vineri, martie 29, 2024

Liberalizare a la Roumaine: statul expropriaza tot

Domnu’ Georgescu, mazăr și fazăr ai lu’ economia asta a noastră prăpădită, a venit cu o idee de supraimpozitare a veniturilor suplimentare rezultate din liberalizare.  Adică, prețurile cresc odată cu liberalizarea pieței de energie, companiile (de stat și private) vor obține niște venituri suplimentare, iar astea vor fi impozitate mai mult.  Nu-i vorbă, ideea de supraimpozitare nu e proastă, s-a bătut pe ea palma cu FMI care a văzut că Guvernul mai bine moare decât să liberalizeze piața de energie și să ne dea și nouă, consumatori, opțiunea să ne schimbăm furnizorii, indiferent că UE ne va penaliza dacă nu liberalizăm (în interesul consumatorului).  Dar niciodată n-a fost vorba ca statul să înșface tot.  Vorba a fost ca banii suplimentari să se împartă între companii și stat, așa încât statul să aibă niscaiva bani pentru ajutoare sociale pentru consumatorii săraci, iar companiile (repet, de stat și private) să aibă bani de investiții.  Și pentru asta au fost discuții cu experți astă primăvară, cum se impozitează gazul (și petrolul) în alte țări, în așa fel încât să atragi investiții, cum să ajungi la un echilibru decent pentru stat și privat, blabla, tot soiul de prostii de-astea pentru care politicienii noștri n-au vreme, mai important e să-și tragă peste ochi în public.

Ei, statul român, în nețărmurita înțelepciune a finanțistului de geniu Georgescu, supranumit în anii ’90 Mister Inflație, a decis să pună impozit de 100% pe veniturile suplimentare.  Adică, spune MF, orice venit suplimentar rezultat din liberalizare (când cresc prețurile) este în întregime naționalizat.  Zero interes pentru investiții, de fapt, pentru producători e totuna să țină prețurile neschimbate ca și când nu s-ar face liberalizare.  Mă rog, prețul la consumator ar putea crește, cel mult, dacă producătorul decide că e cazul să-și bată joc de consumator punându-l să plătească mai mult la stat, că niciun leu nu va ajunge la investitor.

A apropo: noua taxă se va aplica de peste 3 săptămâni, predictibilitate fiscală scrie pe noi.

Reacție rapidă a

Citiți mai multe aici

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. stimabila doamna nutu,

    nu pot comenta viziunea „ingusta” si neproductiva sau mai degraba contraproductiva a propusei liberalizari a la roumaine la care faceti referire, caci nu m-a preocupat. asadar plec de la premiza corectitudinii celor relatate de dumneavoastra.
    in alta ordine de idei insa, va rog sa-mi exemplificati prin numirea unei piete „liberalizate” unde actualmente preturile pentru consumatori au fost in beneficiul acestora. faptul ca imi pot alege furnizorul desigur imi creaza aparenta libertatii de a alege, dar in ceea ce priveste pretul energiei nu prea sunt diferente.
    situatia este cam in felul urmator daca imi permiteti o paralela de pe aici prin austria: trebuie sa ma duc cu masina la service. sindicatul si patronatul, partenerii sociali, au stabilit ca o ora de lucru al unui mecanic trebuie sa coste cel putin x. vasta majoritate a service-urilor se orienteaza pe aceasta cifra si nu cer mai mult. calitatea este similara, toti au patalamalele corecte dobandite in sistemul educatiei profesionale. asadar, in principiu ma duc la cel care imi este mai aproape, caci de fapt a fost eliminata concurenta.
    presupun ca va este cunoscut unul dintre cele mai bune sloganuri publicitare – ford model t se producea intr-o singura varianta de culoare, si anume negru. era o masina care se dorea a fi populara, ceea ce in fond a si fost. deci o masina ieftina, costurile de productie fiind calculate a fi minime, si s-a mers asa de departe incat nu exista nici macar o optiune de culoare. o masina proiectata in jurul ideei de „economies of scale”, care sa „democratizeze automobilul, in contrast cu studebaker, hispano-suiza, daimler, rolls royce etc. sloganul era in felul urmator: you can choose any colour you wish as long as it is black.
    cam asa este si cu „liberalizarea” acestor piete. de fapt se creaza niste bule investitionale – in germania s-au construit centrale de incinerare sau pe biomasa in baza unui pret minim de alimentare in retea impus prin lege, flancat cu subventii pentru investitie. le consider benefice pe fond, doar vreau sa ilustrez ca statul nu este chiar asa de absent in orice forma de liberalizare. energia verde desigur este o necesitate, dar sustinerea din partea statului contrazice viziunile de minimalizare a tocmai acestuia.

    • „actualmente preturile pentru consumatori au fost in beneficiul acestora” Domnule Schmidt, asta nu suna, vorba aia, „ca dracu”? Sau va referiti la faptul ca prin liberalizare ar trebui sa scada preturile? Dar nu e acceptabil chiar sa creasca, prin faptul ca se elimina subventii de la stat? (Ati deconspirat recent ca sunteti economist asa ca poate ne lamuriti.)

      De ce ziceti ca nu e concurenta? Concurenta se face nu numai pe pret ci si pe calitate, promtitudine, profesionalism, know-how etc, nu? La acelasi pret un ofertant poate sa reziste si sa faca profit pe cand altul nu.

      • sehr geehrter herr singer,

        „liberalizarea” preturilor si implicit a pietelor sau viceversa se flutura la fiecare colt de strada coroborata cu marea binefacerea care ar reprezenta-o dansa in raport cu consumatorul. se insinueaza ca ar creste concurenta si asta ar avea un efect „benefic” asupra preturilor, desigur aceastea ar trebui sa scada. aceasta treaba este cam o nerozie, caci prin mecanismele create de stat impunand niste preturi minime, concurenta nu mai se „joaca” la pret ci doar la eventuala calitate. dar si aici este mai mult principiul sperantei decat altceva, dupa cum am incercat sa exemplific prin service-ul la masina. ora de mecanic s-a stabilit ca trebuie sa coste de la 38 de euro in sus (am luat o cifra absolut aleatoare!). apaoi pentru majoritatea masinilor costa atat, daca ai una mai speciala o sa coste mai mult. service nu poti sa-ti faci decat daca ai un meisterbrief, deci pana la urma am egalizat totul, desigur la un anumit nivel de calitate minima garantat, si intre noi fie spus foarte inalt. unde-i concurenta.

        sehr geehrter herr singer – vorbim aici de piata energiei. adica ori vine din priza la 220V, 50/60Hz ori vine pe teava la 80-90°C. aici e mai greu cu calitatea – nu cred ca imi da vreun furnizor de curent electric un electron excitat in plus.

        daca el, producatorul, poate sa mai scoata suficiente parale prin pretul reglementat, prin organismul de reglementare, caci noi liberalizam, dar piata energiei este o piata de importanta strategica, si atunci noi statul nu numai ca reglementam dar noi statul trebuie sa si supraveghem, si ca sa puteti baga energie in sistem, desigur sistemul altuia, care la randul sau este reglementat si supravegheat, trebuie sa indepliniti anumite conditii …..
        energia asta este un pic diferita ca piata de orice altceva – nu se compara cu piata de grane de exemplu sau alte produse de gen.

        subventia de la stat s-a mutat tocmai prin impunerea unui pret minim la buzunarul consumatorului. nu-i nimic rau in asta, pe mine ma deranjeaza doar demagogia panaceului universal al liberalizarii unei piete care ar duce la libera concurenta care ar duce la o scadere a preturilor.

        mie mi-este greu sa inteleg cum este cu liberalizarea de la un pret in sus. am liberalizat piata muncii dar polonezii, romanii, sarbii nu au voie sa munceasca in germania sub un pret de… pai, ori s-a liberalizat ori nu, si daca s-a liberalizat atunci piata isi va gasi echilibrul acolo unde se va intalni cererea si oferta, si ea nu se intalneste musai deasupra unui anumit pret.

        • Domule Schmidt, ziceti ca e mai greu cu calitatea la energie. De acord, dar asa cum calitatea nu poate sa varieze foarte mult, la fel nici pretul nu are sens sa varieze foarte mult, ca ele sunt corelate, nu? Deci eu vad aici concurenta ducandu-se mai mult pe costurile de productie, unde nu vad de nu ar fi o plaja mult mai larga de variante, deci spatiu suficient pentru a concura.

          Va deranjeaza demagogia ideii ca preturile scad prin liberalizare. De acord. Si pe mine ma deranjeaza orice fel de demagogie. Insa asta nu exclude motivatii rationale, chiar daca mai putin atragatoare sau inteligibile pentru popor. Nu ma pricep la economie, dar prin liberalizare eu inteleg ca se va juca MAI cinstit, deschis si conform cu principiile economiei de piata. In final lucrul asta duce la un castig, poate nu direct prin factura mai mica platita direct de consumator furnizorului la sfarsitul lunii (ceea ce e singurul indicator pentru demagogia populista).

          Dupa parerea dvs, care e ratiunea pretului minim? Asigurarea unei taxari consistente a furnizorilor? Prevenirea unor activitati la negru care ar putea oferi pret mult mai mic si ar perturba piata? Altceva?

          • sehr geehrter herr singer,

            tocmai ca aceasta piata aparent liberalizata dar careia regulatorul ii impune un pret minim este o alta forma de protectionism, caci protectionismul clasic nu mai merge – ala cu vamile. suntem acum organizatia de free trade, trebuie sa daramam barierele vechi si sa ridicam altele mai noi si altfel. vamile au devenit mai nou doar instrument de „embargou”, tot usor pervertit – nu declar embargou importurilor din tara x, dar le pun vami de 150%. suna diplomatic si mai ales politically correct.
            revenind la pretul minim – acesta in principiu confera „alesilor” (licitatiile cu dedicatei nu s-au inventat in romania!) o marja sanatoasa de profit. asadar, eu nu conteaza cat de ieftin pot produce un produs, daca vreau sa-l bag pe piata trebuie sa-l bag la un anumit pret si prin urmare sunt protejat (caci cel care este mai competitiv nu va putea sa vanda sub pretul meu – de exemplu un electrician polonez care ar fi sigur dispus sa lucreze cu un tarif orar mai ieftin decat un electrician german).
            piata comunicatiilor s-a liberalizat? daca nu as avea ceva treaba as muri de ras – cate licente a vandut statul? de ce nu ne vinde si noua una? unde-i concurenta. sau daca am trei ofertanti inseamna ca am concurenta?

    • Ce se întâmplă în Austria în domeniul service auto este o tâmpenie crasa. Numai piață libera nu e asta. Înseamnă ca sindicatele și patronatul au făcut o înțelegere de tip cartel intre ei și au stabilit un preț minim sub care nu are voie sa coboare nimeni. Cum pot eu, proprietar de nou service sa intru pe aceasta piață dacă nu vin cu niște preturi mai mici decât limita impusa de cartel? Deci, se încalcă dreptul la libera concurenta. Niciodată nu ar trebui sa existe minim sau maxim pentru ceva, altfel nu mai este economie de piață. Organismele lor de supraveghere a praticilor anticoncurentiale ce păzesc în Austria?

  2. Nu prea pricep cum ar putea sa impoziteze statul niste venituri „suplimentare” provenite din liberalizarea pretului… Probabil prin spaga si contributii generoase la pusculita de partid se rezolva problema ;) Ca doar suntem oameni.

  3. in Franta, unde s-a liberalizat accesul la energie, preturile nu au scazut – dimpotriva, au intrat pe piata tot felul de ciudati care promit tarife modice dar care taxeaza iau tot felul de servicii anexe, de au ajuns cientii lor la tribunal pentru facturi umflate. Altadata erau doua monopoluri publice, unul pentru electricitate si celalalt pentru gaz, care ofereau servicii corecte. Acum sunt zeci de operatori, si perceptia generala e ca raportul calitate / pret a scazut. Se pare ca liberalizarea si dereglementarea nu sunt solutia miraculoasa in toate domeniile. In unele da, de ex. in domeniul telefoniei si a serviciilor internet, unde intr-adevar concurenta a fost in beneficiul consumatorului. In altele, precum piata energetica, nu.

  4. Mistăr Georgescu are faţă de strungar cu liceul la seral si facultatea la ff. În toţi anii ăstia nu l-am auzit sa spuna ceva care sa-mi trezeasca interesul. Cel putin Vacaroiu, un alt personaj plat, avea o aura romantica mai ales cand era aghezmuit. Astia le sunt specialistii…

  5. Doua lucruri ma deranjeaza (rau) la acest articol.

    Cel mai putin important e mistocareala ieftina si tonul de birt de mahala de care vad ca autoarea, spre stupoarea mea, nu se mai poate dezbara de la o vreme incoace (cam de cand a plecat de la SAR, as zice).
    Imi amintesc cu nostalgie decenta (intrutotul corecta si normala) cu care d-na Nutu se referea pana nu demult la diversi demnitari in functie. Nu-mi amintesc defel vreun articol in care sa se fi referit, bunaoara, la d-nii Basescu sau Boc folosindu-le poreclele.

    Mult mai grav mi se pare insa faptul ca in acest articol d-na Nutu pur si simplu minte. Si, fiind un vechi cititor de-al domniei sale, imi este clar ca n-o face din greseala, ci deliberat.
    Cine nu crede, sa citeasca articolul-sursa de pe Hotnews.
    Sau, ma rog, nu minte; spune adevarul, dar in stilul bancului cu Radio Erevan, ala cu nu i s-a dat, ci i s-a furat, nu o Volga, ci o bicicleta etc.

    Iata doar doua exemple.
    Scrie d-na Nutu (si aici, si pe site-ul care incep sa cred ca este in mod abuziv numit Expert Forum): „Dar niciodată n-a fost vorba ca statul să înșface tot. Vorba a fost ca banii suplimentari să se împartă între companii și stat, așa încât statul să aibă niscaiva bani pentru ajutoare sociale pentru consumatorii săraci, iar companiile (repet, de stat și private) să aibă bani de investiții.”
    Concluzia e limpede, nu? Guvernul ia toti banii de investitii ai companiilor respective, .
    Iata ce scrie insa d-na Claudia Pirvoiu, jurnalistul HN (anume unul foarte bun) despre treaba asta:
    „Aceasta varianta de proiect urmeaza sa intre in dezbatere publica si sa capete o forma finala dupa consultarea cu actorii de pe piata, astfel incat contributia sa nu afecteze investitiile din domeniu. „… si „Companiile care fac investitii in capacitati noi ar putea fi exceptate de la plata contributiei sau vor beneficia de deduceri.”

    Alt exemplu. D-na Nutu insista ca e vorba de veniturile suplimentare provenite din liberalizare (cuvant scris inca din titlu, ca sa bagam bine la cap, si repetat de vreo sapte ori in cele cateva paragrafe) – „Adică, spune MF, orice venit suplimentar rezultat din liberalizare (când cresc prețurile) este în întregime naționalizat.”
    NICIDECUM, sau cel putin nu asta scrie Claudia Pirvoiu, care inteleg ca e singura sursa consultata de d-na Nutu. Claudia se refera foarte clar, in tot articolul, la veniturile exceptionale provenite din expoatarea resurselor interne; nici macar nu pomeneste cuvantul liberalizare decat de vreo doua ori si-n alt context.

    Felicitari, d-na Nutu, un articol fulminant cu care ati mai daramat inca o bariera, aceea a adevarului… frumos va mai sade…
    Citind astfel de articole am impresia ca exista un mandat pentru Contributors sa devina Antena3 „pe invers”, iar d-na Nutu o noua Dana Grecu. Pacat.

    • In primul rând d-na Claudia Pirvoiu bate câmpii când face vorbire despre „prețul european de import” la gaze naturale. Nu exista asa ceva. Nu exista decât prețul de import al gazelor rusești, atât și nimic mai mult. Noi nu importam gaze naturale decât de la rusi, iar prețul lor actual la intrarea în tara (adus prin cele 2 firme căpușă de care nu scrie nimeni) este de aprox.550 dolari/mia de metrii cubi, deci iar minte d-na Pirvoiu.

    • E normal sa folosească un ton de mistocareala d-na Otilia Nutu la adresa unor asa ziși „demnitari” care nu sunt altceva decât niște hoți ordinari (de nu i-ar mai ierta Dumnezeu nici pe lumea cealaltă) care nu fac altceva decât sa ne fure zi de zi, iar Florin Georgescu este una din căpeteniile lor.

  6. @ vlad și it’s_not_news:

    1) Nu era vorba de liberalizare, cât e de bună sau de rea, e vorba de faptul că acum trebuie s-o facem și că ideea de a impozita 100% orice profit suplimentar rezultat din liberalizare e absolut cretină. În primul rând cine ar fi suficient de prost să facă profitul ăla suplimentar; or, exact pentru profitul ăla s-ar chinui cineva să facă investiții.
    Aud acum că în propunerea de OUG scrie că s-ar face niscaiva deduceri pentru investiții, s-ar recunoaște cheltuielile de investiție până la 30% din venitul suplimentar sau nuștiuce. Chiar așa fiind, asta înseamnă că domnu’ Georgescu ar reglementa 100% din prețul final al energiei într-o piață pe care noi o vom raporta cu mândrie la Bruxelles ca „liberalizată”.

    2) Dacă totuși vrem să vorbim despre liberalizare, vă rog eu mult, nu-mi mai dați exemplul Franței când e vorba de Pachetul 3 (sau 2) pe energie. Franța are de ani de zile infringements peste infringements și procese cu Comisia Europeană că nu respectă legea Uniunii pentru piața de energie. Franța are hidro și nuclear, peste 90% din producția ei de energie electrică; monopolul EDF face ca prețurile să fie suficient de mari încât termo din Germania să concureze cu hidro și nuclear din Franța.
    Liberalizarea are sens dacă ai mulți jucători în piață care să concureze între ei și concurența trage prețurile în jos. De aia trebuia să facem privatizări în energie, să avem concurență, în loc să pierdem 4 ani cu „campioni integrați” și alte prostii monumentale care au ținut tot sectorul energiei pe loc.

    • stimabila doamna nutu,

      incerc o ilustrare absolut simplista si ipotetica si poate incorecta: avem in zona curentului electric trei „piete” – productia, distributia – retele nationale, si distributia de retail – deci la industrie (mai mica) si casnici. exclud din aceasta ilustrare integrarea sau externalizarea sursei energetice – integratele la care visa, dupa model german insa, conducerea pdl.
      sa plecam de la premiza ca un 10% randament brut, adica inainte de taxare este realist si acceptat. si spunem ca le-am liberalizat, adica le-am privatizat pe bucati.
      etapa 1 – productia are costuri de 10 unitati monetare pentru producerea unei unitati de energie. asadar va vinde in sistemul de distributie la 11 u.m.
      etapa 2 – distribuitorul national preia la 11 u.m. sa spunem ca ar avea costuri medii ale retelei de 4, ajungem asadar la un pret de 16.5 u.m. la „borna” distribuitorului de retail.
      etapa 3 – retialul are costuri de 6 pentru reteaua sa, deci ajungem la un cost la clientul final de 24.75

      daca „liberalizam” la pachet si nu pe bucati, socoteala va arata un pic diferit din doua motive – o serie intreaga de costuri birocratice vor fi mai mici, caci nu mai am trei sisteme care trebuiesc alimentate (3 firme de contabilitate, etc.). plecand insa de la premiza initial, avem costuri cumulate de 10+4+6=20, si aplicand cei 10% rata de profit ajungem la 22 pret final de facturat clientului.

      concurenta in energie vom avea in momentul in care vom avea un surplus de capacitati stimabila doamna, nu cand oricum vand tot ce produc, pentru ca cererea inca este mai mare decat oferta si dupa toate probabilitatile aceasta situatie nu se va schimba prea curand.
      dar concurenta in productia de energie este eliminata de fapt de reglementarile ue, care prescriu anumite preturi de subventionare a energiei verzi etc.

      va rugasem sa mentionati o piata energetica liberalizata in care au avut de castigat clientii – inca mai astept. eu nu am prea gasit decat la nivel de chitibusuri.

      • Nordicii par destul de multumiti de piata lor de energie. Deocamdata prin alte parti avem piete in curs de liberalizare, multe tari chiar in Vest au pornit de la mamuti integrati de stat pe care acum si-i sparg. Ca liberalizarea duce la preturi mai mici se vede, culmea, in piata gazului de vreo 2 ani incoace, o piata care inainte se liberaliza mult mai greu decat cea de energie electrica. In piata gazului avem o liberalizare rapida de cand in SUA a explodat de-a dreptul exploatarea gazului de sist si gazul pe care il importa SUA acum a ramas la dispozitia terminalelor LNG din Vestul Europei. Ca urmare, preturile s-au injumatatit si au avut de pierdut cei care aveau contracte fixe, pe termen lung, castigand cei care cumpara din piete spot.

        Problema cu rationamentul Dvs. e ca porneste de la paradigma „pretul = cost plus” (ca in economia planificata), in timp ce piata functioneaza in paradigma „pretul = cel la care se intersecteaza cererea cu oferta si supravietuiesc numai cei care reusesc sa aiba costuri mai mici decat pretul”.

        Culmea, noi avem preturi cam mari la energie electrica tocmai pt ca traim in „cost plus”. Noi avem centrale teribil de ineficiente, construite prin anii ’60 la nivelul tehnologiei anilor ’30 in Vest. Daca s-ar liberaliza piata, astea ar da faliment si ar deveni profitabil pentru un investitor sa vina aici cu tehnologie de ultima ora. Motivul pt care nu se liberalizeaza e ca exista tot soiul de interese legate de acele centrale (de la capusele din minerit si pana la ISPE, care are planurile originale si spune Ministerului ca trebuie sa le carpeasca pe alea, ca oricine face contract pt carpeala sa aiba nevoie de planurile originale de la ISPE). In conditiile in care pretul in piata e 220 RON/MWh, centralele de care zic produc la 450-500, si atunci ele vand la clientii reglementati, unde ANRE le da 450-500 celor ineficienti si da preturi sub cost lui Hidroelectrica si Nuclearelectrica, de pilda lui Hidroelectrica ii da pret de 72. Iar noua ne da curentul la un pret intre astea doua, sa zicem 200.

        Deci daca piata s-ar liberaliza, centralele alea ineficiente ar muri odata si s-ar face investitii intr-unele mult mai eficiente, atunci vom vedea si concurenta adevarata. Nu trebuie sa construim noi „oferta in exces sa concureze unii cu altii”, piata face asta singura prin mecanismul preturilor libere. Va pot spune ca exista o multime de firme straine care stau cu ochii pe Romania si asteapta ca statului roman sa-i vina mintea la cap ca sa vina ei sa faca investitii. Acum, sigur, depinde ce vrem. Impresia mea e ca statul roman e ok cu un blackout, care oricum nu se va intampla inainte de urmatoarele alegeri, cam asta e mentalitatea de 7 ani incoace.

        • stimabila doamna nutu,

          eu traiesc in austria, tata in elvetia si am multi prieteni in germania – imi pare sincer rau, desigur mai mult pentru mine si buzunarul meu, dar pretul gazelor in aceasta zona a crescut in ultimii ani. cel putin in euro. poate dumneavoastra daca va uitati in dolari sa aveti alta perspectiva – dolarul recuperind ceva in raport cu euro, este posibil ca pretul gazului daca denominat in acea moneda sa fi scazut usor. dar iertatima stimabila doamna, asta nu prea are vr-o legatura cu concurenta pe piata gazelor – indiferent cat se produce in marea nordului si in rusia, tot se consuma mai mult, si gazele bineinteles ca au avantajul de a putea fi stocate.

          nordicii exporta energie si prin pozitionarea si relieful geografic a mult hidro. mai adaug acum si gazele si vantul si parca suna a energie ieftina. cum sa nu fie multumiti.

          dumneavoastra porniti in stabilirea pretului de la o paradigma de aventurier. orice om si orice companie, si am lucrat cu cateva, se uita intai pe piata, vede nivelul de preturi si apoi isi face o structura de costuri si un target de profit. daca din aceste calcule nu reiese ca isi atinge randamentul proiectat nu face investitia. va face o alta investitie care este mai rentabila. desigur, piata este un element dinamic, si s-ar putea ca la un moment dat pretul sa scada sub costuri, dar deja ajungem la altceva.

          ispe-ul traieste de multi ani din chirii. fiind mai subtirica piata in ultima perioada si-a adus aminte ca mai pot pica niste parale din planurile vechi. ma indoiesc insa ca ispe-ul are un cuvant de spus in actuala politica energetica a romaniei. am discutat acum 10-15 ani centrale de incinerare a deseurilor municipale pe acolo si nu s-a putut face nimic – cu toti banii verzi care se pravalesc pe peste tot prin europa. si nu am fost singurul care nu a reusit. nici astazi nu exista nici una singura in romania, cu exceptia celei facuta de ceausescu langa cet vest, si care atunci mai functiona preincalzind apa de retur din reteaua municipala. despre randamente nu vorbim.

          centralele alea ineficiente sunt tinute din alte rezonuri care intre timp sunt paralele cu realitatea.
          s-au tot incercat diverse reabilitari care mai de care, unele un pic reusite altele de loc. insa daca dumneavoastra credeti ca s-ar inghesuii investorii sa ne mai construiasca centrale pe huila, adica sa isi construiasca intr-o piata liberalizata, eu ma tem ca nu. piata nu se liberalizeaza decat in sensul ca s-ar da liber la productie, adica ar exista mai putine piedici. pai tot cam acum 10-12 ani se discuta la alro o centrala cu turbine de gaz – ghici cine n-a vrut-o? pai mai facea si el o paraluta alaturi de baietii destepti daca alro si-ar fi produs singura curentul? ar fi facut daca il ducea mintea sa se lipeasca de furnizorul de gaz si nu de cel de curent, DAR la cel de curent se putea bransa instantaneu, la cel de gaz trebnuia sa astepte constructia si punerea in functiune.

          eu am tot incercat sa va arat ca preturi libere in energie nu prea exista. reglementarea este pretul liber este de la o limita minima in sus, iar pentru cei mai multi jucatori seriosi din piata, pretul minim este acceptabil si ofera posibilitatea unei marje frumusele.
          sunt de acord ca daca statului roman ii vine mintea la cap se gasesc destule firme care sa vina sa faca anumite investitii in domeniul energetic in romania. dar nu mai vorbiti de o piata libera caci induceti in eroare.
          in momentul in care fac o bursa si oblig producatorul sa apeleze la un intermediar nu prea este o piata libera, este o piata reglementata. nu-i nimic rau in asta, eu ma refer doar la folosirea unor termeni care duc cu gandul catre altceva decat este momentan.

  7. Domnu’ Frank, ma scuzati ca intervin si eu, dar are dreptate doamna Otilia.
    Nici dumneavoastra si nici managerii din industria energiei nu prea ganditi in termeni concurentiali. Si asta pentru ca este imposibil sa gandesti altfel , daca nu esti antreprenor pe banii tai si iti conduci afacerea personal. Din pacate, modul asta de gandire (de a scadea eficient cheltuielile) nu-l au managerii de firme mari, la care unele cheltuieli sunt tabu, de ex. salariile lor, protocolul, luxul si traiul pe picior mare din sediile lor, dar mai ales contractele preferentiale de unde se mulg spagile.

    De aici, automat gandirea de tip, eu am cheltuielile X trebui sa mai adaug atat, pentru profit si asta-i pretul. Binenteles ca si mediul complet neconcurential (monopol) duce la situatii de genul asta.

    • stimabile domn popescu,

      eu vorbeam despre cum se gandeste si calculeaza in realitatea antreprenoriala actuala. credeti ca pentru a intra pe piata energiei poti face altfel decat cu „multi” bani, adica tot investitii ale marilor companii energetice sau ale unor domenii conexe?

      si dati-mi voie sa va intreb, cum ati calcula dumneavoastra rentabilitatea unei investii daca nu din perspectiva propriei structuri de costuri?

      va dau un exemplu paralel, o alta piata regelmentata dar unde exista totusi o bruma de concurenta – piata telefoniei mobile. daca va uitati cu cat au scazut preturile in ultima vreme va dati seama ca a fost loc nu numai de suficient profit dar si de suficiente investitii pentru reducerea costurilor. o parte dintre ele saunt apoi data, tot prin presiunea autoritatilor de reglementare inapoi catre consumator. si apoi va intreb undei-i concurenta daca in piata trebuie sa intervina iarasi „reglementatorul” pentru a mai taia din profiturile „aproape sindicalizate”?

  8. Apropo de „liberalizarea” asta: teoretic si acum se poate alege furnizorul. Practic, atunci cand am vrut sa fac asta am constatat ca as fi platit cu vreo 10% mai mult. Si atunci de ce mi-as dori asta??
    Nu stiu cati isi aduc aminte cu placere de „liberalizarea preturilor” aplicata de guvernul Roman, cand preturile au explodat peste noapte, aveti vreo garantie ca situatia nu se va repeta? Eu unul sincer sa fiu m-am saturat de experimente pe buzunarul meu! Deja platesc o contributie aberanta pentru „cogenerare”, cu ce ma ajuta asta?? Pur si simplu unii vor si ei o felie, cat mai mare, din „prajitura” statului si ca deobicei aceasta „prajitura” va fi platita tot de prostime. Apropo, in Norvegia factura medie de energie este in jur de 2-300 de euro lunar vara si poate ajunge la peste 1000 iarna. Si daca va inchipuiti ca norvegienii sunt incantati de liberalizarea preturilor ar trebui sa-i intrebati direct!

  9. @ garett: da, teoretic piata e liberalizata de 5 ani, practic e mult mai scump sa schimbi furnizorul decat sa ramai la reglementat. Asta din cauza ca pretul reglementat e tinut artificial de ANRE la un nivel la care asigura supravietuirea centralelor ineficiente pe spinarea lui Hidro si a Nuclearelectrica, care sunt fortate sa vanda sub cost. Hidro si NuclearE sunt apoi fortate sa-si recupereze pierderile din piata competitiva, cerand poate preturi mai mari decat ar fi cazul in OPCOM. N-ar putea sa faca asta daca n-ar actiona concertat.

    Cea mai mare parte a cresterii de preturi la energia electrica va veni din altceva decat din liberalizare: din numarul aberant de certificate verzi, din bonusul de cogenerare care e facut prost ca sa intretina in continuare centralele ineficiente ca Deva in loc sa stimuleze investitia in cogenerare eficienta, si mai ales, centralele ineficiente primesc in continuare emisii CO2 gratuite in timp ce Brazi (care emite mai putin CO2) nu. In plus, trebuie recuperate de catre distribuitori (ENEL si CEZ) niste investitii recunoscute de ANRE dar inca nerecuperate prin tarif.

    • De ce, d-na Nutu, nu puteti face ca articolele dvs. sa fie la fel de bune ca si comentariile dvs.???
      @garett. Exemplul Norvegiei nu e deloc bun. Norvegia sufera de o varianta mai blanda a „bolii olandeze”, aceea determinata de dependenta excesiva a unei economii de una sau cateva resurse naturale; mai blanda pentru ca sunt oameni chibzuiti si civilizati, dar tot nu sunt imuni la ea.
      Energia e scumpa in Norvegia (tocmai in Norvegia!!!) nu din cauza liberalizarii, ci pentru ca totul este extrem de scump in Norvegia, pornind de la forta de munca (si, desigur, d ela halba de bere de 10 euro ;-) ). Lefuri uriase, preturi uriase… si iac-asa e Norvegia cam fruncea tuturor clasamentelor.

  10. @Prostu’ Satului: De fapt energia este scumpa in Norvegia pentru simplul motiv ca, piata fiind liberalizata, energia hidro ieftina se exporta. Cunosc destui norvegieni si toti se plang de politica lor energetica stupida. Au petrol dar platesc preturi mai mari pentru combustibili decat in restul Europei, au energie ieftina dar ei sunt nevoiti sa o plateasca scump.

    • Te cred (ca se plang). Dar asta-i ca-n povestea cu have your cake and eat it.
      Pai, nu-i impiedica nimeni sa-si inchida piata energiei. Consecinta va fi un anume disconfort, probabil semnificativ, pentru tarile din zona, dar un dezastru pentru norvegienii insisi; n-am timp de cautat, dar inclin sa cred ca ei produc mult mai multe energie hidro decat consuma. Asa, si daca piata e inchisa, ce-o sa faca cu surplusul???
      Aaa, o s-o exporte… adica vrem liberalizare, dar cu lingurita. Norvegienii de care zici vor o piata libera atunci cand le convine; cand nu le place, sa nu mai fie liberalizare.
      Nu e nimic specific lor; aceeasi placa o auzi si-aici, cu gaze ieftine si alte cele, si oriunde altundeva in lume.

    • Iti racesti gura de pomana. Otilia vrea sa ne vada pe toti subiectii unui experiment de tip California. Si dupa cum vezi ii iubeste pe distribuitori …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analista de politici publice în energie la Expert Forum și este Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro