele pot fi citite pe platforma Contributors:
    1. http://www.contributors.ro/cultura/lev-tolstoi-originea-poetica-a-marxismului/
    2. http://www.contributors.ro/cultura/jean-paul-sartre-doctrina-provocatoare-a-individualismului/
    Se poate verifica cu cartea; este copiere unu la unu.
    Acest lucru este un furt de cea mai joasa speta. Sper ca acest „domn” sa fie pedepsit asa cum merita orice hot!

  8. Marile argumente ale acestor note de lectură vehiculează niște platitudini, ca simple idei de-a gata, ca să-l parafrazăm pe Flaubert:

    „într-un fel, ideea este similară celei a lui Marx, deși s-a ajuns la ea pe altă cale”

    „totodată, precum Marx, Tolstoi avea o înțelegere eronată a istoriei”.

    „în esență, la fel ca și Marx, Tolstoi era un gnostic”,

    „Tolstoi a denaturat în Război și pace dovezile, la fel cum Marx a prelucrat citatele din Capitalul”

    Iar cel mai sugestivă similitudine rămâne: „ca și Marx, Tolstoi nu a fost de acord ca fetele să aibă curtezani și i-au dispălăcut bărbații pe care ele i-au ales”.

    Faptul că autorul acestor monstre de gândire e doctor al Științelor Politice bucureștene e o garanție în plus pentru înșelătoarea ușurătate a prezentării unor lucruri ca fiind mai mult decât evidente

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Ronald N. Popescu
Ronald N. Popescu
Narcis Popescu, jurnalist, cercetător științific. Doctor în Științe Politice - Școala Doctorală de Știință Politică, Universitatea din București ( noiembrie 2015) – cu tema ”Școala Superioară de Științe Sociale A.A.Jdanov” – formarea elitelor comuniste în România, sub coord. prof.dr. Stelian Tănase. A făcut parte din colectivul de autori al lucrării ”Enciclopedia regimului comunist – Instituții de partid, de stat, obștești și cooperatiste (coordonator Dan Cătănuș) – Academia Română 2013”

Colectia Contributors.ro

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

De la numerologie la ”România Educată”

Religiozități arhaice în contemporaneitate   O doamnă inspector din Galați a dat o circulară școlilor cu privire la un ”training” (inevitabil, online) de numerologie care...

A patra întrebare: Când intrăm în blackout?

Se îndesesc zilele prin care ne trece glonțul “energetic” pe la ureche. Aceasta, de fapt, era a treia întrebare a articolului de...

Cu stiletto pe pârtia de ski sau cum mint politicienii că… depolitizează educația

Politicienii, noi și vechi, vor să… depolitizeze educația cu grația unei doamne care, după șampania de anul nou, o ia pe pârtia de ski...

Ministerul Culturii e gol!

Răspunsul Ministerului Culturii la semnalul de alarmă tras de cineastul Alexander Nanau poate părea năucitor, dar în realitate nimic nu-i nou sub...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.