În 1990, Ion Iliescu a spus: „Vrem linişte”. Şi a făcut linişte! În iunie, a adus minerii, a masacrat opoziţia şi a pus cea mai mare a presei cu botul pe labe. În septembrie 1991, a mai adus odată minerii, ca să blocheze schimbările timide începute de un grup de foşti securişti care au trăit în Occident. Guvernarea Văcăroiu ne-a arătat perfect ce înseamnă „liniştea” dorită de Iliescu: îngheţ total al reformelor politice şi economice, timp în care un grup de ofiţeri de securitate a căpuşat mai tot ce însemna întreprindere de stat. Sub ochii îngăduitori ai guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, băncile de stat, în primul rând Bancorex, au fost pur şi simplu jefuite. Când Ion Iliescu a plecat de la Cotroceni, în 1996, România a fost la un milimetru de faliment.
Poate că unii au uitat, eu nu. De aceea privesc cu îngrijorare noua linişte care se aşterne peste ţară sub binomul Iohannis-Ponta. Eu ştiu ce înseamnă un consens bi-partizan şi am scris de mai multe ori, admirativ, despre modul în care preşedintele Ronald Reagan a reuşit astfel o reformă a sistemului fiscal. Nu văd însă nici o asemănare cu modul în care cvartetul Ponta-Oprea-Dragnea-Gorghiu a masacrat relaxarea fiscală, pentru a avea bani pentru majorările salariale ale unor bugetari – ale unor bugetari, insist, precum angajaţii de la Guvern sau de la Cotroceni – pentru pensiile „speciale” ale securiştilor şi miliţienilor sau pentru „investiţiile” baronilor, în fapt o formă de a pompa bani în clientela locală. Eu vreau să vă înşir doar câteva din lucrurile…rele, rele, care se petrec şi peste care se aşterne o linişte căreia i-aş spune „mafiotă”:
– Statul român nu a încasat nici acum cele aproape 500 de milioane de dolari pentru rafinăria Petromidia, despre fondul de investiţii de un miliard USD nici nu mai discutăm. Oltchim, CFR Marfă, Complexul Energetic Oltenia au intrat pe mâna oamenilor PSD, iar situaţia lor se degradează de la o zi la alta.
– Absorbţia fondurilor de coeziune, a banilor europeni pentru autostrăzi, mediu sau dezvoltarea afacerilor, este puţin peste 50%, cu cinci luni înainte de încheierea exerciţiului bugetar 2007-2014. Pierdem circa şapte miliarde de euro într-o indiferenţă totală. Totală!
– În jurul generalului Gabriel Oprea s-a dezvoltat o adevărată reţea a doctoratelor plagiate, sub egida academiei SRI. Printre plagiatori: un ministru şi un primar important. M-aş fi aşteptat ca oameni care au candidat promiţând că se vor preocupa de soarta educaţiei, să reacţioneze public, măcar să ne arate că le pasă. Am scris că aceste plagiate sunt o insultă la adresa elevilor extraordinari care, an de an, câştigă medalii la olimpiadele de ştiinţe. SRI, instituţie care trebuie să apere legea şi Constituţia, tace.
– Procurorul general adjunct al României, Bogdan Licu, a fost prins plagiind (tot sub îndrumarea lui Gabriel Oprea). Şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, nu mai vrea să-şi ia salariul pe card, ca să nu-i pună poprire pe conturi direcţia locală de taxe din Iaşi. Mici găinării, aparent. Dar ce ne spun ele despre oamenii puşi să păzească legea? În Statele Unite, mi-e teamă că s-ar fi ajuns la procese penale şi condamnări dure, pentru a da un exemplu. În Europa de Vest, ar fi avut decenţa să demisioneze.
– Legile electorale, elaborate sub tutela liderului USL Mihai Voicu, în deplinul consens al PSD şi PNL, pun nenumărate bariere artificiale în calea competiţiei politice, pentru a asigura instaurarea oligopolului acestor două partide. Da, în SUA este un sistem bi-partinic, în mare măsură, dar şi republicanii, şi democraţii, asigură o competiţie internă, nu sunt nişte partide de baroni, cu decizii luate de sus în jos. Alegerea primarilor într-un singur tur va menţine în funcţie o pătură de edili corupţi şi leneşi.
– Majorarea cu 350% a indemnizaţiilor unui grup de demnitari, în frunte cu preşedintele şi premierul, a declanşat revolta bugetarilor. Politicienii au promis că vor abroga această ordonanţă odioasă, în faţa indignării opiniei publice. Scandalul s-a stins, promisiunile au fost uitate, iar rezultatul va fi că banii bugetului, în loc să meargă spre dezvoltarea economică, se vor duce în salarii. Poliţia şi serviciile secrete sunt principalii beneficiari ai alocărilor bugetare.
Vreţi să mai continui? Vă las pe dumneavostră. Este o selecţie subiectivă şi haotică, pentru că este greu să alegi între atât de multe rele. Imaginea unui co-preşedinte al PNL negociind şi convenind cu un ins condamnat pentru fraudă electorală asupra unui proiect de relansare a imaginii Parlamentului mi-a părut a fi desprinsă dintr-o piesă absurdă. Cei doi nu au spus nimic despre tentativele constante ale parlamentarilor de a obstrucţiona justiţia, pare că acest subiect nu mai există.
Eu am mai scris: răul originar vine din faptul că nici acum Ion Iliescu nu a fost adus în faţa Justiţiei. Câtă vreme crime îngrozitoare precum cele de la mineriadă nu sunt pedepsite, generaţiile de politicieni crecute la curtea lui Iliescu vor crede că pot să facă la fel şi să scape nepdepsiţi. Observ efortul PSD şi PNL de a sufoca Justiţia, prin numirea la conducerea instituţiilor de apărare a legii a unor personaje cenuşii, de tip Horodniceanu. Dacă cele două partide ajung la un consens şi pentru numirea unui ins cu dosar penal, Ilie Sârbu, la Curtea de Conturi, unde va controla gestiunea banilor publici, avem imaginea clară a direcţiei în care este dusă România, după opt luni de coabitare Iohannis-PSD. Simt însă revolta, revolta celor care la 14 noiembrie 2014 au crezut că îşi iau ţara înapoi. Să nu credeţi că au abandonat. Până la urmă, şi-o vor lua!
Nu numai atât.
Între 1993-1996, sistemul propagandistic (TVR, o parte din ziare, profesorii de şcoală şi alte câteva grupări care aveau puterea de a influenţa) au făcut o campanie furioasă, isterică.
În primul rând faţă de homosexuali, lucru pe care comuniştii nu îl făcuseră: pentru comunişti, era o infracţiune, dar nu i se făcea publicitate. Între 1993-1996, homosexualii erau criminali, bandiţi, tâlhari, violatori, erau homosexuali după fiecare colţ, occidentalii erau şi ei nişte homosexuali ş.a.m.d.
În al doilea rând, faţă de cei care erau percepuţi de public drept „putredul capitalism”: cine avea o afacere era „buticar infect”, cine avea maşină era „golan”, cine nu era căsătorit era ciuca bătăilor, elevii care purtau obiecte care aminteau prea mult de occident (haină de blugi, brăţările multicolore-fluorescente de plastic care erau foarte populare pe atunci, baticurile negre cu cranii ale rockerilor) riscau să fie bătuţi.
Lucrurile astea sunt suspect de asemănătoare cu ceea ce face o parte a presei din 2009 până în prezent.
Romanii din Romania inca mai traim in mitul competitiei intre partidele favorite PSD vs PNL/PDL. Atat de mult incat facem galerie ca la un meci de fotbal dupa care consideram ca putem pleca acasa si sa ne vedem de treburi serioase.
Cred ca exista o majoritate care nu intelege ca treburile serioase se intampla sub ochii nostri, atunci cand cativa actori declama fraze sforaitoare despre interes national, patriotism si cinste in timp ce au mainile bagate pana la umar in buzunarele noastre.
ptr aducerea CORECTA aminte : la alegerili libere din romanica lui 92, unul dintre partidele comunistilor redenumit,folosea sloganul: ” VOTATI PTR LINISTEA NOASTRA ”
se stia la linistea cui se refera ! si votantul si opozantul ;era subinteles. atunci au fost improprietariti chiriasii apartamentelor de stat; si politica trece prin burta
sa faci trimitere la binomul Iohanis-ponta,e o mirlanie domnule autor
sa faci presupuneri ca sri sau bcr ar fi in alta tabara decit hotii,e manipulare
cu totii ar trebui sa ne fie foarte clar, linistea aceasta este in defavoarea cetateanului obisnuit. intr-o tara in care lupta politica nu mai exista, nici democratia nu are cum sa functioneze. aceasta lupta politica se da pe acorduri penibile la noi, dar asa a fost dintotdeauna si nu reflecta decat lipsa de cultura general valabila politicienilor si romanilor de rand. indiferent ca nu ne place genul acesta de politica, este singura modalitate din care poate reiesi un sistem functional, cea in care exista competitie politica reala.
psd-ul isi face de cap, desi a pierdut alegerile; madam aleasa de o mana de pnl-isti sta bot in bot cu penalul … blaga sta cuminte in spatele fufei… peste toti domneste iohanis (cel caruia monta I-a marit bugetul pentru deplasare de 10 ori) …. si sforile sunt in mana lui mihalache – inclusive cele pentru papusa nemteasca
@dusu: vedeti si articolul despre nemaipomenitul consens USL (asta nou) – hotnews, croitoru
n as vrea sa fiu luat de adept al presedintelui actual
remarc totusi ca e ptr prima data cind presedintele tarii din care ma trag nu mai este o persoana de care sa mi fie rusine cind apare (foarte rar) o stire in vest despre activitatea presed rominesc
regatenii inghit mai greu comportamentul lui, se vede clar.ptr ei e un strain.ptr mine un neamt rominesc.cit este de manipulabil ? vad ca dvs stiti !”i sforile sunt in mana lui mihalache – inclusive cele pentru papusa nemteasca” io nu ma hazardez in astfel de speculatii; sint prea mic si nici destul de prost.ce m i clar ca rominul asteapta ca un om (pus presedinte de ei) sa ii schimbe pe ei si sa scape tara(ha ha) de hotii parlamentari pe care si pe astia tot ei i au trimis acolo. greu doamna,sa faci dintr o tara de hoti,o tara de nemti,numa alegind un neamt ! nu credeti ?
mai sus am gresit: bcr trebuia scris bnr