miercuri, decembrie 8, 2021

Liberalizarea pieței de gaze naturale: cea mai importantă decizie pentru dezvoltarea sectorului energetic post-coronavirus

Eliminarea prețului plafonat al gazelor naturale, începând cu 1 iulie, înseamnă primul pas concret pe care România îl poate face pentru a stimula investițiile private în sectorul energetic. Am putea astfel spera că, începând cu 2021, vom recupera, timid, pierderile economice din acest an. Acest lucru poate oferi perspective noi industriei de gaze naturale, care are nevoie să investească în noi tehnologii nepoluante și să se adapteze tranziției energetice setate de Green Deal la nivel european, fără să aibă limitări continue din partea statului.

Pandemia de Covid-19 a arătat cât de nocive au fost măsurile populiste din ultimii patru ani adoptate de guvernarea PSD și, în parte, perpetuate tacit de actualul Guvern. Plafonarea prețului la producția de gaze naturale a fost una dintre ele, deoarece a eliminat orice formă de stimulare a competiției și a investițiilor. Am fi putut avea astăzi un proiect major de investiții deja început, anume exploatarea gazelor din Marea Neagră. Acest proiect ne-ar fi oferit noi oportunități de dezvoltare a economiei, de investiții pe tot lanțul, de la angrenarea agenților economici în realizarea lucrărilor de exploatare până la extinderea conductelor de gaze naturale, precum și investiții noi în prelucrarea superioară a gazului. Despre lucrurile acestea am vorbit în trecut în acest policy brief.

Astăzi, vedem cum prețurile la producția de gaze naturale au scăzut la minime istorice pe piețele din regiune. Conectate la diferite surse de aprovizionare, aceste piețe beneficiază de un grad de lichiditate mult mai ridicat decât România. Mai mult, în ultimul an și jumătate, piața europeană s-a confruntat cu o ofertă în exces de gaze naturale, pe fondul intensificării importurilor de LNG (gaz natural lichefiat).

Creșterea cantităților stocate în depozite din teama că tranzitul gazelor rusești prin Ucraina spre Europa ar fi putut să se sisteze de la 1 ianuarie 2020 și cererea scăzută pe fondul temperaturilor ridicate din această iarnă au generat și în România o ofertă crescută de gaze naturale. Tendința de preț descrescătoare a fost accentuată și de pandemia de coronavirus, care literalmente a oprit mare parte din producția industrială, a accelerat reducerea consumului și a generat un exces de ofertă.

Tot acest context creează, însă, un cadru favorabil și pentru liberalizarea prețului la consumatorul casnic de gaze naturale, care de altfel este și prevăzut în OUG1/2020, care a abrogat nefasta OUG114/2018. Un preț scăzut la producție are șansele să se reflecte într-un preț scăzut în factura consumatorului grație contextului de piață, unul mult mai transparent decât cel fixat din pixul vechilor politicieni care controlează din umbră de ani de zile destinele sectorului energetic. Evident, acest lucru trebuie acompaniat de ajutoare clar definite pentru consumatorii vulnerabili, adică cei care au dificultăți în a-și plăti factura la energie. Din păcate, aceasta este piesa lipsă din puzzle, pe care guvernul PNL întârzie să o pună pe masă.

Astăzi, deși prețul la producție este la un minim istoric, facturile noastre încă nu s-au conformat acestui trend deoarece ANRE, instituție controlată politic până și în cele mai mici unghere, este cel care încă stabilește prețul final pe baza unei formule complicate și pe care nu o înțelege nimeni.

Dacă în perioada următoare Guvernul va alege să nu liberalizeze prețul gazelor naturale și va aplica aceeași rețetă a prețului plafonat din motive preponderent electorale, există riscul să ne trezim cu un declin accentuat al producției interne. Acest lucru se va traduce în taxe mai puține la bugetul statului care se bazează într-o măsură considerabilă pe veniturile obținute din taxarea producției de gaze naturale și din dividendele încasate de la companiile din energie. Mai mult decât atât, pentru a avea încasări la buget, e nevoie ca industria să investească, ori în logica de plafonare a prețului, aceste investiții nu vor apărea nicicum. Astfel, nu ar fi exclus ca, după alegeri, să plouă cu noi taxe pentru a compensa aceste decizii populiste.

Un mare semnal de alarmă este acela că producția de gaze naturale autohtonă a scăzut în primul trimestru al acestui an cu 4%, față de aceeași perioadă a anului 2019. Realitatea este că toate companiile strâng cureaua în această perioadă, iar menținerea unei piețe reglementate va face ca mult business să se închidă. Acest declin se va traduce și în pierderi de locuri de muncă într-un sector strategic al economiei care nu și-a oprit motoarele în timpul pandemiei de coronavirus.

De asemenea, investițiile în noi capacități de producție mai puțin poluante probabil vor întârzia să apară. Acest lucru este extrem de necesar decarbonării sistemului energetic, mai ales în contextul Green Deal, intens dezbătut și promovat de la cel mai înalt nivel al UE.

România trece, astăzi, printr-un punct critic, iar restartul economiei trebuie concentrat inclusiv în jurul stimulării investițiilor private în sectorul energetic. Aceasta este rețeta pentru o recuperare sustenabilă după pandemia de coronavirus.

Menținerea unui preț stabilit de politicieni, dictat de marota PSD și a clientelei sale de afaceri, cum că liberalizarea va crește accelerat prețurile, va avea efecte negative tot asupra consumatorului. Din păcate, unii membri marcanți ai actualului Parlament vând aceleași vechi iluzii înrădăcinate de mercurialul prețurilor în piețele comuniste de dinainte de 1989. Viitorul, însă, ne spune altceva: piață liberă și competiție.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Am inceput sa citesc cu interes articolul, am ajuns pina aici setate de Green Deal la nivel european
    Daca aceasta va fi baza liberalizarii, atunci noapte buna!

  2. Nu numai liberalizarea pretului gazelor naturale este parte a nevoii, viitoare , de relansare a economiei . Politicul actual ca factor de decizie in STAT nu are alta solutie si anume liberalizarea tuturor pietelor economice concomitent cu eliminarea din portofoliul statului a tuturor activelor neperformante ,ce produc pagube uriase (care sunt acoperite din banii populatiei ) si care stau la baza dezechilibrelor comerciale .Privitizarea , vinzarea acestor active este iminenta . Alegrile viitoare vor determina o majoritate parlamentara ce va fi capabila de astfel de schimbari -de la radacina –

  3. Cum vreti sa protejati familile vurnerabile si cu venituri mici in fata unei cresteri a pretului gazelor, va aduc aminte ca in perioada iernii costul incalzii locuintelor consuma o mare parte din bugetul celor cu venituri mici?

    • Imi dau si eu cu parerea: cu ajutoare sociale tintite, chiar generoase, dar numai pentru cei care au nevoie. Pe baza de anchete sociale si dosare,

      A plafona pretul pentru toata lumea sau a subventiona gigacaloria in moduri grotesti, a la Bucuresti (un oras cu un PIB/capita peste multe orase maricele din UE), e cale sigura spre faliment, acumularea de datorii publice uriase si blocarea investitiilor. Exemplul Bucurestiului e edificator, zic eu.

      Vedeti si cat de repede a trecut Venezuela de la socialism la faliment.

      O ultima observatie: cei mai saraci oameni din tara asta se incalzesc cu lemne si nu beneficiaza in nicun fel vreun pret plafonat la gaze sau de vreo subventie la gigacaloria furnizata de regiile locale..

      .

  4. Problema Green Deal va trece pe un plan secund pentru urmatorii 3-4 ani. Acum prioritatile vor fi altele. Liberalizarea se va produce oricum si la noi, dat fiind faptul ca tara participa la o piata europeana a gazelor. Pentru milioane de utilizatori casnici din blocurile socialiste este necesara realizarea unei contorizari reale a consumului, care nu s-a facut nicicum. Ca mereu, punem caruta inaintea cailor.

  5. Punctul de vedere putea fi sustinut si prin exemple din mediul international, state care au facut pasii pe care articolul il indica drept necesari si suficienti. Ce ne spun acele exemple? Pe termen scurt, mediu si lung argumentele articolului raman valabile?

  6. „…primul pas concret pe care România îl poate face pentru a stimula investițiile private în sectorul energetic…”

    „Băieții deștepți din energie” de abia așteaptă noi oportunități… Sper ca o concurență liberă să-i mai liniștească. Dar, știți ceva, eu unul mă îndoiesc cu privire la existența unei concurențe reale.

    Apoi… Să nu-mi spuneți că va fi stimulată și industria petrochimică, pentru că asta m-ar emoționa la culme!

    Eu nădăjduiesc ca, așa cum se prognozează, gazele să ajungă la investitorii maghiari (în energie, ori în ce-or vrea ei), astfel încât Ungaria să devină un hub regional în distribuția gazelor.

    România va cumpăra, desigur, de la vecinii și prietenii noștri (eventual printr-un intermediar cu nume frumos, de pe alte meleaguri) atât energie, cât și îngrășăminte chimice, ori pungi de plastic de-un leu.

    Sper ca vajnicii noștri politicieni să nu mă dezxamăgească!

  7. Unul din motivele pentru care economia americana este mai performanta decât cea europeana este accesul la energie ieftină. Ma intreb daca aceasta liberalizare va duce la scăderea prețului la energie pentru companiile care activează pe piata romaneasca. M-am obișnuit cu tăcerea liderilor USR de cate ori li se pun intrebari ls care nu si-au facut lecțiile. Domniile lor vin pe Contributors și plasează un articol precum la gazeta de perete de la IMGB. Păcat, pentru ca sunt singurul partid care poate scoate Romania din marasmul din ultimii 30 ani.

  8. Pretul actual, plafonat de stat, cred ca le este mai util producatorilor decit ar fi fost unul stabilit de piata. Pierderile ar fi fost mai mari asa ca nu poate fi folosit drep argument pro liberalizare in situatia actuala.
    Sau nu? Adica acesti producatori formeaza un cartel si
    orice ar fi, preturile se vor forma ‘liber’ de catre ei? Am exemplul cel mai la indemina, piata energiei electrice pentru consumatorii casnici unde cu toate liberalizarile posibile, in orice perioada a anului, indiferent de fluctuatiile sezoniere, pretul final a fost si este cu aproximativ 30% mai mare decit cel reglementat.

  9. As fi curios sa vad si eu sursele pe care se bazeaza acest articol, deoarece la ANRE gasesc doar date pentru ianuarie 2020.

Dă-i un răspuns lui Aristotel Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro