În contextul actual, încercarea de a elimina limba latină din trunchiul comun al învățământului românesc ridică semne de întrebare care transcend simpla dezbatere educațională. Această inițiativă poate fi văzută ca un simptom al unei tendințe mai îngrijorătoare: reapariția unor forme subtile de izolaționalism cultural, mascate sub pretextul „modernizării” curriculumului.
Istoria recentă ne oferă un precedent îngrijorător. În perioada comunistă, regimul Ceaușescu a redus sistematic prezența latinei în școli, justificând această decizie printr-un discurs naționalist care promova izolarea culturală sub pretextul „specificului național” și al „neamestecului în treburile interne”, latina fiind simbol al dușmanului din Apus. Astăzi, argumentele s-au schimbat, dar rezultatul propus este același: îndepărtarea treptată a unui element fundamental care leagă România de spațiul cultural occidental, dar și de înseși rădăcinile ei.
România ocupă o poziție unică în Europa: este singura țară ortodoxă care vorbește o limbă romanică. Această particularitate nu este doar o curiozitate lingvistică, ci reprezintă fundamentul unei identități culturale complexe, care îmbină organic elemente orientale și occidentale. A reduce prezența latinei în educație înseamnă a slăbi tocmai acea componentă care permite României să participe intrinsec la dialogul cultural european.
Propunerea actuală de „flexibilizare” a curriculumului ascunde, sub aparența modernizării, riscul real al unei noi forme de izolare culturală. Transformarea latinei într-o disciplină opțională, în condițiile actuale ale sistemului educațional, practic, conduce în mod inevitabil spre dispariția sa treptată. Este un scenariu care amintește periculos de strategiile anterioare de izolare culturală, chiar dacă vine îmbrăcat în haine noi.
Decizia de a elimina limba latină din trunchiul comun sau chiar de a o păstra ca un opțional obligatoriu (?!) la clasele de filologie, reprezintă o lovitură fundamentală dată însăși esenței studiilor umaniste. Nu putem vorbi despre formarea unui filolog autentic fără cunoașterea limbilor clasice, latina și greaca veche, care stau la temelia culturii europene.
Un filolog care nu cunoaște latina și greaca veche este asemenea unui arhitect care nu știe să interpreteze planuri edilitare sau unui medic care nu are habar de anatomie. Aceste limbi nu sunt simple „discipline școlare”, ci sunt instrumente fundamentale prin care putem înțelege în profunzime structura limbilor europene moderne, inclusiv a limbii române, dar și evoluția gândirii occidentale și marile teme ale literaturii universale.
În latina și greaca veche își au rădăcinile nu doar vocabularul științific internațional, ci și conceptele fundamentale ale gândirii europene. De la termenii filosofici până la lexicul juridic, de la vocabularul științific până la cel artistic și teologic, întreaga nomenclatură culturală europeană își are originea în aceste două limbi. A încerca să formezi filologi fără aceste instrumente esențiale este ca și cum ai încerca să predai matematică superioară fără aritmetică.
În contextul actual al creșterii tendințelor naționaliste în Europa, menținerea latinei în curriculum capătă o semnificație politică și culturală aparte. Nu este vorba doar despre păstrarea unei discipline academice, ci despre rezistența față de tentațiile izolaționismului cultural care, istoric vorbind, a precedat adesea forme mai grave de izolare politică și economică.
Mai mult decât atât, latina și greaca veche nu sunt doar limbi în care s-a comunicat pentru mii de ani în spațiul actual al Europei, ci și purtătoare ale unor moduri de gândire care definesc civilizația. Prin studierea lor, filologii dobândesc nu doar competențe lingvistice, ci și acces la matricea culturală din care s-a născut Europa modernă. Eliminarea lor din formarea filologică echivalează cu întreruperea legăturii directe cu textele fundamentale ale culturii europene și cu modurile de gândire care au stat la baza dezvoltării civilizației moderne.
Abandonarea latinei ar reprezenta nu doar o pierdere educațională, ci și un pas înapoi în procesul de integrare europeană a României. Într-un moment când coeziunea europeană este pusă la încercare de diferite forme de naționalism, mai mult sau mai puțin extreme, menținerea limbii latine în școli rămâne o ancoră împotriva derapajelor spre o autarhie culturală și o afirmare concretă a apartenenței României la spațiul cultural occidental.
În contextul actual, când asistăm la diverse forme de relativism cultural și tentații izolaționiste, menținerea studiului limbilor clasice în formarea filologică reprezintă o necesitate nu doar academică, ci și culturală. Este o garanție a continuității transmiterii patrimoniului cultural european și o ancoră împotriva superficialității în abordarea fenomenelor culturale și lingvistice.
Este timpul să recunoaștem că dezbaterea despre predarea limbilor clasice în școli nu este doar o chestiune de politică educațională, ci un indicator al direcției în care se îndreaptă societatea românească. Alegerea între păstrarea și abandonarea latinei reflectă, în esență, o alegere mai profundă între deschiderea europeană și tentația izolaționismului cultural mascat sub diverse pretexte „pragmatice”.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Nu doar latina este in suferita.
Vedeti si Istoria.
Parca am fi codusi de UDMR si USL proKremlin….. (sic!)
Ca cineva care a avut latina in liceu am o propunere alternativa: Introducerea limbii italiene ca limba a doua obligatorie in scoli si licee. E limba cea mai usoara pentru un roman si odata invatata e foarte usor de invatat spaniola. Exemplul autorului in care pune laolalta latina si greaca veche e „self-defeating”, cum s-ar zice in romana moderna:) Greaca veche (cea homerica) e de neinteles pentru grecii de astazi si n-are niciun sens de a fi invatata de catre mase largi. Cautati dv „ichtyos” in Grecia si o sa vedeti daca il gasiti sub numele acesta in piata:)
Bineinteles ca latina e importanta daca e studiata serios (nu la nivel de „Nostra patria est Romania ubi sunt parentes nostri, etc.” care de altfel suna minunat scandata dar e singurul lucru ramas dupa cursurile de latina din liceu) dar asta ar trebui facut la liceele de profil umanist, nu in tot invatamintul liceal.
Nu ma injurati daca va spun ca si rusa/slavona ar fi foarte utila, prin prisma vocabularului de origine slava existent in limba romana (si atit de influent in romana medievala) si a traditiei ortodoxe. In plus ca vorbitor de rusa te poti descurca in fosta Yugoslavie, Bulgaria, ca sa nu mai vorbim de fosta Uniune Sovietica.
Daca elevii ar trebui sa invete serios toate cursurile predate cred ca n-ar ajunge nici 24 ore pe zi, asa ca de undeva trebuie taiat, mai ales ca in Romania nu exista open-book exams.
Iertați-mă, dar vorbiți ca o persoană care nu înțelege fundamentele culturii europene, ci se înscrie în pragmatismul orb al celor lipsiți de orizont spiritual. Problema nu este dacă pricepe omul de pe stradă cutare cuvînt grecesc sau latinesc și nu este important doar ca omul de rînd „să se descurce” în Bulgaria sau nu știu pe unde. Problema este ca marea majoritate a celor trecuți prin școală să înțeleagă ce anume îi leagă de rădăcinile civilizației europene. Asta ar fi misiunea școlii de stat în zilele noastre și asta se face în primul rînd prin cultivarea limbilor clasice, măcar în învățămîntul umanist. Limbile nu sînt doar instrumente de comunicare, ci depozite de civilizație și gîndire. Autorul acestui articol și alții asemenea dumnealui își pot cîștiga traiul zilnic și fără a preda latina în școală. (Sau nu… N-au decît să piară niște profesori, importanți sînt doar „producătorii de bunuri materiale”, cum ne-a învățat Partidul.) Dar prin această gravă amputare se distruge un întreg domeniu de studiu, cu consecințe dramatice pentru „forma mentis” a locuitorilor spațiului carpato-danubian. Interesele economice și politice nu sînt niciodată un liant suficient de puternic pentru marile alianțe. Fără o comuniune spirituală, nu există nici un fel de uniune. Nu ne putem rupe cu o asemenea seninătate de lumea occidentală, căreia îi aparținem prin origini și eforturile culturale a zeci de generații.
VA SUSTIN CU TOATA..DRAGOTEA!
Prea multe discutii..totusi..!
Fermitate si decizie..!
desfiintate falsele facultai..fabriici de bani si de grade la politie..si armata..Examene severe..Ar fi simplu..daca se doreste exigenta..!Scoli de profesori..exigente…si examene unice pentru aceste cadre..Nu pe..pile la primari..etc etc!
Va iert:) Dar iertati-ma si dv daca va zic ca hexalingv si quasi-octalingv, care si-a petrecut jumatate din viata in occident, ca probabil inteleg cultura europeana mai bine ca dv. Faptul ca sint unii ca dv care se dau de ceasul mortii pentru a demonstra legatura cu „civilizatia europeana” nu denota altceva decit o neadaptare si o nesiguranta existentiala. Cu sau fara legatura cu latina sintem oricum europeni, lucru de care eu nu ma indoiesc deloc. Afirmatia dv. destul de bizara dar larg intilnita in unele medii intelectuale ar exclude tarile nevorbitoare de o limba romanica ori macar influentate de latina (ca de ex engleza). Tarile baltice, cele din fosta Yugoslavie, Bulgaria, Polonia, Ucraina, fosta Cehoslovacie, Grecia, scandinavii, bascii, bretonii, irlandezii, etc. sint mai putin europeni fiindca vorbesc o limba neromanica?!
Ar fi o discutie si mai interesanta daca, in spiritul apartenentei la lumea „occidentala”, ati argumenta in favoarea bisericii romano-catolice ori greco-catolice comparativ cu cea ortodoxa, daca tot doriti legatura cu civilizatia „europeana”, ca ortodoxia in nici un caz nu ne leaga de lumea occidentala, dar de asta ca buni ortodocsi nu se vorbeste.
Ca tip pragmatic mi-as dori ca elevii sa invete ceva care sa-i pregateasca pentru viata, si in special sa invete niste limbi care sa-i ajute in viata, fie ea in Romania ori in emigratie, asa cum isi doresc multi din cei ambitiosi.
Avem acum latina si care e rezultatul? Aveti impresia ca s-a creat o clasa politica de calitate si un electorat educat?
Cititi si articolul dlui Ungureanu, are o alta abordare, mai realista.
Cateva aspecte doar:
”Nu ne putem rupe cu o asemenea seninătate de lumea occidentală, căreia îi aparținem prin origini și eforturile culturale a zeci de generații.” Nu apartinem nici prin origini si nici prin eforturi Occidentului, asta e o teza nefundamentata vanturata de unii conservatori de pe aici. Romania nu apartine de Occident nici cultural, nici economic, nici geografic si nici ca religie iar Occidentul stie bine asta si e vizibil in modul in care trateaza Romania. Ca aspira sau are niste puncte in comun, e adevarat dar e altceva. Cel mai bine e ca Romania sa-si asume si mostenirea balcanica si pe cea orientala si sa fie ceea ce este, nu o simpla forma fara fond.
” persoană care nu înțelege fundamentele culturii europene, ci se înscrie în pragmatismul orb al celor lipsiți de orizont spiritual. ” Fundamentele culturii europene si-au facut simtite prezenta destul de tardiv si de greu in Romania. ”Pragmatismul orb” e ala care ofera locuri de munca si bunastare populatiei, deci si dvs. Iar lucrul acesta e benefic pentru toata populatia.
”Problema este ca marea majoritate a celor trecuți prin școală să înțeleagă ce anume îi leagă de rădăcinile civilizației europene. ” Problema e alta si anume ca scoala romaneasca pregateste inadaptati pe banda rulanta, cu sau fara latina. Problema e ca ceea ce se invata la scoala nu prea are legatura cu ce se intampla in viata de zi cu zi si genereaza frustrari. In afara de limba, pe marea majoritate a celor trecuti prin scoala nu prea ii leaga nimic de radacinile civilizatiei europene pe motiv ca nu ne revendicam de la aceste radacini ca sa ni le asumam.
E necesar sa fie cunoscatori de latina si greaca care sa traduca si sa revizuiasca textele clasice. In rest, e MARE NEVOIE de programare, robotica, digital marketing, inginerie, editare video si alte lucruri de genul care contribuie direct la un nivel de trai ridicat, locuri de munca bine platite si prosperitate materiala. Cand vom avea astfel de conditii vom fi cu adevarat parte a civilizatiei europene actuale, nu a Imperiului Roman.
Ca sa se evite discutiile inutile am facuta 3 ani de clasice, latina si greaca, cum am mentionat si in alt comentariu la alt articol.
Dacă îmi permiteți, abordarea d-lui Ungureanu poate trece drept realistă în ochii celor care așteaptă acest tip de discurs demolator. Să nu uităm totuși: dl. Ungureanu este un personaj excentric, îndrăgostit de propria-i imagine de iconoclast și, pe cît ne putem da seama, dornic de a se răzbuna pe viață. În cuvinte, desigur. E un tip uman interesant, fără doar și poate, dar… înțelepții ne-au învățat că uneori sub aparența lucidității se ascunde o formă de exaltare lirică.
Pe de altă parte, dacă după trei ani de clasice ați ajuns la concluzia că rostul acestor studii este doar acela de a forma „cunoscatori de latina si greaca care sa traduca si sa revizuiasca textele clasice”, mă tem că ați irosit trei ani din viață pe care i-ați fi putut investi mai cu folos în altă direcție.
În fine, aș repeta un adevăr formulat încă foarte timid astăzi: școala nu se poate substitui vieții, nu ai cum să studiezi în școală exact ceea ce vei face în viață. „Pragmatismul orb” vîntură la nesfîrșit flamura „pieței muncii”. Piața muncii se schimbă continuu și ceea ce înveți azi pentru a plonja într-un loc însorit al acestei piețe s-ar putea să nu mai aibă relevanță mîine. (Cei care au trăit schimbările majore din spectrul meseriilor căutate în anii ’90 știu despre ce vorbesc.) Rostul școlii este acela de a antrena mușchiul minții în așa fel încît să te pregătească pentru orice fluctuații ale pieței muncii. Iar pentru asta studierea limbilor clasice (și a civilizației pe care au transportat-o greaca și latina) este un exercițiu ideal.
Problema este ca latina va disparea si de la uman, chiar profil filologie, potrivit noilor planuri cadru Si atunci va disparea si din invatamantul superior. Vom produce istorici, lingvisti amatori, care se vor face de ras in vest. Uitati-va la sigla facultatii de psihologie de la UBB – trei greseli in cele cateva cuvinte latinesti. Mai mare rusinea… Dar grecii oare de ce o studiaza in liceu, impreuna cu greaca veche??
„Pește” e „ichthys” (ἰχθύς) pe greaca veche, nu „ichtyos”.
Cît despre rusa/slavona, LOL. E ca aia cu programatorii „C/C++” și „linux/java”.
Nu sint vorbitor de greaca veche si nici cea moderna nu-mi place, asa ca nu-i bai ca gresesc. Sint vorbitor de rusa (suficient ca sa traduc pentru refugiatii ucraineni) dar nu de slavona/slava veche. Exemplul l-am dat cu „/” fiindca oricare din ele e interesanta, cu mentiunea ca rusa e mai utila.
ar fi si mai util sa gasiti un raspuns la intrebarea: „de ce a scris Dimitrie Cantemir „Incrementa et Decrementa Imp Roman” in timp ce era tinut la loc de vaza de cel mai important personaj al civilizatiei ruse”?
Ar fi util să știți totuși că, în Grecia, ψάρι (pește) cumpărăm nu doar de la piață (αγορά, un cuvînt din greaca veche), ci mai cu seamă de la ιχθυοπωλείο, așa cum cumpărăm ψωμί (pîine) de la αρτοπωλείο.
„România ocupă o poziție unică în Europa: este singura țară ortodoxă care vorbește o limbă romanică.”
Ei, asta îi deranjează rău de tot pe unii. Cu precădere, pe aceia care văd ortodoxia din această regiune subordonată lui Chiril, iar limba română o văd de origine slavă.
Argumentele lor (și ale prietenilor lor din Apus, ori chiar din România) au fost îndeluuung prezentate, așa că nu mai revin asupra lor. Dar astăzi, când se vorbește iarăși deschis despre modificarea frontierelor în Europa (a se vedea propunerile cu privire la împărțirea Ucrainei), vocile lor au căpătat amploare. Iar latinitatea noastră ca trăsătură identitară trebuie marginalizată, estompată.
Un profesor grec a asistat la o slujba religioasa în limba romana și mi-a făcut o observație care nu mi-a trecut prin cap pana atunci. Aproape tot vocabularul nostru religios este slav mai putin doua cuvinte fundamentale Doamne și Dumnezeu, ambele latine de la Domine și Domine Deus. Toate popoarele crestine slave si germanice au pierdut aceasta legătură cu creștinismul incipient. Un mic argument pentru predarea unor minime cunoștințe de latina în liceu.
În rugăciunea domnească, singurele cuvinte ne-latinești sunt: sfințească-se, greșelile, ispită. Restul, inclusiv structuri sintactice, sunt latinești.
Grecul dv. era un ignorant (sau răuvoitor).
Nu doar Doamne si Dumnezeu sunt latine ci: Basilica (biserica), botez (din baptism), rugaciune (din rogationem), preot (din presbiterius), cruce (din crucem), pacat (din pecatum), inger (din angelus) etc etc
Posibil sa aveți dreptate. Nu sunt lingvist. Din care știu biserica este de origine elina și vine de la bazileu, împărat. Nu am timp sa verific alte cuvinte pe care le enumerați. Important mi se pare ca am moștenit cuvântul Doamne.
”biserica este de origine elina și vine de la bazileu, împărat.”
Da, vine de la împărat, dar în lumea romană basilica era adjectiv. În grecește se numea ”stoa”, în latinește era ”basilica”. Era vorba de sala împărătească, o clădire publică a cărei destinație principală era sală de judecată. Împăratul Constantin cel Mare le-a permis creștinilor să folosească sălile de judecată din imperiu pentru adunările lor, așa s-a ajuns de la basilica (i.e. împărăteasca) la biserică.
În regiunile mediteraneene, basilica nu era o clădire închisă, cum sunt bisericile de azi. Erau doar coloanele și acoperișul, pe vremea aceea temperatura exterioară fiind semnificativ mai mare decât în prezent. În ciuda narativului oficial din zilele noastre 😀
Nu numai cele două. Rugăciunea „Tatăl nostru” conține puține slavonisme. Majoritatea sînt cuvinte moștenite din latină. E plină slujba ortodoxă de cuvinte moștenite din latină.
Atâta vreme cât discuția despre reforma învățământului (care-ar trebui să se numească mai curând normalizarea învățământului) se poartă folosind în principal două verbe, „a băga” și „a tăia”, situația este tristă. După cum scrieți: terminologia unor bresle ca medicii, biologii, farmaciștii are puternice rădăcini latinești. Mai apoi, suntem un popor care vorbește o limbă romanică, pentru numele lui Dumnezeu! Am uitat că Ardealul s-a românizat prin exaltarea originii noastre culturale latinești, în Școala Ardeleană. Nici nu vrem să privim în față: cum ne-ar putea ajuta noile tehnologii în învățarea unei limbi ca latina fără a „încărca” programul elevilor ? (Programul copiilor trebuie aerisit ca să aibă loc meditațiile, respectiv îngrijirea vacilor, în funcție de averea familiei.)
Adevărul este că diriguirea educației prin zăpăciri succesive numite pretențios reforme ne-a adus la stadiul în care graficul PISA arată ca un tobogan, în care absolvenții nu numai că nu vorbesc engleza sau franceza acceptabil, dar au mari probleme cu româna! Și de ce-ar vorbi-o corect când primul ministru pare un cuman dezghețat din permafrost, care-a învățat româna acum 5 ani (după bac) și de-aia o vorbește cu mari pauze în fraze?
(În discuție, până acum, n-am văzut vreo comparație cu ceea ce se întâmplă în țările UE.)
Vă rog să nu vă supărați, dar aș prezenta o altă viziune:
Orice proiect, cercetare a unei teme începe cu stadiul actual, adică care sunt planurile-cadru din pricipalele țări din UE ( Germania, Franța, Spania, Anglia), deoarece UE este piața de forță de muncă unde ținerii români lucrează. Toate aceste planuri să fie obligatoriu publice însoțite și de o analiză comparativă.
Tot ce trebuie să facem se rezumă la transpunerea lor în România; abaterea de la aceste planuri-cadru din UE să nu fie mai mare de 2%.
Tot ce facem noi, original, ca mai în toate, au dat greș.
Este păcat să nu folosim experiența altora!
Dacă vom rămâne la ,,creația noastră originală” vor avea de suferit tinerii români aflați pe piața muncii din UE.
Mai ales că suntem ultimii, în orice, din UE: analfabetism; sănătate etc etc.
Maniera în care dezbaterea este coordonată de minister arată acum a lipsă de profesionalism și inteligență!!
De acord, 100%
Nu există nicio țară europeană în care să nu se studieze limba latină la nivel preuniversitar, obligatoriu, la un anumit profil – fie el filologie sau licee clasice. Liceele clasice (latină și greacă veche intensiv) există și în Bulgaria sau Rusia, darămite în marile țări ale UE… în România nu există deloc, iar cu noile planuri cadru latina va dispărea complet și fără urmă din învățământul liceal, ceea ce va antrena o scădere masivă și a departamentelor universitare (alea 2-3 care mai sunt) capabile să ofere învățarea acestor limbi…
Ba exista: Belgia unde locuiesc de 10 ani; vezi ESMol, scoala relativ.. reprezentativa, am 2 copii acolo. Latina e complet optionala. Poti face insa ecuatii diferentiale la schimb – daca vrei; sau econometrie
NB: scuze ca intervin pe acest forum; moderatorii stiu la ce ma refer; nu o faceam daca nu era ceva clar incorect si sper relevant; multumesc ptr intelegere
„Anglia” n-a fost niciodată membră a Uniunii Europene (probabil vā refereați la Marea Britanie, dar şi ea, a parasit UE in 2016).
”probabil vā refereați la Marea Britanie”
Marea Britanie e doar insula principală. Denumirea oficială a statului este Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Irlanda de Nord se află pe insula Irlanda, nu pe insula Marea Britanie.
”Anglia” e la fel de neomarxistă ca Olanda sau ca Suedia, la capitolul ăsta nu diferă prin nimic de țările UE. Controlul statului asupra cetățeanului e scopul real al politicilor neomarxiste, iar școala nu face excepție. În lumea reală, rezultatele obținute de o organizație reprezintă exact scopul acelei organizații. Rolul școlii este înregimentarea și uniformizarea populației, egal ce se predă și ce nu se predă în școală.
Din când în când, decidenții politici clatină barca, pentru a mai crește un pic controlul, iar cadrele didactice din sistem încearcă să arate că le pasă. Dar tot din bani publici trăiesc și unii și alții. Ce fac ei e doar joc de glezne, în așteptarea pensiei.
Mersi pt. precizări!
In mod clar istoria e foarte importanta si ar trebui predata toti cei 4 ani de liceu, cu 2 ore/saptamana.
Latina nu este importanta ca materie in liceu, eventual se poate pune ca materie optionala, sau materie obligatorie doar in liceele/clasele vocationale. In ce priveste latinitatea noastra, aceasta ar trebui afirmata la orele de istorie. Nu trebuie sa inveti latina pt asta, mai ales ca pt 99% din elevi latina nu ajuta la absolut nimic dupa aceea.
In liceu trebuie in primul rand focusat pe stiinta, si asta la TOATE liceele. Societatea de azi e una eminamente stiintifica, deci ore mai multe de matematica, fizica, chimie, biologie, informatica. Un elev mediu ar trebui sa stie in mare cum functioneaza satelitii, telefoanele mobile, un aparat cu microunde, un calculator, care e diferenta intre virusi si bacterii, de ce sunt importante vaccinurile, teoria evolutiei, care e diferenta intre sistem solar si galaxie, ce inseamna dobanda bancara si cum se calculeaza, cum se calculeaza volumul unui corp si aria unei suprafete, etc. Altfel merg pe fente de 2 lei si fabulatiile unor sarlatani…
Fara ore de religie, nu suntem in evul mediu sa invatam despre sfinti, dogme si moaste! Tineretul sufera de analfabetism functional si stiintific, pe asta trebuie insistat!
Cum combatem analfabetismul funcțional și științific dacă producem istorici, medici, fizicieni, lingviști care nu știu latină, mă întreb? De ce oare în Germania de pildă și în alte țări vestice latina se studiază la Medicină (azi, nu acum un secol)? Nu vă dați cu părerea dacă nu înțelegeți. Iar simplu fapt că îi spui cuiva că limba română e de origine latină îl lasă vulnerabil în fața unui „dacolog” care vine cu tot felul de „dovezi” că limba dacă a precedat latina etc. Numai cineva care chiar e capabil să citească un text ușor din latină și înțelege sistemul gramatical și a experimentat nemijlocit limba latină, va fi „vaccinat” împotriva acestor erori…
@didi. Total habarnist comentariul dv. Cica „cum combatem analfabetismul stiintific daca producem fizicieni, istorici, medici, etc care nu stiu latina”. Nu trebuie sa stii deloc lb latina pt a face fizica! De unde va informati, din „formula as”?! La fizica trebuie sa stii matematica! In medicina sunt anumite denumiri din latina, dar pt asta nu trebuie sa fii expert in latina. Iar la istorie nu are a face, vorbiti prostii. Latina trebuie sa stie cei care se specializeaza pe istoria Romei antice, sau istorie antica mai general.
Daca vorbim de stiinte exacte, inginerie, economie, etc care sunt grosul absolventilor, latina nu ajuta la nimic. NU asa se combate analfabetismul stiintific, ci prin mai multe si mai bine facute ore de stiinte, matematica, fizica, chimie, biologie, etc. Iar cei care vor fi sudori, tarani, soferi, zidari, etc nu vor avea nevoie de latina, sunt alte materii mai importante. Asa hai sa facem si ore de greaca, pe motiv ca Grecia antica a avut o mare civilizatie. Invatamantul trebuie facut cu cap, nu bagate aiurea niste ore in programa doar ca sa fie.
Chestia cu „dacologii” se combate la orele de istorie, aratand latinitatea noastra si procesul de formare a poporului roman. Dar pt asta nu trebuie sa stii lb latina.
e bine sa va uitati la originalul cartii publicate de Sir Isaac Newton, cea mai revolutionara carte de fizica din toate timpurile (Einstein a publicat articole); iar strict dpdv fizic extremele sunt instabile, la fel si pozitionarile respective.
Clase de liceu de filologie fara latina si greaca ar fi o aberatie, iar existenta lor ca discipline optionale in liceu si la bacalaureat nu ar trebui sa fie un subiect contestat – asta insa e normal intre teribilisti sau rusofoni, care culmea: viseaza la a treia Roma (reinventand roata)
ca fizician, este bine sa cititi articolul de mai jos ca sa intelegeti de ce si fizicienii pot beneficia de o cunoastere buna a limbii latine (optional)
https://www.sciencealert.com/weve-been-misreading-a-major-law-of-physics-for-almost-300-years
Vezi de ex cum combat analfabetismul profii aia care publica constant in ACM CSUR, SIGGRAPH, PlOS, NEJM – ii cunosc pe multi, habar-n-au latina. Dar fac multe altele bune, cred
„Societatea de azi e una eminamente stiintifica” – asta auzim din copilărie, de zeci de ani, nu e o noutate. Și vi se pare că societatea asta e perfectă, sau cum? Una dintre cauzele pentru care lumea de astăzi șchioapătă serios este lipsa unei formații „rotunde” a cetățenilor, care să cuprindă și studiile umaniste, acelea care educă și sensibilitatea, și autoreflexivitatea, și simțul istoriei, și responsabilitatea cetățenească, și simțul estetic. Fără toate acestea, omul e mai sărac sufletește, mai vulnerabil, mai prost, mai ușor de manipulat. Faceți distincția între un ‘umanoid’, care răzbește în viața de zi cu zi, „se descurcă”, mănîncă, bea, se „distrează” și un ‘om’! Nu o spun împotriva predării corecte și ample a științelor exacte, ci în favoarea educației „rotunde”, care formează oameni, nu jumătăți de oameni.
@ioana munteanu. Unde am spus mai sus ca materiile umaniste sa fie minimalizate?! Ati inteles prost. Eu personal apreciez si citesc multa istorie, literatura beletristica, imi plac filmele, teatrul, arta in general. Totusi in programa scolara ar trebui insistat mai mult pe materiile exacte. De ce?! fiindca sunt mai grele, necesita mai mult timp pt intelegere. Cati pot citi o carte de beletristica si cati o carte de fizica sau matematica? Arta o poate intelege (mai mult sau mai putin) aproape oricine, la matematica, fizica chimie nu e absolut deloc asa. Societatea de azi se bazeaza in principal pe stiinta, de la telefoanele mobile si computere, la vaccinuri, sateliti de comunicatie, autovehicule si nave spatiale. Dv scrieti aceste comentarii folosind un laptop/desktop/smartphone, stiti macar in mare cum functioneaza? sau credeti ca intra nanocipurile din suc?
Si materiile umaniste sunt importante si au rolul lor, dar in lipsa unei educatii stiintifice serioase, oamenii merg pe fente si conspirationisme f.periculoase, precum anti-vaccinismul sau balivernele cu nanocipurile din suc sau ca omul nu a ajuns pe Luna, etc.
Din pacate, in ultimele decenii tocmai ca materiile exacte au fost minimalizate, in dauna celor umaniste. Uitati-va la numarul studentilor de la matematica, fizica, chimie care a scazut f.mult, si numarul mult mai mare al studentilor de la psihologie, „stiintele comunicarii” (?!), stiinte politice, litere, drept, etc.
Societatea de azi produce mult mai multi care habar n-au de stiinte, dar sunt „experti” in psihologie, comunicare, marketing, drept, etc… Deci daca vi se pare ca societatea schioapata e din pricina astora, nu a celor de la stiinte exacte!
„Arta o poate intelege (mai mult sau mai putin) aproape oricine…” – Pfff! Asta o credeți dumneavoastră. Este fals. Arta mare este înțeleasă, în profunzimea ei, de foarte puțini.
În ceea ce mă privește, eu am urmat filiera umanistă și să știți că sînt o provaccinistă convinsă, nu cred că nanocipurile apar din suc și nu-mi trece prin cap să contest că omul ar fi ajuns pe Lună.
Dacă împărțiți lumea în „realiști-deștepți”/„umaniști-proști”, nu faceți decît să perpetuați o judecată simplistă și smintitoare.
Încercați să înțelegeți că nu de pomană învățarea limbilor clasice a fost perpetuată în școala europeană (și nu numai europeană) de atîta amar de vreme. Acordați o brumă de credit inteligenței înaintașilor noștri. Nu vă costă nimic. Nu de dragul trecutului pierd vremea scriind aici, ci de dragul viitorului.
@ioanamunteanu. Cica „arta mare este înțeleasă, în profunzimea ei, de foarte puțini.” Mai sa fie! …. se vede ca habar n-aveti de stiintele exacte, daca puteti compara atat de aiurist cati inteleg arta cu cati inteleg matematica sau fizica. Total fals!
Arta o inteleg incomparabil mai multi decat cei ce pot intelege o carte avansata de matematica sau fizica. Pentru a intelege matematica sau fizica avansata trebuie sa stii mult mai multe. Pt arta nu e necesar sa stii prea mult. Aproape oricine poate spune daca i-a placut o carte, o piesa de teatru sau un film, si intelege ceva (chiar daca nu tot).
In schimb, extrem de putini pot intelege ceva dintr-o carte avansata de matematica sau fizica. Ati deschis vreodata un curs de facultate de matematica sau fizica?! se vede ca nu! Cu o formatie de umanist nu intelegi absolut nimic, zero barat.
Limba latina se poate preda limitat la anumite licee sau clase care au nevoie de asa ceva. Dar nu generalizat, e o pierdere de vreme si resurse inutila. Sunt alte materii mult mai importante, care chiar ajuta elevii in viata. Stiintele exacte (care formeaza gandirea logica si simtul critic), dar si materii ca sportul sau lb engleza, franceza.
Ati deschis vreodata un curs de facultate de filologie clasica? In greaca veche sau in latina? Macar o traducere in limba romana a unui autor clasic? Macar un articol legat de Pithagoras, de Arhimede?
Nu credeti ca punând asa problema sunteti in afara subiectului si uitati de rădăcinile civilizației si cu siguranță ale științei înseși?
Ca sa va citez oarecum, cu asa o (de)formatie nu intelegeti absolut nimic. Ex nihilo nihil.
@munteanu. Societatea de azi are carente fiindca oamenii nu mai sunt invatati in scoala sa gandeasca logic si sa aiba simt critic. Dupa epoca Ceasca s-a schimbat macazul, si in loc de ingineri, oameni de stiinta, medici, accentul s-a pus pe stiinte politice, marketing, advertising, psihologie, comunicare, litere, drept, care fie vorba intre noi, sunt mai usoare.
Iar cu „studiile umaniste, acelea care educă și sensibilitatea, și autoreflexivitatea, și simțul istoriei, și responsabilitatea cetățenească, și simțul estetic”, va contraziceti singura…. Acum sunt mai multi studenti la facultatile de mai sus umaniste (decat la cele de stiinte exacte), dar nu vad ca societatea ar fi una sensibila si autoreflexiva, din contra. Sunt si umanioarele importante. Dar mai periculos e ca acum prolifereaza aberatiile pseudo-stiintifice (gen virusul covid nu exista pt ca nu l-a vazut nimeni…!), numerologia si astrologia, impostura si istoria contrafacuta.
Se poate studia italiana fără a scoate limba latină din programa școlară. In toate țările din Vest se studiază latina in gimnaziu și liceu. Dar acolo nu este ortodoxia religia majorității. Pe langa aportul cultural imens al limbilor clasice, studierea lor schimbă pozitiv modul de gândire. Nu trebuie înlocuită ora de latină cu o oră în plus de română. Literatura română în comparație cu literatura latină este un copilaș în scutece.
La Uaic tocmai s_au desființat 2 programe de studii, Romana -Lma și Lb străină- Latina.
Sa fim realisti ! Un procent semnificativ dintre cei care au facut obligatoriu latina in liceu in ultimii 15-20 de ani nu sunt in stare sa vorbeasca si sa citeasca corect in limba romana, darmite sa stie macar cateva cuvinte in latina. La intrebarea daca limba romana este descendenta a limbii latine, afirmatie pe care garantat orice absolvent de liceu a auzit-o de foarte multe ori in scoala, referitor la aceleasi promotii, si anume cele din ultimii 15-20 de ani, fiti siguri ca peste 50% dintre acesti absolventi nu ar sti ce sa raspunda.
Romanii, in general, nu sunt posesori ai unui sentiment national autentic si profund. Doar o mica parte, clasa celor educati in primul rand acasa si care au facut scoli din dragoste si interes pentru cunoastere, sau pur si simplu pentru a fi niste buni profesionisti la varsta adulta, doar la acestia( sau printre acestia) intalnim notiunea de sentiment national autentic.
Din povestile bunicilor mei am inteles ca sentimentul national profund, atasamentul fata de valorile romanismului, atatea cate sunt, era destul de pronuntat in perioada interbelica si preinterbelica. Comunismul a stricat mult in acest sens, asa zisul proletariat fiind interesat exclusiv de problema materiala, urmasii proletariatului mergand la scoala doar din dorinta de parvenire si nemotivati de ganduri si dorinte de natura pur intelectuala … majoritatea acestora.
Astazi ne confruntam cu un tip de nationalism care nu are absolut nicio latura profunda sau autentic patriotica, izvorat in proportie de 99% din nationalismul de prost gust practicat in perioada Ceausescu.
Din punct de vedere al eficientei, e clar ca limba latina nu ar trebui studiata OBLIGATORIU decat de catre cei care urmeaza o cariera universitara in zona umanista, in zona medicinei sau in zona matematicii si stiintelor. In fiecare din aceste situatii ai nevoie de o mai mare sau mai mica cunoastere in zona limbii latine.
Pentru ceilalti insa ar trebui sa fie OPTIONALA. Problema este ca acesti ceilalti sunt o masa amorfa al carei unic scop este sa treca prin scoala ca prin apa si sa obtina o diploma, in cel mai usor mod posibil daca se poate.
Fara indoiala cultura europeana este o cultura de tip romanic, mostenita prin prisma apartenentei la Imperiul Roman si vrand-nevrand noi suntem parte a acestui tip de cultura. Este o realitate insa ca ortodoxia, pan-slavismul si comunismul au bulversat si influentat negativ cultura noastra, in sensul de a o indeparta de cea central si vest europeana.
Ce e de facut? Personal am cateva idei, dar nu sunt convins ca vor rezolva problema decat poate in mica masura ! Oricum problema studiului limbii latine intr-un mod sau altul este o falsa problema, relativ la caderea in derizoriu si in izolare a Romanieie din punct de vedere cultural ! Cauzele trebuie depistate cu claritate si apoi inlaturate. E un proces greu si am avea nevoie de multi oameni dedicati pentru a-l demara si a-l face sa produca efecte.
Tribalism , breslism al celor care ancorati in trecut neglijeaza prezentul ! In primele clase si-n gimnaziu se face cultura generala ! Apoi apare nevoia de specializare ! Vrei latina , istorie , geografie la uman ! Daca vrei inginerie la real matematica , fizica ! Daca vrei stiintele naturii la chime , bilogie ! Voi va aparati domeniul din care va castigati traiul ! In mod ipocrit va ingrijoreaza viitorul natiei , viitorul tinerilor ! Voi sunteti educatorii de azi care produceti „inumilizabili” ptr societate !
N-ați fost atent. Se pare că științele exacte și școala încropită-bezmetică nu v-au educat suficient atenția. Tocmai pentru specializare în anii de liceu milităm și noi. Este imposibil să urmezi filiera umanistă fără a studia temelia științelor umaniste în tradiția europeană (și nu numai!), care temelie este cultura greco-romană. Studiezi o cultură prin limba ei, dacă vrei să o înțelegi în profunzime. Afirmația aceasta este, în științele umaniste, ca „1+1=2” în aritmetică. Dați la o parte ochelarii de cal pe care vi i-a pus o școală bolnavă!
„În perioada comunistă, regimul Ceaușescu a redus sistematic prezența latinei în școli,”, nu sunt convins ca e adevarat, eu, desi am fost in liceu la real, pe vremea aia, am facut latina, nu mai stiu cit si cum. Mai mult, directoarea liceului Ion Creanga Bucuresti era profesoara de latina si a crescut citeva eleve care au devenit latiniste.
Ma intreb la ce ar folosi latina daca ar fi facut ain dorul lelii, doar asa sa ne punem o insiga la rever? Pt ca latina e grea, f grea, daca vrei s-o studiezi serios trebuie sa te bagi masiv in ea, o ora pe saptamina e frectie la picior de lemn.
O mică precizie:
Popoarele slave de vest stabilite în Europa centrală în jurul sec 7 d. Hr au adoptat alfabetul latin și au adoptat religia romano-catolică. Prin aceasta popoare precum Polonia ” a devenit parte a Civilizației Latine”, după cum se definesc singuri.
Grupuri din slavii de est au preluat alfabetul grecesc ( cu mici schimbări, numindu-l chirilic), religia ortodoxă, mitologia greacã śi orientală. Cf M. Eliade ( Le mythe de l’éternel retour) eroii lor mitologici ar fi venit ” cu picioare de argint, brațe din aur , iar capul acoperit de perle.”
Ortodoxia la români a fost un scut dealungul istoriei , ce devenea mai dogmatică, mai strictă atunci când țara era amenințată de invaziile imperiului otoman și se libera când pericolul diminua.
Creștinismul în Europa occidentală a evoluat astfel mai liber , s- a putut construi o Renaștere, (a antichității greco-latine), a fost Reforma în sec 15. ..
Concluzie: Europa este una singură.
Erratum: O scurtă precizare