vineri, martie 29, 2024

Lipsa de transparență, boala mortală a investițiilor publice. Comparație între PNDL și PNCIPS

În ultimii 10 ani, fiecare guvernare a venit cu propriul program de finanțare a investițiilor publice, deși o mare parte dintre domeniile sprijinite se regăseau și în programele anterioare.

După 1989, timp de peste 20 de ani, finanțarea infrastructurii a fost împărțită între diverse ministere și instituții, în realitate fiind o lipsă totală de coordonare între investiții, caracterizată de suprapunerea finanțărilor și de numeroase proiecte începute și nefinalizate.

Un prim pas spre integrarea politicii investiționale în domeniul lucrărilor publice s-a urmărit în anul 2010, prin Programul național de dezvoltare a infrastructurii (PNDI), aprobat prin OUG nr. 105/2010.

În cadrul PNDI, integrarea a fost parțială, proiectele fiind gestionate de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pentru programele „10.000 km drumuri judeţene şi de interes local”, Modernizarea satului românesc și Sistem de canalizare, epurare a apelor uzate şi alimentarea cu apă a localităţilor și de către Ministerul Mediului și Pădurilor pentru „Programele multianuale de mediu şi gospodărire a apelor și „Programul pentru infrastructura în domeniul gospodăririi apelor, lucrări hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor, mărirea gradului şi/sau de siguranţă a barajelor şi reabilitarea şi protecţia zonei costiere.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a criticat PNDI, în anul 2012, prin vocea șefului misiunii sale în România, Jeffrey Franks, pentru că nu respectă bunele practici fiscale, considerându-l un factor de risc pentru buget, care determină o risipă a fondurilor publice.

Lansarea Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), cuprins în OUG nr. 28/2013, era semnalul unei accelerări a investițiilor publice și o speranță că proiecte începute de ani de zile și nefinalizate, finanțate prin instrumente de tipul Programului privind reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean şi de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate la sate, precum şi în unităţile administrativ-teritoriale cu resurse turistice (aprobat în baza HG nr. 577/1997) sau Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural (aprobat prin OG nr. 7/2006) vor fi recepționate și date în folosință, contribuind la îmbunătățirea condițiilor de viață și la reducerea decalajelor de dezvoltare dintre urban și rural.

În anul 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a lansat etapa a-II-a a PNDL, fiind prezentat de autorități ca programul care va scoate satul românesc din noroaie.

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PNDL – PNCIPS

În timp ce PNDL se află în etapa de implementare, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a decis completarea Programului național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), în luna iunie 2020, prin OUG nr. 92/2020, introducând 3 subprograme noi, pentru care se vor aloca finanțări:

  • Subprogramul Drumuri de interes local și drumuri de interes județean;  … 
  • Subprogramul Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă; … 
  • Subprogramul Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor.

PNCIPS este un program de investiții publice, gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și derulat prin Compania Națională de Investiții „CNI” SA .

Deși sunt programe de finanțare diferite, PNDL și PNCIPS se suprapun în ceea ce privește finanțarea unor tipuri de investiții:

  • Infrastructură rutieră de interes local și județean;
  • Sisteme de alimentare cu apă;
  • Obiective culturale;
  • Unități de învățământ;
  • Unități sanitare;
  • Sisteme de evacuare și tratare a apelor uzate;
  • Obiective destinate activităților sportive.

Tipurile de investiții aferente infrastructurii rutiere și sistemelor de alimentare cu apă sunt similare în PNDL și în PNCIPS.

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) propune prin cele două programe de investiții derulate, atât finanțarea unor investiții similare din domeniul cultural, educațional și sanitar (centre culturale, construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea unităților din învățământul preuniversitar de stat, cabinete medicale și dispensare sanitare, etc.), cât și a unor tipuri de investiții diferite (construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea universităților populare, a clădirilor aferente activității de cercetare sau spitalelor, prin PNCIPS, respectiv construirea, modernizarea, extinderea și/sau reabilitarea bibliotecilor, teatrelor, dispensarelor medicale din mediul rural, prin PNDL).

Este evidentă lipsa de coordonare a celor două programe de investiții, inclusiv în stabilirea domeniilor de intervenție care fac obiectul sprijinului. Astfel, în PNDL investițiile aferente grupurilor şcolare, şcolilor profesionale, şcolilor postliceale, unităţilor de învăţământ special de stat, precum şi altor unităţi de învăţământ preuniversitar sunt încadrate în categoria obiectivelor de investiții din sectorul educațional, iar în PNCIPS investițiile aferente școlilor populare de arte și meserii sunt finanțate în categoria așezămintelor culturale.

În domeniul activităților sportiv – recreative, informațiile lacunare prezentate sunt de natură a crea confuzii și suprapuneri între tipurile de investiții finanțate. Prin PNDL sunt susținute investițiile pentru realizarea / extinderea / reabilitarea / modernizarea bazelor sportive, fără detalii suplimentare, așa cum se menționează în Normele metodologice pentru punerea în aplicare a OUG nr. 28/2013, privind aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală, republicate, în timp ce prin PNCIPS se finanțează complexurile sportive, definite ca spații și terenuri special amenajate, pe care se pot desfășura activități sportive și de recreere, acoperite sau în aer liber, inclusiv activități conexe.

Noile subprograme Drumuri de interes local și drumuri de interes județean și  … Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă, introduse pentru finanțare de către MLPDA, în anul 2020, ridică o serie de probleme importante, care pot afecta calitatea proiectelor depuse și impactul investițiilor:

  1. Lipsa unei delimitări clare între drumurile și sistemele de alimentare cu apă finanțate prin PNDL și cele finanțate prin PNCIPS.
  1. Lipsa justificării pentru care nu s-a suplimentat lista proiectelor finanțate prin PNDL, în domeniul infrastructurii rutiere și sistemelor de alimentare cu apă și s-a lansat un nou program de finanțare (PNCIPS), pentru același tip de investiții.
  1. Lipsa unor garanții …  privind respectarea prevederilor Directivei cadru apă și a Legii apelor, în ceea ce privește finanțarea sistemelor de alimentare cu apă, acolo unde nu există rețele de canalizare și instalații de epurare, ținând cont că modelul de solicitare privind includerea obiectivului de investiții în PNCIPS, nu cuprinde acest tip informații obligatorii.
  1. Lipsa unor informații relevante, referitoare la finanțarea investițiilor aferente foselor septice și microstațiilor de epurare. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Compania Națională de Investiții nu furnizează, în ghidul de depunere a solicitărilor, informații referitoare rețelele colectoare ale apelor uzate, care sunt transportate către aceste fose și microstații și nici la eligibilitatea / neeligibilitatea acestor cheltuieli în cadrul PNCIPS, astfel încât autoritățile locale responsabile să-și poată gestiona eficient resursele proprii și să prezinte proiecte mature, realiste, care să nu fie blocate în faza de implementare, din cauza lipsei fondurilor alocate din bugetele locale.

RISCURILE ȘI ERORILE PROGRAMELOR DE FINANȚARE A LUCRĂRILOR PUBLICE

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației nu a învățat lecția PNDL, iar lipsa de transparență în alocarea resurselor aferente investițiilor publice se transmite de la un program de finanțare la altul.

Noile subprograme introduse prin Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), respectiv Drumuri de interes local și drumuri de interes județean, …  Fose septice, microstații de epurare și sisteme de alimentare cu apă și Alte obiective de interes public sau social în domeniul construcțiilor, moștenesc tarele PNDL, riscând să repete erorile acestuia.

Similar PNDL, PNCIPS nu cuprinde criterii clare de punctare a proiectelor, pe baza cărora să poată fi evaluate, ierarhizate și departajate proiectele depuse, singurele documente care trebuie prezentate în etapa I sunt cele referitoare la solicitarea de includere a investiției în cadrul unui subprogram, datele persoanei de contact, fotografii ale amplasamentului și extrasul de carte funciară, împreună cu planul de amplasament al investiției.

Pe baza acestor documente, MLPDA nu va putea realiza o procedură de selecție obiectivă, imparțială și necontestabilă a proiectelor depuse în cadrul PNCIPS.

În lipsa unor criterii clare de ierarhizare și selecție a proiectelor, programul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației riscă să deschidă calea arbitrarului, alocării partizane și netransparente a fondurilor pentru investiții publice, să compromită încă o șansă de modernizare a României și de îmbunătățire a condițiilor de viață.

Cel mai mare eșec al Programului național de construcții de interes public sau social (PNCIPS) și al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) este acela ca nu vor putea transforma acest program într-o rezervă de proiecte pentru fondurile europene, în vederea supracontractării rapide a fondurilor alocate pentru investiții similare în exercițiul financiar 2021-2027 și evitării dezangajării unor sume nerambursabile, transformând PNCIPS într-un veritabil PNDL III.

Soluția ar putea fi regîndirea PNCIPS, ca un program complementar fondurilor europene și altor fonduri nerambursabile, organizat pe baza acelorași reguli, în cadrul căruia proiectele să fie evaluate, selectate, implementate și monitorizate pe baza unui cadru comun fondurilor europene.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. S-a construit pana acum in Romania intr-un mod absolut oribil si negandit.

    Tot felul de cladiri pocite si nefunctionale, tot felul de „amenajari” ce micsoreaza spatiul verde aiurea in tramvai, porti de beton de tip protectie anti-tero la instrarea in scoli, sali de sport in care nu se face sport. Si lista ar putea continua mult.

    Ar fi bine sa ne limitam la ce putem face si sa intelegem ca menirea investitiilor publice este de a fi folosite acolo unde cele private nu sunt posibile sau nu se poate asigura un grad de concurenta rezonabil,

    Numai ca romanii au uitat de economia de piata.

    Asa ca se vor balacari la nesfarsit in discutii fara noima despre cum sa cheltuiesti bani cat mai multi pentru ce nu ai nevoie sau pentru a construi oribilitati scumpe si inutile. Vor infiinta, desfiinta si modifica „programe de investitii” imposibile, mirandu-se la final ca biciul nu pocneste.

    ===

    Dar stiti ceva? Nu mai conteaza.

    Tinerii romani pleaca din tara si nu se mai intorc.

    Romania ar trebui sa se gandeasca cum sa isi creasca productia de carje, bastoane si carucioare cu rotile si sa introduca legea eutanasiei, pentru ca e imoral sa lasi batranii pe mana incompetentilor care raman in tara.

    Comunism inseamna colhoz plus electrificarea tarii.

  2. Hotărârea nr. 907/2016 dixit:

    „investiţie publică – totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, iniţiale sau ulterioare,
    destinate realizării de active fixe de natura domeniului public şi/sau privat al
    statului/unităţii administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum
    şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanţează total sau parţial din
    fondurile publice prevăzute la art. 1; se consideră investiţie publică şi totalitatea
    cheltuielilor de investiţii, iniţiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de
    natura proprietăţii private a persoanelor fizice şi/sau juridice, inclusiv înlocuirea
    activelor fixe uzate, precum şi cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se
    finanţează total sau parţial din fondurile publice prevăzute la art. 1;”
    Investopedia:
    „An investment is an asset or item acquired with the goal of generating income or appreciation. In an economic sense, an investment is the purchase of goods that are not consumed today but are used in the future to create wealth. In finance, an investment is a monetary asset purchased with the idea that the asset will provide income in the future or will later be sold at a higher price for a profit.”

    Pe scurt la stat investitie=achizitie de mijloace fixe. Nu se specifica beneficii viitoare.

    Problema investitiilor statului porneste de la definitie, continua prin continut, proceduri, proces bugetar, contabilitate, etc.
    Atunci cand guvernantii spun „cresterea investiiilor” se refera la un indicator statistic macroeconomic „investitii publice”, parte a PIB-ului, dar care statistic nu este decat o suma de cumparaturi scumpe care nu au ca obiectiv obligatoriu beneficii viitoare.

    In Romania, datorita legislatiei achizitiilor publice, investitiile sunt de fapt grosul achizitiilor publice care redistribuie venit din impozite direct catre sectorul privat, si, implicit, este modul in care se redistribuie venit catre companiile clientelei politice.

    Ceea ce se percepe ca fiind lipsa de coerenta este rezultatul luptei pentru ciolan a diverselor grupuri de crima organizata din interiorul partidelor politice. Se incep investitii cu dedicatie, se lasa in paragina, in functie de cine din conducerea statului are sau nu are legaturi oneroase cu o companie sau alta. Batalia incepe la planurile anuale de investitii si se termina cu receptiile finale.

    • Subscriu.

      „Investitiile” publice in Romania cresc nu pentru ca societatea are nevoie de ele, ci pentru ca ai politicienilor clienti trebuie indestulati. Apoi – parandarat. :-)

      Asa cum toata lumea prevedea acum vreo 10 ani cand a inceput lupta anticoruptie, coruptia s-a adaptat rapid. Nu mai primeste nimeni caltabosi si valize cu bani prin cimitire. Coruptia a imbracat forme avansate, proprii capturii statului. Se fura acum „cu legea in mana”.

      DNA nu are nicio putere in acest sens.

      Probabil ca ne-ar trebui o Lege anti-mafia si o procuratura speciala, in cadrul DNA care sa se ocupe cu asa ceva,

      Ar mai fi nevoie si de inchiderea robinetului, adica de scaderea masiva a investiilor de stat si locale, pana cand partidele la putere ar demonta mecanismele acestea.

      Dar cele 2 conditii nu pot fi indeplinite daca poporul nu le doreste.

      Pentru ca asta este problema de fapt: toti romanii fura, pentru ca asa e tara! Nu fura doar politicienii, fura toata lumea, fiecare dupa posibilitati si pricepere.

      Nu spun ca in alte tari nu se fura. Se fura, doar ca furtul ocupa o parte redusa a economiei si nu influenteaza semnificativ functionarea sa si a statului.

      La aceasta situtie s-a ajuns in urma unei evolutii istorice indelungate, este greu sa sari etape.

      Romanii vor fura cu totii ca mod de viata, atat timp cat va mai fi ceva de furat. Apoi vor asculta concertul matelor goale decenii la rand. Daca nu loveste vreun dezastru serios, ca sa salveze Romania. Poate ca trebuia lasat Dragnea sa faca praf Romania, asta ar fi accelerat procesul. Serios. Romanii s-ar fi convins pe piele proprie ce inseamna national-socialismul

  3. Daca am pleca de la proverbele;Nu toate mustele fac miere,copilul cu multe moase,ramane cu buricul netaiat,sau
    teoria ca teoria,dar practica ne omoara,am constata ca noi promovom o economie bazata de tipa feudlo-capitalist,neperfomanta si imbacsita de legi si teorii,neperformanta,care mai mult incurca.Centralismul exagerat si autonomie locala,mai mult mimata decat exercitata,nu a facut decat sa dezvolte birocratia si imistiunea a tot felul de harbarnisti.Solutie este simpla pt a crea o nou atitudine fata de dezvoltartea economica si sociala.Desfiintarea autoritatilor intermediare(judete)intre intre UAT-uri autonome economic si guvern.Autonomia economica locala nu se poate obtine decat prin UAT-uri de cel putin 30000 de locuitori.Inlocuirea judetelor cu unitati teritoriale economice de cel putin 2 milioane de locuitori cu atributii de
    implementare si control a politicilor economice guvernamentale.De fapt si de regula trebue o reformare complerta a statului Roman,cu accent pe initiativa locala si utonomia locala privind veniturile si cheltuielile
    comunitatii respective.Toate cheltuielile privind administratia locala,invatamant,sanatate,dezvoltare locala,de nivel local se suporta din bugetul local.Toate taxele si impozitele colectate pe UAT-ul local se impart in 70%
    raman in bugetul local si 30% se varsa la guvern.Din taxele ramas la nivel local se asigura toate cheltuielile si salarile pt functionarea comunitatii locale.Guvernul sa se ocupe numai de probleme economice si financiare de nivel national,ex.marile spitale regionale,inv.superior,cercet.stiintifica,cai de comunicatie,dezv.si implementare de noi tehnologii etc.O cerinta obligatorie pentru statul Roman,o constitue exploatarea echilibrata in folosul cetatenilor a resurselor naturale.Obligatoriu limitarea propietatii funciare.Este o minciuna demonstrata de realitate ca numai pe suprafete mari se poate face o agricultura performanta.O cerinta obligatorie,ar trebui sa fie pentru, candidatii propusi la alegeri cat si pentru toti candidatii care vor sa ocupe posturi publice indifernt de sector si specialitate,ar trebui sa fie,introducerea textului de inteligenta (IQ) si
    textului de competenta.Daca vrem sa devenim o societate prospera si dezvoltata,trebue sa accepta si sa introducem selectia stiintifica in promovarea cadrelor..

  4. Investitiile publice directe au fost si sunt borcanul cu miere al coruptiei generalizate. Mai intai aveam nevoie de o simplificarea a organiz. .adm.teritoriale ori prefecturi ori cons.judetene, mai putine judete si consilieri in comune si orase. Apoi sa fie functionale acele GAL-uri pentru a se avea continuitate in orice investitie publica. Mergi in 2-3 comune cu drumuri bune, si apoi dai de numai gropi. Tara arata ca un joc de puzzle si nici saracia nu este macar partial eradicata in judetele cunoscute pentru subdezvoltare. Am facut destul teren prin tara ca sa cunosc aceste aspecte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Horia Banescu
Horia Banescu
Horia BĂNESCU, expert în investiții în infrastructură și fonduri europene, activând timp de 10 ani ca expert evaluator al proiectelor de infrastructură locală, finanțate din fonduri europene, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și a celor finanțate din fonduri naționale, la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (pentru proiecte aferente Programului Național de Dezvoltare Locală – PNDL). Licențiat în Științe Administrative la SNSPA București și al absolvent al unui Masterat în domeniul Managementul Proiectelor, între domeniile de interes regăsindu-se investițiile publice, infrastructura, transporturile și politicile de mobilitate. A realizat o serie de analize referitoare la cauzele eșecurilor unor proiecte de infrastructură (de ex. autostrada Comarnic – Brașov, PNDL).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro