sâmbătă, mai 17, 2025

Limba moldovenească 1 – Limba română 0 (dar câștigătoare e rusa)

Un recent sondaj de opinie al Institutului de Marketing și Sondaje (IMAS) Chișinău relevă un aspect interesant: proporția în care sunt utilizate limbile în Republica Moldova.

La întrebarea “Care este limba pe care o auziți cel mai des când…” (http://www.facebook.com/photo.php?fbid=10151051618801333&set=a.345393871332.159648.345322991332&type=1&theater), situațiile fiind: 1) mergeți la piață; 2) mergeți la magazin; 3) ascultați muzică; 4) vă uitați la televizor; 5) mergeți la serviciu, procentul celor care răspund “limba moldovenească” scade de la 60% prina situație la 24% la ultima situașie, în timp ce limba rusă crește de la 26% la 40% la categoria 4, excepția fiind categoria 5, unde răspunsul “nu știu/nu răspund” reprezintă 54%. Limba română variază între 9% la 5) și 17% la 4), fiind depășită net, al fiecare categorie, de “moldovenească”.

La recensământul populației din 2004, la categoria Populaţia după naţionalităţile de bază, limba maternă şi limba în care vorbeşte de obicei 60% din cei recenzați au declarat “limba moldovenească”, 15% limba română și 11% limba rusă.

Recensământul din 2004 se referă doar la teritoriul aflat sub controlul autorităților de la Chișinău, deci nu include teritoriul autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, unde vorbitorii de limbă rusă sunt majoritari.

Sondajul confirmă faptul că majoritatea cetățenilor românofoni ai Republicii Moldova consideră că vorbesc limba “moldovenească”. Acest fapt nu înseamnă neapărat că aceeași proporție consideră că e vorba de două limbi diferite.

Directorul IMAS Chișinău, Doru Petruți, mi-a spus că în ceea ce privește naționalitatea, în sondaje cei ce se declară “moldoveni” apar cu 78%, iar românii cu 3%, valori relativ constante și asemănătoare acelor de recensământul 2004 – moldoveni 76%, români 2%.

Acelora care s-ar grăbi (în mod pavlovian) să-l acuze pe Doru Petruți de “trădare” sau că ar fi “agent al Moscovei” și alte bazaconii de felul acesta, le răspund că el este cetățean român, stabilit din 2005 la Chișinău, unde conduce IMAS. L-am cunoscut personal și știu că este un om de o integritate fără cusur.

Prima concluzie ar fi că românofonii de la est de Prut care se declară “moldoveni” și susțin că vorbesc ”limba moldovenească” sunt majoritari.  Nu trebuie făcută din asta o tragedie sau un motiv de acuzații neîntemeiate: este dovada unei identități foarte pronunțate, pe care ultimele două secole de istorie au consolidat-o și pe care foarte puțini dintre cei din România și în general din afara Republicii Moldova o înțeleg.

O a doua concluzie este faptul că limba rusă continuă să se bucure de o influență foarte importantă în Republica Moldova, mult peste procentul populației care vorbește rusa ca limbă maternă. Este și normal, nu doar datorită faptului că Moldova e o fostă republică sovietică, dar și pentru că rusa este o limbă de largă circulație, mai ales în mass media și acest lucru e imediat vizibil în sondaj și mai ales se simte imediat când te afli în Republica Moldova.

Ce-i de făcut? După opinia me trebuie încetată  disputa cu privire la numele limbii: “moldoveneasca” nu e într-o situație unică față de română. E aceeași limbă, așa cum engleza vorbită în Regatul Unit e aceeași cu cea vorbită în Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, etc sau franceza din Franța e aceeași cu cea vorbită în Belgia, Elveția, Quebec, etc sau olandeza e aceeași în Olanda ca cea vorbită în Belgia (numită neoficial flamandă) sau spaniola din Spania e aceeași cu cea vorbită în America Latină, ș.a.m.d.

Mai serioasă este poziția dominantă a limbii ruse, care în continuare infectează cu calcuri limba română  vorbită în Republica Moldova. Aici nu e mare lucru de făcut, pentru că influența Rusiei este covârșitoare, mai ales în mass media, dar cei din România pot ajuta la vorbirea unei limbi mai corecte la est de Prut.

Formarea de profesori în România, trimiterea în Moldova de cărți în limba română (dar nu de tendință naționalist-pășunistă), o mass media din România mai atentă la situația din Republica Moldova și o înțelegere mai nuanțată de către cei din afara RM a realităților de acolo le poate da românofonilor din această țară sentimentul că nu sunt priviți ca niște străini (citește ruși) dacă îndrăznesc să spună că sunt moldoveni și că vorbesc limba “moldovenească”.

Articol aparut in Revista Acum.Tv

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. Cred ca este nevoie de un mult mai sustinut schimb cultural intre Moldova si Romania. Poate prin Iasi-Suceava o fi prezent, dar in capitala nu vad aproape nimic.

    Ce ar fi rau in a mai asculta muzica din Moldova, sau artisti de acolo sau in a vedea filme artistice produse acolo?

    Si invers -ce ar fi rau in a promova cultura de aici in teritoriile moldovenesti?

    Sustin si eu ideea ca ne batem capul prea mult cu povestea limbii. Putem sa-i spunem si limba X, tot asa suna si tot regulile alea le are.

    Si persupunand ca 100% din savanti si populatie ajung la concluzia ca moldoveneasca nu exista si ca de fapt e aceeasi limba, schimba asta cu ceva situatia????

    Daca nu avem un schimb cultural macar rezonabil, aceasta problema academica nu prea vad la ce ar fi util de rezolvat

  2. In RM cea mai mare parte a moldovenilor sunt romanofobi. Marele pericol pentru ei este daca vor accepta vreodata ca rusa sa devina egala limbii „moldovenesti”. Limba si simbolurile nationale aici se duce batalia. Daca acestea sunt schimbate atunci RM va reveni intrutotul la statutul de gubernie si moldoveanul la rangul de cetatean de mana a doua in propria lui tara, el este si in prezent considerat astfel de alogeni!

  3. Draga domnule Clej,
    Intr-adevar, discutia moldoveneasca vs. romana va continua si in viitor, cu interpretari si de-o parte si de alta. Am re-gasit, de data aceasta tradus si in lb romana (nu si in ‘moldoveneasca’) un articol mai vechi din PressEurop despre Triple-Dutch, in care apare explicat mai pe larg termenul de NATIOLECT (aplicat evident flamandei in raport cu neerlandeza-olandeza). Se poate citi la: http://www.presseurop.eu/ro/content/article/94691-vorbiti-belgo-olandeza (sau in engleza la: http://www.presseurop.eu/en/content/article/94681-triple-dutch si pt vorbitorii de nederlands la :http://www.presseurop.eu/nl/content/article/94751-belgisch-nederlands-een-natiolect ). Am dat toate aceste linkuri gandidu-ma la celebra paronimie: Traduttore, traditore :-)
    Cu stima, Dr Rod London, UK

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro