De data aceasta sunt de acord cu Ion Cristoiu: linșajul mediatic nu este jurnalism. A spus-o în emisiunea XPress difuzată pe B1 TV, după ce Antena 3 l-a făcut albie de porci fiindcă nu a înghițit minciunile cu ”libertatea presei” versus ANAF. Un studiu al profesorului clujean Ion Novăcescu, publicat în Sfera politicii nr.174, anterior volumului recomandat de Cristoiu despre linșarea lui I.C.Brătianu (se întâmpla în 1919, când ziarul Adevărul l-a tocat pe premierul liberal neîncetat timp de 333 de zile), dă o definiție linșajului mediatic înțeles ca ”operaţiunea mediatică non-jurnalistică deosebit de agresivă, amplă şi uneori de lungă durată, promovată de către una sau mai multe instituţii media, coalizate sau nu, care acţionează premeditat, ori reactiv, împotriva unui individ, de obicei cu statut de persoană publică, în scopul compromiterii şi distrugerii credibilităţii şi reputaţiei sale. Scopul şi motivaţia unui linşaj mediatic le reprezintă eliminarea de pe scena publică (sau pur şi simplu dintr-o anumită funcţie, structură etc) a unei persoane care împiedică sau deranjează satisfacerea unui anumit interes, fie acela privat sau de grup”. Este de reținut că acest act este o confirmare agresivă a vanității unor impostori politici din presă, care distrug credibilitatea și imaginea unor inamici, făcând uz de acoperirea libertății de exprimare prin campanii otrăvite. Practic, linșajul mediatic, condus conștient și deliberat de non-jurnaliști deghizați, este echivalentul execuției medievale în piața publică, când condamnații trebuiau scuipați înainte de decapitare.
Antena 3 practică de mulți ani linșajul sub tandra protecție a CNA. În iarna lui 2014 peste 600 de jurnaliști au semnat un protest împotriva degradării jurnalismului, semnalând linșajul la care a fost supusă Andreea Pora de către Antene . CNA a catadixit să aplice o amendă de 50.000 lei pentru balacărirea jurnaliștilor Pora, Cristoiu, Turcescu. Votul a fost la limită. În primăvara lui 2014 un miting de solidaritate cu Andrei Pleșu, batjocorit tot de Antena 3, a scos oamenii în stradă sub sloganul ”Deschideți cărțile/Închideți Antenele!”. Nimic nu i-a oprit însă pe impostorii care cer solidaritate pentru apărarea libertății presei într-un caz simplu de executare a unei sentințe definitive. Numeroși jurnaliști au fost subiect de linșaj, iar pentru efect chiar copiii acestora au fost ținte, vezi cazul recent Oana Stancu vs fiica lui Dan Tapalagă. Atacurile la justiție, la judecătorii, procurorii, miniștrii care n-au făcut sluj în fața infractorului Voiculescu, reprezintă un capitol distinct și fără capăt din istoria linșajului mediatic antenist. Monica Macovei, Laura Codruța Kövesi, Camelia Bogdan etc. sunt permanent pe rol. Politicienii care nu frecventează ”latrinele tv” au locul lor: Traian Băsescu și familia sa sunt subiect predilect. Straniu este că președintele actual, făcut vânzător de copii, linșat fără scrupule în campanie, a ținut să apere libertăți cu care impostorii anteniști nu au nicio legătură. Limbajul urii a fost din plin exersat pe biografiile unor intelectuali de marcă: Horia Roman Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Gabriel Liiceanu, Mircea Mihăieș ș.a. Ion Novăcescu numește linșajul mediatic ”Forţa Întunecată a Celei de-a Patra Puteri”și descrie acest ritual ca”executarea în piaţă a inamicului public, după ce, în prealabil, acesta a fost declarat persona non grata şi „condamnat” de către „sentimentul public”, fabricat artificial şi manipulator în laboratoarele instituţiilor media”. Linșajul mediatic se produce în absența celui executat simbolic, fiindcă, zice Cristoiu ”refuzul de a prezenta și punctul de vedere al celui atacat e practică obișnuită la Antena 3, înlesnită de complicitatea CNA, instituție putredă de PSD-ism”. Niciodată întrebat, fără putința de a-și apăra imaginea, viața privată și alte drepturi atât de detaliat înscrise în Noile Coduri, subiectul linșajului nu are altă cale pentru a-și apăra onoarea decât chemarea în instanță. Ceea ce procurorul-șef al DNA a făcut și a câștigat: Antena 3, Gâdea și Radu Tudor trebuie să îi plătească doamnei Kövesi 250.000 lei daune morale pentru defăimare. Asta trebuie să facă toți cei târâți în noroi de presă: să se adreseze instanțelor. Antenele ar trebui să aibă câteva sute de procese, cum au avut C.V.Tudor și România Mare. Daunele sunt azi plătite de urmași. Frumoasă moștenire!
Mercenarii „jurnalismului” nu pot pretinde ca sunt liberi. Ei curg la vale pe un jgheab bine definit (de catre cei care-i platesc), iar acest jgheab n-are nimic de-a face cu libertatea. Miscarea le poate da senzatia de libertate, dar miscarea pe jgheab e intr-o singura directie. Si doar la vale.
Asa ca, zic eu, dupa libertatea presei nu pot plange decat cei care au avut parte de ea. Cei ce n-au avut-o, n-au cum s-o piarda. Asa ca as cita niste clasici in viata si le-as zice „Ciocu’ mic!”.
Problema mediei coprofile/coprfage din România (ca și oriunde altundeva în lume) nu poate fi rezolvată totuși în mod administrativ prin inchiderea aruncătoarelor de rahat prin ventilator. Până la urmă aceste instituții au un public cât se poate de consistent. Asta indică stadiul de imbecilizare și prabușire morală al națiunii. Dacă ele vor fi închise azi, atunci vor apărea sub o altă formă mâine pentru a satisface dorința insțiabilă de tăvălire în scârnă a publicului lor.
Singura cale viabilă de atenuare a valului de dejecții este ca cei atacați să-i atace și ei în instanță colportorii de calomnii cerând daune cât mai consistente. Pe aceștia din urmă îi intersează în principal punga și acolo și trebuie atinși dacă se dorește o oarecare asanare.
Un comentariu:
http://adevarul.ro/news/eveniment/file-pedofile-1_56d335ff5ab6550cb84f351f/index.html
Nu pot sa ma abtin, trimit prin C/O Scrisoare adresata Parintilor Oanei Stancu – Zamfir:
„Dna si Dnul Stancu,
Istoria nu va va menaja pentru modul cum voi ati educat-o pe fiica dvs care prin scrisoarea catre Ilinca a dovedit o josnicie exceptinala chiar si pentru mahalaua romaneasca.
Dezonoarea voastra ca parinti transmisa fetei dvs este demna doar de batjocura viitorului”
Gabi
Linsajul mediatic ca tehnica extrema de control social si asasinat civil
La prima vedere exista un consens social unanim asupra consecintelor extrem de grave pe care le poate avea linsajul mediatic asupra unei persoane si asupra vietii sociale in general . Acest consens porneste chiar de la definitia sa :
” operaţiunea mediatică non-jurnalistică deosebit de agresivă, amplă şi uneori de lungă durată, promovată de către una sau mai multe instituţii media, coalizate sau nu, care acţionează premeditat, ori reactiv, împotriva unui individ, de obicei cu statut de persoană publică, în scopul compromiterii şi distrugerii credibilităţii şi reputaţiei sale. Scopul şi motivaţia unui linşaj mediatic le reprezintă eliminarea de pe scena publică (sau pur şi simplu dintr-o anumită funcţie, structură etc) a unei persoane care împiedică sau deranjează satisfacerea unui anumit interes, fie acela privat sau de grup”
Ion Novacescu
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php
De aici incolo incep interpretarile , nuanţările si surprizele . Mai intai linsajul mediatic poate fi „bun” ( probabil daca urmareste …scopuri nobile sau daca il fac ai nostri ) sau „rau”( daca il fac …ceilalti) :
” În concluzie – şi privind lucrurile dintr-un unghi pozitiv – dincolo de excesele, abuzurile şi caracteristicile sale non-jurnalistice, linşajul mediatic poate fi considerat şi o formă de atenţionare şi sancţionare de către opinia publică ( ?!-s.n.) a practicilor şi comportamentelor incorecte şi ilegale ale oficialilor celor trei puteri constituţionale.”
„ Admitem că atunci când are un rol şi un scop de salubrizare publică, adică este executat pentru pedepsirea binemeritată a vreunui tâlhar cu guler alb sau a unui politician corupt etc., linşajul mediatic poate fi un instrument util de coerciţie al opiniei publice la adresa puternicilor sau potenţilor zilei, sau pentru sancţionarea severă a unei nedreptăţi. Într-un asemenea caz, linşajul mediatic poate fi o utilă supapă de evacuare prin care frustrarea şi iritarea unei societăţi se poate descărca(?!-s.n.), evitându-se astfel posibilele dezordini sociale.”
Ion Novacescu
http://www.sferapoliticii.ro/sfera/174/art14-Novacescu.php
Ceea ce omite profesorul Ion Novacescu este sa explice cum poti atinge un scop moral prin mijloace imorale pentru numai in logica machiavelica „scopul scuza mijloacele” si este o mare enigma cum pot fi atinse scopuri nobile prin …linsaj mediatic , defaimare, calomnie, insulta si atac la persoana ( de fapt tehnicile predilecte ale fostei Securitati ).
In ceea ce priveste jurnalistii, lucrurile sunt si mai complicate . Un jurnalist care pierde un proces in justitie pentru lisaj, defaimare, calomnie si insulta , este prin definitie o contradictie in termeni care nu are de fapt nici o legatura cu jurnalismul :
„Niciodată întrebat, fără putința de a-și apăra imaginea, viața privată și alte drepturi atât de detaliat înscrise în Noile Coduri, subiectul linșajului nu are altă cale pentru a-și apăra onoarea decât chemarea în instanță. Ceea ce procurorul-șef al DNA a făcut și a câștigat: Antena 3, Gâdea și Radu Tudor trebuie să îi plătească doamnei Kövesi 250.000 lei daune morale pentru defăimare. Asta trebuie să facă toți cei târâți în noroi de presă: să se adreseze instanțelor. Antenele ar trebui să aibă câteva sute de procese, cum au avut C.V.Tudor și România Mare. Daunele sunt azi plătite de urmași. Frumoasă moștenire!”
http://www.contributors.ro/media-tech/lin%C8%99ajul-mediatic-sau-execu%C8%9Bia-in-pia%C8%9Ba-publica/
„Ion Cristoiu este jurnalistul care, în urma unor procese, plăteşte cea mai mare sumă postdecembristă pentru articolele sale, 700.000.000 lei. Prima condamnare a lui Ion Cristoiu la plata unor daune morale în valoare de 400.000.000 lei a avut ca motiv un pamflet scris în anul 2000 la adresa Gabrielei Adameşteanu în ziarul Ziua.”
http://jurnalul.ro/special-jurnalul/ion-cristoiu-risca-sa-ramana-fara-casa-117045.html
Cert este ca la 26 de ani de la Revolutia din 1989 , jurnalismul este din nou (non)practicat exact ca in anii `50 atunci cand cultura invectivei si trivialitatile sufocasera mass-media si spatiul public. Ceea ce nu pot intelege cetatenii este de ce timp de un sfert de secol jurnalistii nu si-au facut ordine si curatenie in propria lor ograda si ajung sa practice unii si sa suporte altii ( si reciproc) un fel de jurnalism care se reduce de fapt la o cultura a invectivei .La aceasta intrebare nimeni nu se inghesuie sa raspunda, dar trebuie sa avem rabdare . Ca intotdeauna , timpul le rezolva intr-un fel sau altul pe toate.
Stimate domnule Sergiu Simion, deși ați citat corect din studiul nostru, publicat în Sfera Politicii, care este și primul capitol al cărții menționate de domnul Ion Cristoiu – „Linșajul mediatic în politica românească”, constat că interpretarea dvs. se bazează pe opiniile dumneavoastră și nu pe textul nostru. Noi am definit precis, fără dubii și fără interpretări ,că salubrizarea publică a impus și va impune linșajul mediatic (mai ales în România, unde partidele țin în funcții tâlhari și netrebnici), atunci când toate căile raționale sunt epuizate iar cel ce trebuie să plece s-a legat de scaun. Știți bine și dumneavoastră că modernizarea, ca orice alt mare proces istoric, are rugurile și instrumentele sale de acțiune. Să nu fim impocriți!
Incheierea „Sa nu fim impocriti!” (sic) este un atac la persoana. Este foarte amuzant cum expresia apare tocmai in dezbaterea despre acest subiec in spatiul public.