joi, martie 28, 2024

Limitele imunitatii şi integritatii CEDO

Un nou scandal de corupţie zguduie Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Două judecătoare de la secţia de contencios administrativ – una dintre ele chiar şefa acestei secţii şi soţia judecătorului român la CEDO, doamna Bârsan – sunt bănuite că ar fi primit diverse beneficii din partea unui om de afaceri cu dosare pe rol prin intermediul unei avocate cu conexiuni în zona serviciilor secrete. Avem în faţă un studiu de caz despre lăcomia şi avariţia unor oameni care câştigă bine (salariul lunar al unui judecător de la ÎCCJ este în jur 3.000 de euro, iar al unui judecător CEDO în jur de 20.000 de euro), dar care totuşi primesc bilete de avion, cazare la Paris, seri la Moulin Rouge, pantofi, genţi şi bijuterii. Judecătorii noştri găsesc normal să locuiască ei sau familia lor în apartamentele celor pe care îi judecă.

Din păcate, lucrurile nu se opresc aici. Vedem că judecătorii care au aprobat interceptările telefonice în acest dosar şi-au încălcat datoria profesională şi i-au anunţat pe aceia care erau interceptaţi, zădărnicind eforturile procurorilor. Apropierea de castă, relaţiile personale şi reţelele de la nivelul ÎCCJ primează încă o dată în faţa interesului public.

Ca în fiecare dosar mare, discutăm despre imunităţi şi despre limitele lor. Vedem cum o instanţă internaţională cu pretenţii – CEDO – sare în apărarea unuia de-al lor – a domnului judecător Bârsan (şi a soţiei sale). Totul a plecat de la percheziţia la casa familiei Bârsan din România – percheziţie efectuată în baza unui mandat de la ÎCCJ şi cu avizul prealabil al CSM. Procurorii au găsit, dacă e să credem declaraţiile avocatului apărării, pantofi, bijuterii şi fotografii. Imediat după acest moment, Gabriela Bârsan face reclamaţie la CEDO, acuzând încălcarea imunităţii soţului său. În mod straniu, preşedintele CEDO, Jean-Paul Costa, remite o scrisoare, în nume personal, în care atrage atenţia autorităţilor române că „se pare“ că există riscul ca dispoziţiile care privesc imunitatea să nu fi fost respectate. DNA a cerut ulterior precizări de la Curte cu privire la procedura în cadrul căreia aceasta a emis acest punct de vedere şi cu privire la normele aplicabile în cauză, ţinând cont de faptul că ancheta nu îl vizează pe domnul Bârsan, ci pe soţia acestuia, judecătoare la ÎCCJ. Răspunsul CEDO nu a venit încă.

Al patrulea protocol adiţional la Acordul general privind privilegiile şi imunităţile Consiliului Europei, în articolul 6 stabileşte limitele imunităţii: privilegiile şi imunităţile sunt acordate judecătorilor nu în beneficiul lor personal, ci în scopul de a asigura exercitarea funcţiilor lor în deplină independenţă. Numai Curtea, întrunită în şedinţă plenară, are calitatea să pronunţe ridicarea imunităţilor; ea are nu numai dreptul, ci şi îndatorirea să ridice imunitatea unui judecător în toate cazurile în care, după părerea sa, imunitatea ar împiedica realizarea justiţiei şi în care imunitatea poate fi ridicată fără să prejudicieze scopul pentru care este acordată.

În cazul nostru, percheziţia casei din Bucureşti nu are nicio legătură cu exercitarea de către domnul Bârsan a atribuţiilor sale de judecător CEDO, iar invocarea imunităţii se face în mod evident în interes personal, mai exact în încercarea de a bloca o anchetă judiciară privind posibile acte de corupţie ale soţiei sale. În plus, este de esenţa unei percheziţii ca ea să se realizeze înainte ca cel percheziţionat să aibă posibilitatea de a scăpa de bunurile pe care organele de anchetă le caută (lucru cu atât mai important în cazul bunurilor mobile, care pot fi foarte uşor ascunse). Imaginaţi-vă ce ar mai fi găsit procurorii în casa doamnei Bârsan dacă, pe lângă avizul CSM şi mandatul ÎCCJ, ar fi fost necesar să obţină şi acordul CEDO, întrunită în şedinţă plenară.

Ramâne un gust teribil de amar în urma acestei poveşti, o senzaţie profundă că lucrurile nu sunt atât de diferite pe cât ne-ar plăcea să o credem nici la nivel internaţional, că lumea se împarte între oameni obişnuiţi şi persoane intangibile. Am mai avut această senzaţie şi în cazul Parlamentului European în scandalul Severin. Felul în care CEDO se va comporta în continuare în cadrul acestui dosar ar putea avea consecinţe serioase pentru viitorul şi credibilitatea acestei instanţe, într-un moment în care se pune din ce în ce mai acut problema reformării ei (poate pe parcursul preşedinţiei britanice a Consiliului Europei). În acest context, faptul că scandalul made in Romania a devenit unul internaţional, fiind reflectat de presa engleză, s-ar putea să nu fie tocmai în avantajul Curţii.

Acest dosar vine după dosarul Voicu, în care au fost implicaţi alţi judecători de la ÎCCJ – printre care şi şeful secţiei civile de la acel moment, domnul Costiniu. Faptul că avem două scandaluri de asemenea amploare în ultimii ani la cea mai înaltă instanţă a ţării ne arată că avem o uriaşă problemă de sistem, o problemă de integritate care distruge pe bună dreptate încrederea în justiţia română.

Despre justiţia română şi în particular despre lentoarea procedurilor şi arbitrariul deciziilor ÎCCJ a vorbit şi procurorul şef al DNA, Daniel Morar, în cadrul unei emisiuni la TVR moderate de Rodica Culcer. Celebrele hotărâri definitive de achitare în cazurile Romsilva – cele despre achiziţionarea la preţuri mult mai mari decât pe piaţa liberă a costumelor Versace pentru pădurari şi a unui tanc rusesc vechi de o jumătate de secol – au fost punctul de pornire într-o discuţie mai amplă despre capacitatea sistemului judiciar de a rezolva probleme care ţin de fraudarea achiziţiilor publice şi de devalizarea bugetului de stat. Comisia Europeană, ambasadorul SUA în România şi societatea civilă vorbesc frecvent despre aceste probleme.

Furia declanşată de acest interviu în cadrul ÎCCJ a fost atât de mare, încât, în următoarea şedinţă a CSM, cazul Morar s-a aflat pe ordinea de zi. Au fost dezbateri aprinse, procurorul general, Codruţa Kövesi, susţinând că respectivele afirmaţii nu depăşesc limitele unui discurs normal al unui şef de instituţie care vede că dosarele trimise în faţa ÎCCJ se apropie de împlinirea termenelor de prescripţie, neprimind nici măcar hotărâri în primă instanţă. I s-au alăturat procurorii Licu şi Isac. După plecarea procurorului general şi a unei părţi importante dintre jurnalişti, problema a fost reluată şi CSM a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare, care să analizeze afirmaţiile lui Morar şi să prezinte un raport către Plen. E, fără îndoială, o încercare de intimidare a vocilor critice – ne amintim că printr-o verificare similară a trecut şi actualul membru CSM Cristian Danileţ, pe atunci simplu judecător, care critica problemele de integritate din sistem (spre cinstea sa, domnul Danileţ susţine că a votat împotriva declanşării verificărilor în cazul Morar). Un caz tipic în care sistemul e deranjat de faptul că în oglindă i se vede mizeria. Şi, în loc să se spele, se supără pe cel care ţine oglinda.

Articol aparut si in Revista 22

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Laura,

    articolul e foarte bun, dar am o oblectie – cred ca acuzatia la adresa CEDO e exagerata. Intr-adevar, asa cum spui, ancheta vizeaza activitatea dnei Barsan, si nu are absolut nicio legatura cu mandatul de judecator CEDO al sotului. Prin urmare, nu ar trebui blocata de CEDO. Problema e ca Curtea insasi nu are cum sa stie asta. Judecatorii nu pot lua decizii pe temeiuri de notorietate! Nu pot spune, „E clar ca lucrurile stau asa!” sau „Am citit in presa ca e o ancheta perfect legitima”. Notorietatea, articolele in presa, speculatia – oricat ar fi ea de rezonabila – nu pot fi temeiuri pentru justitie. CEDO nu are pe moment un temei sa decida ridicarea imunitatii dlui Barsan. Si, cat timp nu are, cat timp a fost solicitata chiar de impricinat sa intervina, e normal sa fie ingrijorata ca prevederile privind aceasta s-ar putea sa fie incalcate. De asta, ei nu au cerut statului nostru sa inceteze actiunea penala sau ceva asemanator. Au cerut pur si simplu sa le fie prezentate dovezi pe baza carora sa ridice imunitatea respectiva. Atat si nimic mai mult.

    • Miron,
      Tind sa te contrazic. In acest caz Presedintele CEDO trimite scrisori in beneficiul doamnei Barsan in afara oricarei proceduri (iar formularea din scrisoare – ne temem ca exista riscul sa nu fie respectate prevederile pe imunitate – este de pus in rama). Ma indoiesc de faptul ca un cetatean obisnuit ar obtine cu la fel de multa celeritate scrisori similare daca, sa spunem, ar exista riscul ca intr-o procedura judiciara sa ii fie incalcate drepturile. Mai mult, DNA a explicat ca dosarul o priveste pe doamna Barsan, nu pe domnul Barsan si ca nu are nicio legatura cu activitatile dansului de judecator la CEDO. Presedintele CEDO a insistat ca are temeri cu privire la protejarea imunitatii domnului Barsan. Ma intreb ce or crede ceilalti judecatori de la Curte…Mie mi se pare ca in acest caz Presedintele CEDO forteaza usor mana autoritatilor romane sa ceara ridicarea imunitatii intr-o chestiune care, in mod normal, nu ar trebui sa intre sub incidenta imunitatilor care protejeaza judecatorii CEDO. Rezultatul ar putea fi foarte prost pentru credibilitatea Curtii.
      Laura

      • Nu tin neaparat sa fiu Gica contra, dar chestiunea imunitatii fam. Barsan nu este prea clara. Practic, pt. a stabili limitele imunitatii unui judecator CEDO, trebuie analizate Statutul Consiliului Europei, Acordul privind imunitatile, Protocoalele 4 si 6 ale Acordului, plus reglementarile privind statutul trimisilor diplomatici. Oricine poate spune orice in privinta asta, dar trebuie sa recunoastem ca in esenta e o chestiune complicata.
        Pana la urma, ideea imunitatii extinse a unui judecator CEDO vrea sa asigure faptul ca acesta nu poate fi supus unor presiuni indreptate fie direct impotriva lui, fie a membrilor familiei sale, din partea nici unui stat, inclusiv cel de origine. Ideea e logica, deoarece judecatorul trebuie sa fie impartial si poate lua o decizie chiar impotriva propriului stat. Chestia asta se si intampla in practica, de altfel chiar Barsan a decis in numeroase randuri impotriva Romaniei.
        Bun, acuma trebuie sa recunoastem ca in randul statelor care compun Consiliul Europei si care au ratificat Conventia EDO, exista unele in care democratia e o chestie cel putin neclara, sau, hai sa zicem, se afla intr-un stadiu incipient (si ma tem ca tot incipient va ramane multa vreme). Nu ma refer la Romania, dar includ aici Rusia, Ucraina, chiar si Turcia. Nu e exagerat sa sustin ca in astfel de state s-ar putea incerca intimidarea propriului judecator la CEDO prin diferite presiuni indreptate impotriva sa sau a apropiatilor sai. Ca o ilustrare a diverselor banuieli care au planat asupra a cel putin uneia din tarile mentionate va invit sa cautati pe Google „Wildhaber otravire”. A propos, Wildahaber este un fost presedinte CEDO.
        In conditiile astea, nu este deloc exclus ca CEDO sa ia o decizie prin care sa aprecieze ca, atentie, domiciliul lui Barsan din Romania ar fi aparat de imunitatea acestuia. Caz in care perchezitia la domiciliul sau ar cam fi ilegala. Decizia ar avea logica si din alt punct de vedere, deoarece in locuinta unui judecator CEDO se pot afla, de exemplu, documente cu caracter secret, in calculatorul sau se poate afla corespondenta cu alti membri CEDO, etc. Evident ca in cazul unei perchezitii informatice a calculatorului respectiv (nu mai tin minte daca din locuinta s-au ridicat calculatoare, dar parca imi amintesc ca da) anchetatorii ar lua cunostinta de astfel de documente, aspecte care ar putea sa nu fie pe placul CEDO.
        Acum, doar ca un comentariu la articol, mi se par vadit exagerate aprecierile autoarei cu privire la presedintele CEDO. Mai ca nu il numeste borfas. E o apreciere putin riscanta din partea unui reprezentant al unui ONG respectat (ma refer la SAR). In plus, observand genul de comentarii pe care l-a generat pe forum tipul asta de afirmatii (injuraturi la adresa CEDO, aprecieri in sensul ca „nimeni nu ne mai face dreptate”), cred ca si autoarea ar putea ajunge la concluzia ca putea da dovada de mai multa rezerva in aprecierile sale.
        Nici nu ma mai refer la aprecierile privind cazul impotriva sotiei lui Barsan, care incalca in mod vadit prezumtia de nevinovatie. Repet, ma astept la o mai mare retinere din partea unui reprezentant al unui ONG care chiar este un ONG in adevaratul sens al cuvantului.

    • Va rog sa consultati si alti specialisti daca nu credeti ceea ce va spun. CEDO, ca orice instanta judecatoreasca NU SE SESIZEAZA DIN OFICIU. Pana cand DNA-ul nu va cere ridicarea imunitatii, CEDO nu se poate pronunta. Presedintele CEDO a spus ca se pare ca a fost incalcata imunitatea fiindca nu se poate substitui unui complet de judecata al Curtii si nu are un dosar in fata pentru a se putea pronunta cu legal si cu autoritate; de aici rezerva diplomatica. Dl. Costa a dorit sa reafirme regula juridica generala si intinderea ei fara a se antepronunta in cazul in speta, avertizand insa in legatura cu un posibil abuz. Dl. Barsan nu cred ca se poate adresa direct CEDO pentru apararea imunitatii, ci va trebui sa urmeze, probabil (nu cunosc toate detaliile tehnice legate de proceduri), calea obisnuita in instantele nationale si apoi sesizarea CEDO. Sau ar putea exista si proceduri speciale pentru astfel de cazuri. Daca DNA-ul ignora in continuare imunitatea doamnei Barsan si nu va sesiza CEDO, ignorand si aceasta institutie, atunci statul roman are o mare problema politica legata de incalcarea tratatelor.
      Oricum, CEDO a spus ca daca sunt temeiuri pentru ridicarea imunitatii aceasta trebuie ceruta de autoritatea competenta (in cazul nostru DNA-ul) in fata Curtii ca singura instanta care poate decide. Adica in orice situatie, ca se impune sau nu ridicarea imunitatii, doar CEDO poate hotara, DNA-ul nefiind abilitat sa faca propriile interpretari si sa decida in consecinta in aceasta materie.
      Si mai e ceva. Din cate inteleg imunitatea domnului Barsan se intinde si asupra sotiei si a copiilor si are acelasi continut cu imunitatea diplomatica. Daca este asa nici masura inceperii urmaririi penale nu este legala. Cat timp exista imunitate nu exista actiune penala legala. Aceasta se poate desfasura doar dupa ridicarea imunitatii.
      Sunt de acord ca in analizarea sistemului judiciar romanesc trebuie sa introducem obligatoriu si criteriile etice, morale. Dar nu putem face pur si simplu abstractie de cele profesionale. Cum naiba dintr-o data DNA-ul a devenit cea mai corecta, morala si profesionista procuratura din lume si cine indrazneste sa le atraga atentia ca au luat-o, chiar si putin, pe aratura, chiar deca se numeste CEDO, capata brusc toate caracteristicile negative ale instantelor romanesti. Ce ti-e si cu metamorfozele astea!
      Doamna Laura Stefan nu dovedeste prin afirmatiile pe care le face in aceasta postare si in multe alte interventii publice, ca ar avea vreo legatua cu stiintele juridice. Aste e drama dezbaterii publice. Adevaratii profesionisti nu se implica, moralistii sunt incompetenti, iar ticalosii profita de situatie.
      Va rog sa verificati afirmatiile mele si ale doamnei amintite cu juristi al caror profesionalism este recunoscut.

  2. CEDO va raspunde ca procurorii trebuiau sa astepte ridicarea imunitatii domnului Barsan si apoi sa urmeze perchezitia. Dar nu cumva CEDO le e teama de o presupusa tainuire si/sau complicitate intre cei doi soti? Atunci sa vezi lovitura de imagine. Mie mi se pare ca CEDO nu prea au criterii de integritate… de ce nu este conflict de interese in acest caz?
    Se pare ca CEDO e pe moarte…

    • Cum sa aiba CEDO criterii de integritate! Astea sunt doar pentru societati si institutii evoluate ca ale noastre! Ce o fi oare mai grav pentru o societate: ticalosia sau indoctrinarea?

  3. Placuta surpriza regasirii Laura, prin prisma celor scrise.

    Felicitari.

    A naibii celeritatea asta, a obtinerii unor astfel de scrisori. Nenea „Coasta”? vreau si eu o recomandare pentru un job, da repede ca expira anuntul de angajare!

    Le zici bine, am sa continuu sa te citesc!

  4. Foarte bun aricol si foarte corect. E regretabil ca CEDO (sau presedintele sau) ignora consecintele pe care le poate avea interventia neinformata in acest caz.
    Ca si observatie: se comenteaza despre, citez, „lăcomia şi avariţia unor oameni care câştigă bine (salariul lunar al unui judecător de la ÎCCJ este în jur 3.000 de euro, iar al unui judecător CEDO în jur de 20.000 de euro), dar care totuşi primesc bilete de avion, cazare la Paris, seri la Moulin Rouge, pantofi, genţi şi bijuterii.” Acelasi tip de comentarii si prin ziare si TV. Mi se pare ridicol sa crezi ca un judecator de ICCJ se vinde pe o excursie la Paris sau niste tinichele. Faptul ca DNA ii acuza de astfel de primiri de mita nu face decat sa indice ca nu au reusit sa obtina probe suficiente pentru adevaratele mite pe care le-au primit probabil acesti judecatori. Sa nu uitam ca pe Capone nu l-au arestat pentru crime din lipsa probelor, dar l-au infundat pe evaziune fiscala.

    • Mi-e teama ca perioada interbelica, aferenta dezastrului provocat de mafiile americane (prohibitie, crima organizata, droguri, arme, jocuri de noroc, etc..) corespunde, in linii mari, cu ineficienta crasa si coruptia endemica a justitiei americane care semana leit, la acea vreme, cu justitia romana in prag de an „apocaliptic” 2012.

      Despre celeritatea actului de justitie, justetea sentintelor sau masuri preventive (din partea „autoritatilor”) relativ la savarsirea unor infractiuni grave….ce sa mai spun?

      Aplaud articolul Laurei STEFAN. Coerent, informat, la obiect sau, intr-un cuvant, profesional.
      Succes in continuare!

  5. Interpretarea din articol este una „sufleteasca” , ceea ce ma ajuta
    sa inteleg mai profund sintagma „expert in anticoruptie”
    *
    Am inteles de pilda ca expertul in anticoruptie
    poate inlocui argumentele cu inefabilul gusturilor
    …..In speta analizata expertul simte „un gust amar”
    pentru ca profesorul Corneliu Barsan
    a invocat regimul de imunitate.
    *
    Pe de alta parte FAPTELE si REGLEMENTARILE
    sunt oarecum corect enuntate in articol:
    – Ni;te oameni ai muncii au aprobat altor oameni ai muncii sa intre
    in casa unui judecator al CEDO caruia Curtea Europeana
    nu-i ridicase imunitatea. Au facut chestiile astea desi Conventia stabileste
    ca ridicarea imunitatii trebuia solicitata
    in prealabil.
    – cei care au primit aprobarea s-au grabit sa intre inchipuindu-si
    ca orice Nea Caisa , fie el si din CSM, le poate da derogare la Conventie.
    *
    Adica autoritati romane de varf
    precum floarea DNA ului care a cerut si a efectuat perchezitia
    si CSM ul care a aprobat abuzul
    (care are parfum de infractiune sadea)
    au incalcat Conventia Europeana.
    *
    Intre noi fie vorba sunt convins ca nu au facut-o cu intentie.
    Au facut-o doar din culpa.
    Pur si simplu oamenii acieia NU STIAU Conventia decat
    pe sarite.
    *
    Dupa un asemenea moment de amatorism atroce
    cei implicati ar cam trebui sa si dea demisia si sa se ocupe de altceva
    De pilda sa se faca experti in anticoruptie si sa ne povesteasca
    ce fel de gust au simtit (…amar, am[rui,dulceag sau doar salciu )
    cand si-au descoperit propria ignorantza.

  6. Nu stiu de ce, dar chestia asta ma face sa-mi pierd increderea si in institutiile europeene, pe care incep sa le banuiesc de fatarnicie. Pai ce incredere sa mai ai in CEDO cand stii ca acolo e unul ca Barsan sau Costa, care il apara.

    Si e nasol, ca alte instante superioare nu mai avem. Daca cercul nedreptatilor se inchide in halul asta, atunci nu ne ramane decat sa ne facem dreptate singuri, ca in jungla.

    Ne-asteapta vremuri interesante.

  7. Domne, acum nici CEDO nu mai prezinta garantii de profesionalism si impartialitate! Hai sa fim seriosi! Asa sa fie? Toti cei ce gandesc astfel sunt bolnavi, inclusiv autoarea articolului!
    Pun si eu o intrebare: exista pe lumea asta vreo instanta care ofera astfel de garantii, mai ales in cazul romanilor?
    In schimb a ajuns Daniel Morar (procuror) sa intruchipeze aceste idealuri! Terminati cu prostiile sau mergeti la psihiatru!
    Si mai pun o intrebare: in acele decizii in care CEDO a condamnat Statul Roman (si nu sunt putine) si l-a obligat la despagubiri catre diversi cetateni din Romania, a dat dovada de profesionalism? Daca mi se raspunde negativ, emigrez in Congo!

  8. 1. „Avem în faţă un studiu de caz despre lăcomia şi avariţia unor oameni care câştigă bine” – duduie, prin fraza asta matale inlaturi din start prezumtia de nevinovatie, or tin sa iti amintesc ca urmarirea penala nu reprezinta decat strangerea de dovezi a vinovatiei persoanei acuzate. Pana nu exista dovezi suficiente in acest sens, persoana respectiva se prezuma a fi nevinovata.

    2. Incercand sa trec peste faptul ca (NU) sunteti platiti pentru a denigra pe cine va indica nenea ala chel si cam chior si acolitii respectivului, incerc sa va justific credinta in astfel de afirmatii despre avaritie si lacomie prin saracia asta in care unii tin sa ne bage tot mai adanc, pentru ca altfel trebuie sa fii usor retard ca sa crezi asa ceva. Tocmai asta este o dovada clara a faptului ca nu este decat un alt dosar fabricat, o alta incercare (poate partial reusita, din pacate) de a pata si distruge imaginea unora dintre ultimii oameni care mai pot fi numiti ELITA ROMANEASCA.

    Cat despre scrisorile presedintelui CEDO, o alta cretinatate si aici pe care o debitati non-stop ca niste labili mental: trimisa in „beneficiul doamnei Birsan”. Nu, presedintele CEDO si-a facut datoria, a actionat cu responsabilitate si in virtutea functiei pe care o detine. Deci a actionat pentru ca este vorba de un judecator CEDO si nu de altcineva. A spus clar si raspicat care sunt procedurile si a tot asa de clar si raspicat a spus ca asteapta o solicitare de ridicare a imunitatii din partea statului roman.

    Se poate mai clar de atat? Alooooooooooooo! Desteapta-te, romane!

    • Intr-adevar, draguta si blonda domnisoara, se poate spune ca se antepronunta domnisoara autoare, dar urmariti declaratia dlui Barsan care vrea sa extinda imunitatea si in ograda de acasa pentru fapte penale si mai urmariti si patetica scrisoare a doamnei Barsan care pur si simplu ii indeamna pe judecatori sa incalce legea.

      Ori nici pentru astea nu sunt vinovati ? Daca se simt in halul ala de nevinovati, pentru ce tot circul asta? Eu i-as fi servit cu dulceata si cafelute, haideti fratilor de ma controlati, ce mare branza?

      Asa ca, lasati-o mai moale cu prezumtia de nevinovatie ca aici nu e instanta si nici autoarea nu-i avocat sau judecator. Pentru mine e suficient circul pe care-l fac, mutrele lor de vulpi batrane, comportamentul lor neonorant. Nici nu mai vreau sa aflu ce se intampla in instanta, mi-e suficient de sila.

  9. Dna Laura Stefan -chapeau! – cum zice fratele francez. Doar asupra concluziei as atrage atentia ca dl.Costa nu mai e presedinte de ceva vreme si ca deci lamuririle privind scrisoarea sa trebuiesc cerute noului presedinte. Sa nu aruncam cu pietre asupra acestei instante care de 16 ani incoace a rezolvat cu competenta si integritate toate reclamatiile cetatenilor lezati de justitia româna (daca se poate numi asa aceasta organizatie mafiota creata in timpul obladuirii guvernului Nastase ).

  10. In Statele Unite ale Americii daca unui pedofil prins cu cadavrul unei fetite in portbagaj si sangele ei pe maini nu i se citesc nenorocitele alea de drepturi (You have the right to remain silent etc.) pe care oricum le stie pe de rost pana si un filipinez dupa ce le-aauzit recitate in nenumarate filme, arestarea si toate „fructele” ei, inclusiv probele sunt instantaneu declarate inadmisibile de orice judecator american. Asta inseamna sa respecti procedurile FARA EXCEPTIE. Unde-i lege nu-i tocmeala, in special cand e vorba de proceduri care ingradesc puterea statului pentru ca un stat neingradit va deveni mai devreme sau mai tarziu un stat abuziv…

    CEDO judeca statele membre si le condamna nu de putine ori. E firesc ca membrii curtii, impreuna cu familiile lor imediate sa fie protejati de orice presiune pe care statele le-ar putea exercita asupra lor. Imunitatea nu e un privilegiu, e o componenta esentiala care asigura ca deciziile curti nu pot fi influentate. De aceea ridicarea imunitatii este prerogativa exclusiva a plenului CEDO si de aceea e perfect normal ca presedintele CEDO sa protesteze atunci cand aceasta procedura OBLIGATORIE este pur si simplu ignorata.

  11. Un nou scandal de corupţie zguduie ICCJ? Probabil glumiti sau demersul e generat de lipsa de subiecte reale la indemana SAR. Pare mai degraba un ‘seism’ de laborator, avand in vedere problemele cu adevarat reale, majore, sistemice ale justitiei, un joc mediatic (prea multa televiziune si prea putina justitie) al celor care indica coruptia exclusiv la nivelul judecatorilor si care vad doar efectele. Sper ca aducerea in discutie a cazului Morar (sa intelegem ca este personajul pozitiv?) nu este determinata doar de o anumita directie a vantului. Ar fi fatidic pentru cei care asteapta mai mult de la societatea civila si care considera ca prea multi magistrati – judecatori si procurori – se complac in a fi captivii politicului (indiferent de culoare). In orice caz felicitari pentru contributia la dezbaterea europeana privind limitele imunitatii diplomatice in cazul judecatorilor CEDO care ar merita poate o abordare mai consistenta.

  12. Pentru cei foarte putini care n-au fost orbiti de limitele CEDO va rog sa va interesati de traficul alocarii preferentiale de dosare in scopul ajungerii unor cauze mai urgent pe rol.Daca DNA sau vreo institutie europeana s-ar apleca asupra acestor fapte s-ar descoperii ca d-nul Barsan si colegi din aparatul administrativ CEDO sunt foarte implicati.De asemenea ar fi interesat de controlat dupa „metoda germana”(adica cumparare de la banci straine a informatiilor pe conturi) a averilor lor.O aritmetica simpla ar releva ca suma averii personale e mai mare ca suma salariilor dintotdeauna.Dulce imunitate ajuta-i si pe ei saracii!

  13. Parerea mea este ca de data asta CSM si ICCJ au procedat corect si lucrurile nu mai pot fi schimbate.

    Imunitatea diplomatica de care se bucura judecatorul CEDO Barsan este valabila numai in tara in care el activeaza. Asa este ea definita in conventiile internationale.

    Imunitatea diplomatica previne abuzurile asupra unui diplomat aflat la post intr-o tara ostila.

    In nici un caz imunitatea diplomatica nu poate fi invocata in tara de origine a diplomatului (in cazul asta a judecatorului), si pentru un caz in caz in care nici macar nu e implicat direct impricinatul.

    Daca Barsanca locuia la Strassbourg cu sotul ei si comitea un delict pe acolo, era acoperita de imunitate, insa nu si in Romania.

    Se pare ca CSM s-a informat in prealabil asupra imunitatii de care s-ar bucura (sau nu) Barsanca inaintea aprobarii perchezitiei si a luat decizia corecta. Ca urmare, toate contestatiile formulate de Barsani la CSM si in instanta au fost respinse pe banda ca neintemeiate.

    Problema care apare imediat este recursul care ar trebui judecat de catre sectia de contencios administrativ pe care invinuita il conduce.

    In momentul asta Barsanca este in vadit conflict de interese, pentru ca sectia pe care o conduce trebuie sa o judece chiar pe ea.

    In orice fel de tara civilizata ea ar fi fost suspendata imediat din functia pe care o detine pentru a da loc unei judecati corecte. Oricum mai avea putine luni (pana in ianuarie) pana la expirarea mandatului ei care nu poate fi reinnoit.

    Ingrijoratoare este doar declaratia presedintelui CEDO. Este data in nume personal, si fara limbaj puternic. Emite doar presupuneri, nu convingeri ferme. Imposibil ca acest presedinte sa nu fi stiut ca Barsan nu are imunitate diplomatica in Romania si totusi a dat declaratii in favoarea lui. S-ar putea Barsan sa fi exportat unele obiceiuri mioritice si pe la Strassbourg si forta intr-un fel declaratia amintita. Au fost niste articole in presa despre lucruri dubioase ce se petrec la CEDO in ultima vreme.

    In privinta judecatorului CEDO Baran nu exista nici un fel de acuzatie la momentul asta. Nu exista un motiv de a i se ridica imunitatea, mai puin daca judecata si ancheta asupra sotiei sale dovedeste ca omul stia de foloasele necuvenite si in cunostiinta de cauza a uzat de ele. Atunci se schimba macazul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Stefan
Laura Stefan
Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza pentru Expert Forum (EFOR) si alte diverse organizatii din tara si internationale pe programe privind lupta anticoruptie si reforma sistemului judiciar.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro