joi, martie 28, 2024

Lost in Translation: cazul lui László Tőkés

După cum arată reacţiile din presă, semnarea de către preşedintele Klaus Iohannis a decretului privind retragerea decoraţiei Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler în cazul lui László Tőkés s-a dovedit a fi o idee foarte neinspirată, lăsînd un gust amar nu numai ungurilor, pentru care curajul lui László Tőkés în declanşarea revoluţiei române la Timişoara în anul 1989 a fost şi va rămîne un motiv de mîndrie, ci tuturor care mai ştiu să aprecieze acele evenimente la importanţa lor adevărată.

După cum se ştie, Ordinul „Steaua României” i-a fost acordat dlui László Tőkés în decembrie 2009, la aniversarea a 20 de ani de la revoluţie. Acest gest festiv a însemnat deci nu numai onorarea simbolică a meritelor sale istorice incontestabile în declanşarea evenimentelor, dar şi un omagiu adus revoluţiei din 1989, o reafirmare a ideilor acesteia. Iar simbolurile au un caracter foarte delicat, de care e bine să ţii cont ori de cîte ori vrei să faci ceva cu ele: acestea au semnificaţii multiple, care nu pot fi despărţite una de alta. Retragerea unui asemenea simbol, chiar dacă motivele invocate ar fi justificate (ceea ce, după mine, în cazul de faţă este cel puţin discutabil), nu poate fi făcută în aşa fel ca să nu fie afectate şi toate semnificaţiile pe care simbolul respectiv le are, aşa cum bine a observat şi dl Vladimir Tismăneanu în articolul său.

La anunţarea acestei decizii, preşedintele Iohannis a spus următoarele: „După părerea mea, trebuie să ţinem cont de cîteva lucruri cînd analizăm această speţă: cel care acordă o distincţie vrea să răsplătească pe cel distins, vrea să-i recunoască un merit. Cel care primeşte şi care acceptă această distincţie trebuie să recunoască evident România şi Constituţia României, trebuie să aprecieze valorile care stau la baza Constituţiei României. Avînd în vedere toate acestea, am decis să retrag Ordinul «Steaua României» domnului László Tőkés.”

După cum se vede, formularea este cam departe de exigenţele dlui preşedinte pentru exactitate, dînd posibilitate la diferite interpretări. Lăsînd la o parte faptul că expresia „să răsplătească” din citat ar putea fi ofensatoare sau chiar umilitoare pentru cei distinşi, lăsînd să se înţeleagă că ei şi-ar fi riscat viaţa numai pentru ca ulterior să fie răsplătiţi pentru asta, expresia „Avînd în vedere toate acestea” se referă la tot ce s-a spus înainte, deci şi la „vrea să-i recunoască un merit”, ceea ce ar putea duce la interpretarea cum că dl László Tőkés nici n-ar fi avut acele merite care i se atribuie. (Nu întîmplător, articolul dlui Tismăneanu la care m-am referit are ca titlu: Falsificarea istoriei.) Dar hai să citim această declaraţie cu bună-credinţă şi să nu presupunem că dl preşedinte s-ar fi gîndit la aşa ceva. În acest caz nu mai rămîne decît insinuarea că dl László Tőkés n-ar recunoaşte evident România şi Constituţia României. O acuzaţie politică destul de gravă deci, care, dacă ar fi aşa, ar trebui să aibă şi dovezile convingătoare.

Aceste „dovezi” nu apar însă în comunicat, hotărîrea preşedintelui se bazează pe decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din ştirea Agerpres despre această decizie aflăm următoarele: „Principalul motiv al retragerii a fost că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes [corect: László Tőkés, n.n.] i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban [corect: Orbán, n.n.], la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască «un sistem de cooperare națională», astfel încât să ofere «protectorat» Transilvaniei, «așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud».”

Evident, cuvîntul cel mai intrigant din citat este „protectorat”. Nu e de mirare dacă la vremea respectivă mulţi jurnalişti şi comentatori români au început să tragă clopotele de alarmă la ideea că dl László Tőkés ar vrea să pună Transilvania sub protectoratul Ungariei, mai mult, iată, a şi demarat discuţiile în acest sens cu premierul Ungariei. Pentru a demonstra că vehicularea unei asemenea idei ar fi flagrant contrară Constituţiei României era de ajuns să citeşti numai definiţia din DEX: „PROTECTORÁT, protectorate, s. n. Formă de dependență politică a unui stat față de altul în virtutea unei convenții conform căreia statul protector conduce politica externă a statului protejat, acesta păstrându-și autonomia internă; conducere exercitată de statul protector. ♦ Teritoriu sau țară caracterizate printr-o astfel de formă de dependență.”

Atîta numai că dl László Tőkés n-a vorbit acolo de nici un „protectorat”, era vorba de ceva cu totul altceva. Cuvîntul „protectorat” a apărut numai în româneşte, în traducerea neinspirată (n-aş vrea să zic tendenţioasă, fiindcă această greşeală poate fi explicată şi prin obişnuita nepricepere) a unei expresii spuse în ungureşte. (Cu asta am ajuns deci pe tărîmul meu, în lingvistică adică.) Dl Tőkés a sugerat de fapt asumarea de către Guvernul Ungariei a unui rol de supraveghere a respectării drepturilor minorităţii maghiare din Transilvania şi sesizarea comunităţii internaţionale în cazul în care aceste drepturi n-ar fi respectate. Pentru asta a folosit expresia „védhatalmi státusz” (care apoi în româneşte a devenit „protectorat”), o expresie ad hoc care nu se foloseşte nicăieri ca termen pentru vreo noţiune de politică internaţională. (Termenul uzual pentru ’protectorat’ este şi în ungureşte „protektorátus”, iar unii care se feresc de neologisme mai scriu cîteodată şi „védnökség”.) Tradusă foarte exact, expresia ar însemna ’statut de putere protectoare’, „protectoare” nu în sens de ’protectorat’, ci cu referire la protecţia minorităţilor.

Fiind şi el conştient de faptul că expresia nu prea uzuală nu putea fi de ajuns ca toată lumea să înţeleagă exact la ce anume se gîndeşte şi care ar fi forma în care asta s-ar putea realiza, dl Tőkés a dat imediat drept model şi un exemplu: cel al provinciei italiene Tirolului de Sud (it.: Alto Adige, germ.: Südtirol, cu centrul administrativ la Bolzano). Multe neînţelegeri ulterioare puteau fi evitate dacă politicienii sau măcar jurnaliştii români îşi luau osteneala să se documenteze puţin în privinţa acestei provincii, fiindcă puteau să vadă că nici vorbă de „protectorat”, nici măcar de ceva asemănător. Dl Tőkés s-a referit la faptul că după cel de al II-lea război mondial, cînd apartenenţa teritorială a provinciei respective (cu o populaţie germanofonă de 69%) a fost un obiect de dispută între Italia şi Austria, premierii Italiei şi Austriei au semnat în anul 1946 Acordul De Gasperi–Gruber, prin care Italia s-a angajat să respecte drepturile lingvistice şi culturale ale populaţiei de etnie germană, iar Austria să nu mai aibă pretenţii teritoriale. Acordul fiind un fel de tratat internaţional, Austriei nu i s-a putut contesta dreptul la supravegherea respectării acestuia, şi nici acela ca în caz de nerespectare să sesizeze forurile internaţionale.

Ceea ce a propus deci dl László Tőkés era de fapt un acord bilateral interguvernamental similar între România şi Ungaria, iar în asta nu pot să cred că cineva ar putea vedea ceva anticonstituţional. Numai că traducerea e o meserie riscantă şi de mare responsabilitate: dacă traduci ceva greşit, poţi provoca mari prejudicii materiale şi morale unor oameni. În ştirea citată mai sus apare expresia „să ofere «protectorat» Transilvaniei”. Revoltător, sigur, în forma asta. Cu „protectoratul” am văzut care e treaba, dar mai e ceva aici: în original era vorba de transilvăneni (în situaţia respectivă prin asta înţelegîndu-se maghiarii ardeleni), şi nu de Transilvania, care ar fi fost un nonsens în acel context.

Se pare că de data asta dl preşedinte Klaus Iohannis a căzut în propria sa capcană: pentru a dovedi că a vorbit serios atunci cînd a accentuat în repetate rînduri importanţa respectării legilor, acum a acceptat fără nici o cumpătare decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar dacă acolo s-a greşit, a finalizat greşeala, producînd încă un exemplu în plus la principiul juridic formulat încă din antichitate: Summum ius, summa iniuria.

Sigur, dl László Tőkés are multe slăbiciuni, asta o ştim cu toţii. De multe ori e prea intransigent şi nerăbdător. Aceste trăsături l-au ajutat foarte mult în acele zile fierbinţi din decembrie 1989, parcă l-au predestinat să fie revoluţionar, dar în cariera sa politică ulterioară mai mult l-au împiedicat, mai ales faptul că de multe ori nu e destul de precaut în formularea declaraţiilor sale. Eu am urmărit evoluţia lui începînd de la revoluţie (şi nu în traducere, ci în original!), unele afirmaţii ale sale nu mi-au plăcut deloc, mai mult din cauza formei în care au fost spuse, uneori n-am fost de acord nici cu conţinutul, dar eu n-am observat niciodată nici urme ale unor idei care să contravină Constituţiei României sau să trădeze o „nerecunoaştere” a României. Dacă asta ar fi deci motivul retragerii distincţiei sale pe care o merita fără doar şi poate, poate mai bine ca oricine, atunci motivaţia e fără obiect. Nu spun că nu înţeleg cele întîmplate, fiindcă e clar că acest om a căzut victimă traducătorilor. Sînt nedumerit numai faţă de luarea pripită şi nechibzuită a acestei hotărîri, prin care s-a făcut o mare nedreptate. Se va putea oare repara vreodată?

Distribuie acest articol

136 COMENTARII

  1. De ce e nevoie de ” asumarea de către Guvernul Ungariei a unui rol de supraveghere a respectării drepturilor minorităţii maghiare din Transilvania?” Nu sunt respectate.
    Romanii au votat covarsitor un presedinte neamt , de alta religie decat ortodoxa? Sa mai notam ca a avut un contracandidat roman.Cine credeti ca mai crede acum ca minoritatile din Romania trebuie protejeate de un alt stat? As vota si presedinte maghiar ,daca nu v-ati tine de tampenii gen Tirolul de Sud, pe care il aud din 90 incoace. Acordul privind Tirolul de Sud s-a semnat acum 70 de ani, cand nu exista UE.A fost solutia politica a acelui moment si nu de azi.

    • Mai mult decât atât, Tirolul de Sud este o provincie cu o largă autonomie, cu o legislație specifică și cu un regim fiscal special, care îi permite să păstreze o parte semnificativă din taxele încasate. Ar fi oarecum deplasată instituirea unui asemenea statut pentru Transilvania, însă pare destul de clar că la asta se referea dl László Tőkés.

      • Așa? Și de ce, mă rog, ar fi ”oarecum deplasată instituirea unui asemenea statut pentru Transilvania”?
        Din contră, un asemenea statut, atât pentru Transilvania, cât și pentru Moldova, Muntenia, Oltenia sau Dobrogea ar fi absolut benefic pentru aceste regiuni, permițându-le să-și gospodărească după propriile nevoi resursele, nu să aștepte o redistribuire a resurselor ”după ureche” sau după (alte) interese, din partea unui stat încremenit, parcă, într-un proiect născut mort. E adevărat, printr-un ”astfel de statut”, hipercentralizarea de care ne ”bucurăm” acum s-ar cam duce pe apa Sâmbetei, lăsând ”orfani și părăsiți” o mulțime de slujbași dintre diriguitorii de azi ai țării și cam ”fără venituri” multe feude ale baronilor politici.

        • @ Andrei Gădălean – o să te rog să citești comentariul meu din 06/03/2016 la 11:46 înainte de a da pe dinafară de atâta indignare. Nu intenționez să-mi repet toate ideile în toate comentariile doar pentru că tu nu te deranjezi să le citești.

          Separat de asta, dl László Tőkés nu militează pentru descentralizarea adminsitrativă a României. Pentru asta militez eu, însă fără prea mare succes. Dl László Tőkés vrea autonomia Transilvaniei după modelul Tirolului de Sud, iar în comentariul din 05/03/2016 la 23:59 am explicat de ce paralela dintre Tirolul de Sud și Transilvania este complet falsă. Dar pentru asta va trebui să te deranjezi să citești și acel comentariu. Mulțumesc.

    • Îmi cereţi să răspund la ceva ce nu e ideea mea. Dacă am explicitat-o în text, am făcut-o pentru ca să arăt că dl László Tőkés a vorbit despre altceva, nu despre „protectorat”, şi că acea idee (bună sau proastă, n-are importanţă) nu era ceva anticonstituţional. Că dl Tőkés s-ar simţi mai în siguranţă cu garanţii internaţionale în spate, e o altă chestie. Dacă vă interesează părerea mea, eu cred că dacă noi aici nu reuşim să ne aranjăm treburile, nu pe baza unor reglementări internaţionale, ci pe baza bunului simţ pur şi simplu, atunci convenţiile internaţionale, oricît de bune ar fi ele, nu ne-ar ajuta cu nimic.

      • Dar stimate domn, daca domnul Tokes s-ar simti mai in siguranta in protectorat nu este o alta chestie sau discutie ci dimpotriva este chiar esenta.Apoi daca nu este protectorat acel cuvint tradus tendentios cum afirmati dumneavoastra,ramine in schimb cererea Clara de dezbinare a unui teritoriu Romanesc.Retragerea decoratiei este un lucru corect Pina la urma.

        • Dle Vele, vă rog să nu-mi atribuiţi ceva ce n-am spus. Dvs. scrieţi „mai in siguranta in protectorat”, eu am scris „mai în siguranţă cu garanţii internaţionale în spate”, care e cu totul altceva. (Eu de altfel nu cred în asta, aşa cum am şi spus-o.) Iar cu „cererea Clara de dezbinare a unui teritoriu Romanesc” nu ştiu la ce vă referiţi. Aveţi dvs. vreo dovadă că Tőkés ar fi cerut sau să fi măcar sugerat vreodată asta? Eu nu-mi amintesc de aşa ceva, deşi, dacă ar exista, cu siguranţă mi-ar fi ajuns la cunoştinţă, şi mi-aş şi aminti, fiindcă sînt destul de sensibil la asta.

          • Domnule S.N.Sandor Nici gind sa inventez ,sa speculez ori sa vorbesc din imaginatie.Cu garantii internationale sau nu, tot acolo ajungem oricum a-ti despica firul in patru.Declaratii si afirmatii care apoi sint urmate de mii de explicatii, ca stiti : nu sa inteles cum trebuie, ori ca nu exista pur si simplu, devine parca un cliseu care sa ieftinit de tot in decursul vremii.

      • eu as zice ca ar fi bine ca un politician ROMAN sa dea declaratii in ROMANESTE, sau cel mult in limbi de circulatie internationala, in felul asta s-ar evita neintelegerile de traducere.

      • Este foarte interesant cum doar afirmaţiile etnicilor maghiari sunt prost traduse in limba română în aşa fel încât noi (românii) înţelegem mereu taman pe dos, dar contrariul nu se întâmplă niciodată. Adică pană acum nu s-a întâmplat niciodată ca prelegerile românilor să fie prost traduse în maghiară.
        Aţi făcut o mare greşeală să aduceţi acest argument ridicol ca scuză pentru acţiunile lui Tokes. Cred ca 99% din traducătorii pentru limba maghiară/romana din Romania sunt de origine maghiara. Lucrez in domeniu asa ca nu are rost sa veniti cu alte argumente de 2 lei ca in acest articol. Si atunci inseamnă ca traducatorii de etnie maghiară s-au vândut asupritorilor români şi l-au trădat pe acest erou alminorităţii.
        Nu ne luaţi pe toţi de proşti. Poate faza asta ţine în cele trei judeţe, dar nu mai departe.

        • Dle Marcel, adevărul este că se mai întîmplă ca o traducere proastă să creeze probleme, chiar dacă nu atît de des cum s-ar părea din comentariul dvs. Şi am mai văzut şi traduceri proaste din română în maghiară, odată am şi intervenit public să explic despre ce era vorba de fapt. Dacă aţi observat, eu n-am spus nimic despre traducători. Puteau fi unguri sau români, n-are importanţă. Şi am spus clar că nu presupun nici o tendenţiozitate sau rea-credinţă în traducerea proastă, am spus că asta se poate explica şi prin nepricepere. Şi n-am adus „acest argument ridicol ca scuză pentru acţiunile lui Tokes”, ci am vorbit aici numai despre acest caz concret, în sens juridic, dacă vreţi, şi anume că dacă asta era „principalul motiv”, atunci asta nu stă în picioare. Dacă voiau să-i retragă distincţia, trebuia să aducă alte argumente solide, pentru a demonstra că luările sale de poziţie ar fi anticonstituţionale. Dacă veneau cu asemenea argumente, nu mai ziceam nimic. Dar e o chestie de principiu aici, şi anume că nimeni nu poate fi sancţionat pentru lucruri pe care nu le-a comis.

  2. Multumesc de explicatii, si felicitari pentru articol.
    Si eu sint nemultumit de gestul presedintelui; pur si simplu a minimalizat, prin retragerea distinctiei, Revolutia si pe cei ce au participat la ea.
    Oricum, au cistigat apropiatii lui Iliescu.
    Sa ramina singurul revolutionar. Cu Nicolicea alaturi si soacra lui „Mihaela, dragostea mea!”
    :P

    • Orice om cu un dram de cultura si bun simt si care a trait anul 1989 nu poate fi decat revoltat de modul cum s-a procedat cu Dl. Tokes. Niste tzatze si fii de securisti au decis sa retraga acest ordin – de care Dl. Tokes nici nu avea nevoie dar daca l-ar fi refuzat, sa vezi scandal si mahala! – unui om mult mai presus decat ei. Daca autorul poate sa-i spuna din partea unor cititori ganduri bune din partea unor romani care nu sunt vadimizati, il rugam sa o faca. Un gentleman nu poate fi nedreptatit de o mana de mahalagii, ajunsi la putere. Pacat de ICCJ, mare pacat.

  3. Dle Sandor, cred ca nu va trece prea mult timp si dl. Tokes va va da el insusi o replica usturatoare, reprosadu-va indulcirea nepermisa a sensului afirmatiilor sale (eu va consider, de la excelentul dvs. articol despre ucigatorul „ca si”, ca un fin exeget, poate chiar un sincer iubitor al limbii romane si al vorbitorilor ei, ma indoiesc ca limba maghiara sa fie cea care ar avea secrete pentru dvs.) . De ce cred in inevitabilitatea reprosului care va negresit sa vina din partea dlui Tokes? Simplu: daca dl. Tokes ar accepta sensul moderat pe care dvs. l-ati atribuit discursului sau, el ar accepta implicit golirea de continut a TUTUROR precedentelor sale cuvantari si actiuni, care urmaresc inflamarea relatiilor interetnice intre romani si maghiari, pe baza unei pretinse discriminari a co-etnicilor sai de catre statul roman, facute in mai toate colturile planetei. Pe scurt, in conditiile aceptarii sensului propus de dvs., dl. Tokes ar disparea ca un balon de sapun: poc!

    • Asa e! L Tokes nu a avut si el un avocat? De ce nu lamurit chestia asta cu traducerea la Curtea de Apel??? Doar numai asta avea de facut. Daca a uitat atunci, a mai avut o sansa la ICCJ. De ce nu a pus lucrurile la punct nici la ICCJ? Pt ca impricinatul nu asta a vrut. El chiar voia „protectorat”. Altfel pica tot ce a spus Tokes pana acum.
      Oricum, articolul acesta m-a lamurit. S-a respectat legea si uzantele. Hotararea nu are treaba cu momentul 1989 (care oricum nu e un cec in alb dat lui Tokes). Vladimir Tismaneanu se cam pripeste cu verdictele absolute.

      • Dle Jack, văd că apare iarăşi problema cu care m-am întîlnit de multe ori: românii se pare că au o părere mai bună despre unguri, decît ar trebui, şi cred că ungurii ar fi cu toţii perfecţi, şi între ei nici n-ar exista nepricepuţi. Vestea proastă este că există destui. Tőkés avea un avocat, destul de bun în problemele juridice, dar nefiind iniţiat în terminologia politică, se pare că nici nu şi-a dat seama de nuanţele semantice care pot avea o importanţă majoră intr-un asemenea caz, şi a ridicat mai mult obiecţii procedurale, cu care n-a făcut nimic.

    • Cred că de data asta nu sîntem de aceeaşi părere. Dl Tőkés a protestat vehement încă în 2013 împotriva unei asemenea falsificări (prin traducere) a celor spuse de el, dar tot degeaba. Şi nu pot să cred nici că intervenţiile sale ar urmări „inflamarea relatiilor interetnice intre romani si maghiari”, nici n-ar avea rost, cui i-ar putea folosi asta şi ce ar rezolva? Problema adevărată am semnalat-o în articol: îşi formulează părerile în aşa fel, încît după aceea mai totdeauna iese scandal. Cazul lui este un exemlpu care arată că dacă cineva a fost revoluţionar, asta nu e nicidecum o garanţie că va fi la fel de bun şi ca politician. Şi atunci vrea să facă ceva bun, şi mereu iese prost.

      • Dacă traducerea este greșită,să vorbească în românește nu în maghiară.Eu îi ridicam și cetățenia.Nimeni nu a denigrat România ca acest individ.

        • Zau? Chemarea minerilor nu a „denigrat” Romania? Prezenta unor loaze ca Becali, Vadim, Severin la Strasbourg nu a „denigrat” Romania? Cel mai mare roman : Niculaie Ceausescu! El vorbea o romana impecabila!

          • Era vorba de domnul Tokes L. ceilalti sint alte cazuri si alte situatii nu fac parte din aceasta discutie,si Pina una alta, o sa le vina rindul si lor asa cum i-a venit si lui Ceausescu.

        • Cetatenia nu se poate retrage unui om nascut in Romania si care locuiteste aici. Asta ar trebui sa stii si dumneata, dracusor mioritic.

        • Stimate, pina unde se poate intinde ipocrizia romaneasca sa pretinzi ca un maghiar sa vorbeasca cu un alt maghiar romaneste numai pentru ca unul are cetatenia romana.
          Discutia intre Tökes si Orban trebuia sa fi fost dusa in romaneste?

      • Evident, nu suntem de acord de aceasta data. Dar nu este un impas, pentru ca exista o cale sigura de eliminare a contradictiei: sa-i cerem dlui Tokes sa raspunda public, cu un simplu DA sau NU, la trei intrebari:
        1) Sunt çetatenii maghiari tratati azi ca cetateni de clasa a doua in Ro?
        2) Au fost cetatenii maghiari tratati ca cetateni de rangul doi in Ro, intre 1989 si 2016?
        3) Credeti ca cetatenii maghiari din Ro vor fi tratati in viitor, incepand din 2016, ca cetateni de rang inferior intr-o Ro integrata in UE?
        P.S.
        Sunt sigur ca dvs. veti fi dezamagit de toate trei raspunsuri ale dlui Tokes. Sa asteptam…

        • oops.
          In terminologie corecta ar fi ”cetateni romani de etnie maghiara” .
          apoi, cred ca raportul UDMR ce va urma luna asa va puncta sa spunem, dificultatile pe care le intampina unii romani proveniti din aceasta etnie. sa asteptam.
          si tot in ideea asta, doar o observatie, cand e vorba de Justitie, a refuza unui cetatean drept la un traducator, ca sa inteleaga mai bine gravitatea sau subtilitatea acuzatiilor care i se aduc, imi pare ca aduc mai mult ca reduc din drepturile constitutionale individuale de a beneficia de o aparare deplina si plenara.contraargumentul automat”ar trebui sa cunoasca limba romana” nu se aplica automat, pentru ca il discriminezi sa spunem cu un cetatean roman de origine moldoveana dar rusofon, sosit de cativa ani, care chiar daca a trecut testul preliminar de limba, pur si simplu are handicapul necunoasterii tututor termenilor . E o procedura foarte normala in tarile occidentale, ca un judecator sa solicite un traducator, pentru un cetatean care intelege mai bine intr-o limba, diferita de cea oficiala…in fond se acomodeaza statul la individ care plateste taxe , justitia e un serviciu public. mai ales cand gravitatea acuzatiilor pot lasa consecinte grave pe viata nu doar in viata personala a unui acuzat ci si in viata familiala, copiii nevinovati lipsiti de sprijinul material a unuia dintre parinti care poate fi incarcerat etc…poate tocmai din cauza ca nu a inteles procedurile, acuzatiile. Limba e o chestiune totalemente secundara intr-o chestiune de administrare a justitiei pe plan social. Importantele sunt faptele si intentia.
          Nu cred ca la curtea UE se impune sustinerea unei cauze, o marturie in limba curtii si sa fie refuzat un traducator unui cettean UE. EI, acest principiu ar trebui aplicat pentru orice locatie a unei curti in cadrul UE.

          • limba in tara numita rominia este baza pe care o foloseste statul in educarea spiritului patriot
            unde mai pui ca aceasta educatie se face la o comunitate nu prea obisnuita cu diversitatea
            daca ii spun primitiva, fac spume mindri romini; dar oricum io deja is cunoscut de obisnuiti de aci ca iredentist; cuvintul folosit de organe dupa ce au curatat Transilvania de nemti si evrei

            • Hai sa-ti fac o placere cu un banc nostim:

              Prima hoardă de huni ajunge în Dacia. Dacii lucrau pământul. Hunii îi întreabă:
              – Unde-i Câmpia Panoniei ?
              Dacii răspund:
              – Într-acolo !
              Trece o hoardă, trece a doua, mai trece una, de la o vreme rominii se satură să tot fie întrerupţi de la muncă şi scriu pe un banner în ce direcţie e Câmpia Panoniei.
              MORALA: Hunii care-au ştiut să citească au mers acolo, cei care n-au ştiut au rămas aici

          • @abc:
            1) oops: da.
            2)…numai ca ideea discutiei e aceea ca Tokes nu ii reprezinta pe maghiarii din RO (de exempku, conflictul dintre ceea ce spune LT si ce intelege dl Sandor, acesta din urma simtind nevoia unei indulciri artificiale a spuselor pastorului). LT se repeezinta pe el insusi, in cazul cel mai favorabil lui.

            • Nu e nici un conflict aici, eu am explicat pe înţelesul tuturor exact la ce se refera László Tőkés în acea luare de poziţie incriminată. Şi nu e nici „îndulcire”, fiindcă nu am reinterpretat spusele lui, nu i-am dat un alt înţeles, dimpotrivă, am clarificat înţelesul original. Şi n-am vorbit despre Tőkés, ci despre acest caz concret, în care cineva a fost sancţionat pentru ceva ce în realitate n-a făcut, şi asta pentru mine e o chestie de principiu, unde nu contează dacă mă reprezintă sau nu, sau dacă în general sînt de acord cu el, sau nu.

            • principii ! da ce s alea ? iubirea de patrie ii neconditzionata ! dumneata vorbesti care esti ungur ?

          • @ abc – stimate domn, denumirea Tirolul de Sud nu necesită niciun traducător. Dacă spunea Alto Adige (denumirea folosită de Italia pentru a exclude orice referință la Tirol) poate ar fi fost nevoie de explicații, poate că nu toată lumea știe că Alto Adige și Südtirol se referă la aceeași provincie. Însă dl László Tőkés s-a referit foarte clar la Tirolul de Sud. Ce mai e de comentat aici?

      • Daca stiati ca asa stau lucrurile, de ce nu ati scris acest articol mult mai devreme? Macar lamuream termenii (ca partea juridica a problemei e altceva).

  4. Este admirabil demersul dv. de a limpezi aceasta situatie incilcita. Va admir curajul, demnitatea si diplomatia exprimarii. Relatiile romano-maghiare ar avea de cistigat daca veti fi mult mai prezent in viata publica. Aveti responsabilitatea si motivarea necesara sa promovati viziunea conationalilor nostrii.
    In alta ordine de idei politicienii romani, diplomatii, functionarii publici au ramas repetenti in relatia cu romanii de pe valea Timocului, din Bucovina ucraineana si Basarabia. Au obligatia sa le apere drepturile si nu o fac.

    • Demersul autorului o fi admirabil, dar dacă vă informați mai în detaliu despre statutul de autonomie al Tirolului de Sud s-ar putea să nu vi se mai pară tocmai credibil respectivul demers :)

      • dle,
        Tokes are dreptul sa ceara ca Soarele sa lumineze doar pe unguri. Daca e dobitoc, nu are decit sa ceara si despartirea de Romania (dar nu a cerut-o, citeste atent articolul). Vrea mai multa ingerinta a statului ungar in problemele maghiarilor din Romania. Asta vrea el, iar noi putem, daca ne plictiseste, sa-i facem un semn, ca stim cum.
        Distinctia care i s-a retras acum lui Tokes i-a fost acordata la 20 de ani de la Revolutie, pentru ca Tara a considerat ca pentru acele evenimente merita decorat. Dece sa ii retragi decoratia pentru alte lucruri si la initiativa Corinei Cretu?
        O repet: canadienilor, irlandezilor ori scotienilor care s-au distins si au fost decorati in al doilea mondial li s-au retras decoratiile cind, ulterior, au militat pentru despartirea de UK?
        NB,
        ma pui pe ginduri: te-a lovit brusc patriotismul dupa ce in zeci de postari numai de bine nu ai vorbit de tara si locuitorii ei.
        Reciteste articolul, caci dl Szilagyi N. Sandor explica mult mai bine pe romaneste fata de multi lingvisti romani. Nici autorul, o spune explicit, nu este de acord cu multe din spusele lui Tokes, dar nu decoratia ii trebuia retrasa.
        Decoratia vorbeste despre altceva, greu de inteles pentru unii care dormeau cind altii mureau ca ei sa se trezeasca acum.

        • @ victor L – nu m-a lovit niciun patriotism, în schimb obiceiul tău de a transfera discuția ad personam nu ratează nicio ocazie să se manifeste.

          Românii au o mulțime de defecte derivate din educația incorectă, iar România e un stat destul de ineficient administrat la toate nivelele. Însă asta nu înseamnă că autonomia Transilvaniei e soluția. Centralizarea excesivă a României este dăunătoare tuturor regiunilor sale, nu doar Transilvaniei, însă atitudinile manifestate de dl László Tőkés ajung să justifice această centralizare nu doar în mintea ”patrioților dă Bucale”, dar și pentru oamenii de bună credință. Astfel încât dl László Tőkés face mai mult rău decât bine.

          • Si cine-i opreste pe moldoveni sau chiar pe munteni sa ceara o autonomie?
            Muntenia a fost cea care nu s-a multumit nciodata cu ce a avut, si a anexat Moldova si Transilvania prin acte de inselaciuni si manipulari. Nici macar tratatele unirilor nu l-a mai respectat dupa ca a confiscat puterea de decizie a celor doue principate trase in piept.
            Ce ar deveni Muntenia fara Transivania?
            That is the question.

        • Am senzaia ca ai dreptate in comparatia cu scotienii sau irlandezii decorati dar:
          a) Decoratia primta este perena?
          b) Ce anume ar justifica o retragere caci procedura exista deci ea asa cum este acordata poate fi si retrasa?
          Te intreb desigur din lenea de a ma documenta singur, ca nu ma fascineaza atat de mult subiecul decat cel mult ca exemplu ca daca romanii au ramas stupizi mai mut de cei 20 de ani acordati de Brucan se pare ca nici etnicii germani(si desigur risc sa cred ca nici cei maghiari) nu se deosebesc prea mult apropo de Iohannsis.
          Multumesc

          PS Trosca a murit ca un martir la datorie si totusi decoraia i-a fost retrasa de Basescu, desigur ca nu dn proprie initiativa dar cred ca si in acel caz Basescu nu era obligat automat sa o faca.

        • Iti dau dreptate.
          Dar totusi care sunt situatiile cand se poate retrae o decoratie si daca decizia este finalmente neconditionat la Presedinte

          PS. Basescu a sustinut ca in cazul Trosca a fost obligat sa faca acea nedreptate flaranta si rusinoasa. Mai ramanea sa decoreze cativa kgb-isti notorii cum era asasinul lui Trosca .

      • De ce? Tiroul de Sud e chiar un exemplu foarte bun de cum s-au rezolvat conflictele etnice (și acolo e vorba că oamenii chiar se omorau între ei) prin acordarea de drepturi minorității germane

        • @ andrei – ”minoritatea” germană e majoritară în Tirolul de Sud, provincia se află la granița cu Austria și a fost ocupată militar de către Italia. Adică legitimitatea Italiei de a o deține este extrem de scăzută, așa s-a ajuns la autonomie. Maghiarii nu sunt majoritari în Transilvania, iar România nu a dobândit Transilvania în urma unei ocupații militare, adică legitimitatea cu care România deține Transilvania este incomparabil mai mare.

          Bazat pe structura etnică și lingvistică, Tirolul de Sud ar trebui să aparțină Austriei, iar autonomia a fost o cale de mijloc. Bazat pe structura etnică și lingvistică, Transilvania nu are niciun motiv să aparțină Ungariei, deci nu e necesară nicio cale de mijloc. Abia dacă Transilvania ar fi în componența Ungariei s-ar justifica autonomia ei, în timp ce dacă Tirolul de Sud ar fi în componența Austriei NU s-ar justifica autonomia lui. E chiar așa greu de înțeles paralela?

          În asta constă mistifcarea folosită de dl László Tőkés și ar trebui să-i fie rușine, pentru că pur și simplu încearcă să prostească oamenii de bună credință care nu înțeleg tot peisajul din Tirol.

          • ” România nu a dobândit Transilvania în urma unei ocupații militare, adică legitimitatea cu care România deține Transilvania este incomparabil mai mare.” chiar asa ?
            de ce jmekerul brateanu a oprit armata romineasca la Sibiu cind nimic nu i statea in cale ?ca sa ii dea timp tradatorului maniu sa si adune mocani(cei mai prapaditi din Ardeal) sa faca unirea !

          • Corect. Dar exact aceeași este situația în Harghita și Covasna. Minoritatea maghiară e majoritară iar teritoriul a fost ocupat militar de către România. Oricum, trecând peste astfel de considerații istorice e vorba de faptul că așa cum germanii și italienii din Tiroul de Sud au aceleași drepturi, așa au și românii și maghiarii din Transilvania. Și nu vâd de ce ne văicărim că dacă primesc maghiarii drepturi vine sfărștiul lumii. Mai degrabă ar trebui să ne preocupe faptul că românii din alte state nu prea au drepturi, Vezi cazul Serbiei sau al Ucrainei.

            • @ andrei – dl László Tőkés vorbea despre Transilvania în ansamblu, nu despre Harghita și Covasna. De asta am și menționat că Tirolul de Sud se află la granița cu Austria. În timp ce Harghita și Covasna nu se află la granița cu Ungaria. End of story.

  5. Stimate domn Szilagyi : majoritatea cetatenilor rationali din aceasta tara , fie romani, fie maghiari, s-au cam plictisit de „fitilele” puse de unii sau altii, dar mai ales de vecinii de „bine” de la rasarit …
    Nu credem ca ne mai permitem -asa cred eu – sa ne pierdem vremea in „vadimisme” ,funarisme” sau „csibibarnisme”, daca imi permiteti…
    Incercati sa fiti -pentru o clipa- loiali statului roman , sa fiti „smart”si sa incercati sa trimiteti la lada de gunoi a istoriei pe politicienii ce si-au batut joc de oamenii din judetele Harghita si Covasna…
    Nu ati inteles inca sa renuntati la comparatiile cu statutul Cataluniei, a nu stiu carei comunitati suedeze din Finlanda, intr-o fraza „sa nu mai umblati dupa cai morti sa le luati potcoavele ” ?…
    De ce nu am auzit niciodata politicienii din udmr sa vina cu exemple pozitive de colaborare a maghiarilor din Transilvania cu romanii, pe plan cultural, ci mereu si mereu numai reprosuri si tafne, pline de superioritati si arogante ?…
    In majoritatea reportajelor si emisiunilor principalului trust media din Romania, rcs-rds -digi – se incita la ura antiromaneasca, aceesi retorica a „CATASTROFEI” de la Trianon, iar fiecare 1 decembrie in maghiarime este „DOLIU LOCAL” …
    Pe de alta parte, ce vina au niste copii sportivi sau hocheisti de trebuie sa suporte umilintele extremistilor maghiari, din secuime ori din Miercurea Ciuc ?
    Incercati doamnelor si domnilor din maghiarime sa renuntati la paseisme si nostalgii ante-Trianon si aruncati priviri pragmatice catre viitor, dar nu va mai excludeti de restul Romaniei, dupa modelul gardurilor lui Viktor Orban…

    • Stimata d-na Mihaela (sper ca nu si „dragostea mea’). Subiectul articolului este altul. Majoritatea nu are intotdeauna dreptate. Dupa parerea unora, intre care ma numar, D-lui Tokes i s-a facut o nedreptate. Asa cum Basescu a fost acuzat ca a incalcat Constitutia, asa a fost acuzat si Dl. Tokes. Oricum, pe mine fii securistilor si tzatzele care cred ca au confiscat ideea de patriotism in Romania nu ma reprezinta. Cei reprezentati de cei ante-numiti sunt liberi sa le aprobe marlania.

  6. ante scriptum : nu ma intereseaza sasii, secuii, ungurii, germanii, romanii etc. ci Oamenii
    „Lăsînd la o parte faptul că expresia „să răsplătească” din citat ar putea fi ofensatoare sau chiar umilitoare pentru cei distinşi, lăsînd să se înţeleagă că ei şi-ar fi riscat viaţa numai pentru ca ulterior să fie răsplătiţi pentru asta”
    lucrurile sint simple atunci : „revolutionarii” n au luptat pentru „stea” asa ca acordarea / retragerea ei este superflua ? mai importanta decit „steaua” ar fi fost civilitatea si prosperitatea, nu i asa ? si n maghiarime si n romanime sint oameni si Oameni. bun, inteleg ca maghiarii au fost „napastuiti” sa convietuiasca cu romanii („opincarii” erau totusi aici cind au navalit hunii, este o certitudine istorica). cine i impiedica pe maghiarii care nu se regasesc in Romania sa plece in Ungaria ? ma gindesc ca daca s au mutat din stepele asiei, nu i asa greu sa mai faca un pas ! sint milioane de romani care nu se regasesc in Romania si au emigrat. sasii au plecat in Germania. aici au ramas cocalarii si manelistii. Dvs cum vedeti „viitorul” ? ( sint doar curios ! ) or fi politrucii maghiari mai buni decit politrucii romani ? dac ar fi asa de ce n ar alege romanii si un secui nu doar un sas. o fi Ungaria, Elvetia balcanilor ? (stiu geografic e n centru), ca daca i asa ar copia o si n ar mai fi dosul europei !

    • Încep să nu mai înţeleg nimic: într-un comentariu precedent ni se cere ca noi ungurii să fim cetăţeni loiali (ceea ce şi sîntem, aşa cum văd eu „de dinăuntru”), iar acum dvs. mă întrebaţi: „cine i impiedica pe maghiarii care nu se regasesc in Romania sa plece in Ungaria?” Eu nu pot să răspund la asta la modul general, atîta ştiu numai că eu stau aici fiincă asta e ţara mea. Iar asta, după mine, înseamnă şi că sînt un cetăţean loial, precum şi cei la care vă referiţi. Şi acum spuneţi-mi, ce să fac: să plec sau să rămîn? Dacă plec, înseamnă că nu sînt loial, şi se supără comentatorul de mai sus. Dacă rămîn, vă supăr pe dvs. Eu n-aş vrea să supăr pe nimeni, stau liniştit acasă, şi aştept pînă va înţelege toată lumea de ce fac asta.

  7. Dar există un tratat româno-ungar, Tratatul de la Timişoara din 1996, care are un consistent articol 15 privind drepturile minorităţilor:
    http://www.vestul.ro/stiri/3484/tratatul-de-la-timisoara.htm
    Altceva urmărea Tokes: autonomia comunităţii maghiare şi a Ţinutului Secuiesc. În această privinţă a văzut România ca pe o piedică (pe bună dreptate) şi a căutat sprijin extern.
    Naţionaliştii maghiari dau mereu Tirolul de Sud ca exemplu de autonomie. În realitate vedem că în majoritatea cazurilor autonomia e văzută drept trambulina către independenţa deplină (Scoţia, Catalonia, Ţara Bascilor).
    Tokes e un naţionalist maghiar radical, nu un cetăţean loial al României (e europarlamentar din partea FIDESZ).

  8. E foarte bine că cineva își asumă rolul de a reda ce a spus Laszlo Tokes. Totuși, cred că, din păcate, pentru majoritatea nu prea contează. Nici măcar pentru cei care îl critică acum pe Președintele Iohannis. Cum nimănui nu-i pasă cum s-a ajuns la semnarea decretului de către Iohannis. Mai grav, cred că momentul ar trebui folosit pentru o discuție cu privire la drepturile minorităților; atât a celor din România cât și a românilor din alte state și legat de felul în care statul român se implică în respectarea acestor drepturi. Dar…

  9. aveti si curaj Domnule Szilagyi ; sint sigur ca stiti ce va asteapta aci
    dvs cautati sa explicati ceva ce creerul proceseaza, ori in chestiune ii vorba de inima; stiti oameni astia au crescut cu curcanul ala a lui Alecsandri:” doru de tara nu ma lasa” ! ha ha
    ca o fi fost idiot traducatorul, ori a facut o cu intentie, credeti ca conteaza ptr romini ? Tokes ii ungur ! iar ce romini numesc revolutie, nu i Timisoara.cred ca ati auzit ca au vrut sa decreteze inceputul revolutiei la Iasi !?oare nu i o dovada cam tot ce s a intimplat dupa 89 ca regateni nu si au dorit atunci decit piine si circ !?
    am crescut de mic in Ardeal, iar primul contact cu comunitatea regateana l am avut la vreo 25 ani. sint diferiti cultural de ardeleni; se aseamana cu oameni de la tara din Ardeal.socotesc Ardealul ceva ce le a apartinut din timpuri primordiale, iar pe locuitori lui niste chiriasi.
    cit despre presedintele rominiei de acum,inainte il socoteam un neamt rominesc; se pare ca a evoluat si pot sa l consider un romin mindru

    • Da, ma, ardelenii sunt fooooarte diferiti cultural. Se vede cel mai bine in colaborea organica si neintrerupta dintre reprezentantii minoritatii maghiare si pcr/fsn/psdr/psd. DNA-ul, saracu’, combate in Ardeal cu o corptie mult mai stilata decat in restul tarii. Se vede de la 7 poste ca in Covasna, Harghita, Mures, Sibiu, etc, coruptii sunt foarte rafinati si superiori cultural. Doar miticii sunt de vina ca presedintele e un sas uselist si ca damblalele lui Tokes sunt de 26 de ani subiect de caricaturi.

      • domnule ps; sinteti sigur etnic romin, deci cunoasteti probabil”fa te frate si cu dracu, pina treci puntea ! io sincer nu accept ca persoana astfel de atitudini, dar asta nu inseamna ca in politica ele nu sint uzuale; oare ma intelegeti ? se ajunge dupa ce votanti isi exprima preferintele ca cei alesi sa si faca concesii ptr a forma majoritati care sa poata guverna o tara
        dar domnule ps, ii fi dumneata romin si stapin in romania, da mai bine pune minutza pe carte ca daca io trebe sa ti dau lectii, itzi cer bani
        si daca esti informat, stii ca statul rominilor a purificat etnic Transilvania, asa ca daca amu s 96 ani acolo romini erau jumatate, azi is 90 % ! ashe ca bietzi unguri, sa scape cumva din strinsoarea rominilor mindri se fac frate cu uni din ei ! de ce azi cu psd si miine cu pnl ? pai intrebatzi i pe alesi rominilor ca trec de la un partid la altu cum treceam io cind eram tinar de la o mindra la alta

    • Draga Dusu, in sfarsit, dupa atata incrancenare patriotarda, postarea Dvs. imi readuce zimbetul. Just, a devenit „roman mandru”. Proasta miscare de PR.

  10. Multumesc pentru articol, un articol prudent. Dar sa nu faceti iluzii in cazul lui Tismaneanu. Vrea sa darime Klaus fiindca consilierul lui Klaus este Adrian Muraru, care l-a inlocuit pe Tismaneanu la carma IICCMER-ului. In ceea ce priveste Tokes si „falsificarea istoriei” Tismaneanu este foarte superficial si deloc consecvent. De exemplu, in 2010 Grigore Cartianu scrie in Adevarul „In realitate, Tokes nu facea nici un fel niciun fel de disidenta, ci executa un plan primit din exterior….Rolul jucat de el in Revolutia nu este caracteristic unui disident autentic, si unor complicitatii specifice serviciilor secrete.” Chiar daca Mircea Marian scrie ca Cartianu e „vuvuzela securistuli patriot,” Tismaneanu gandeste altfel. Scrie despre „onesta ancheta jurnalistica a lui Grigore Cartianu (publicata sub titlul de carte: “Sfârşitul Ceauşeştilor”)” („Deshumarea lui Ceausescu”) si a promovat prezentarea lui Cartianu gazduita de catre IICCMR (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanescva invita joi, 16 decembrie 2010, ora 11.30h, la un dialog cu Grigore CARTIANU, Armand GOSU, Raluca GROSESCU si Mihail NEAMTU). Care este grija lui Tismaneanu cea mare: „falsificarea istoriei” impotriva lui Tokes sau punctaj impotriva lui Klaus? Multumesc.

    • Nu Tismaneanu e problema aici.
      Stim ca rusii si-au bagat coada in 1989. Stim ca saracul Tokes nu are decat o singura idee ff fixa, deci este cel mai manipulabil om. Stim ca Iohannis e manipulat de Mihalake, Grivco, USL sau cum se mai chema structura asta manipulata tot de rusi. Stim ca rusii aţâţă scandalul şi isteria naţională în ambele sensuri. Aşa fac şi la Chişinău, aşa fac şi în Ucraina. Aşa fac şi în Vest. Încurajează migraţia bombardând Alepul şi tototdată îi plătesc pe „antiimigraţioniştii” Le Pen şi Farage, ca să fie balamucul cât mai mare. Scandal sa fie, ca pentru ei e perfect orice poate sa duca la agitatie si instabilitate.
      Calm down. Nici Iohannis, nici Tokes nu trebuie sa fie aparati pana in panzele albe, ca nici unul nu stie ce vrea si oricum nu le pasa deloc de cei care ii sustin.

      • o fi cum spui matale bre bontea baci ! ; rusi e di vina ! da doamne daca n ati fi voi asa multi ar ramine rusi fara obiectul munci

  11. Excelenta analiza a discursului si pe intelesul celor raschetati pe creier de „iredentismul” maghiar inventat de Securitate, continuat si aplicat (vezi martie 1990 Tg.Mures) de Iliescu si aceeasi Securitate.
    Sunt insa in total dezacord cu explicatiile ce intra in categoria „presedintele a fost gresit informat/consiliat.” Neaos balcanicul nostru neamt, specialist in uzul documentelor falsificate, ar trebui sa stie din proprie experienta a savarsirii fraudei ca ce este scris intr-un articol tradus poate fi fals; si tot al nostrum Werner stie interpretarea gresita a frazei lui J.F. Kennedy cand a spus „Ich bin ein Berliner” cand a fost ridiculizat ca Berliner inseamna un fel de gogoasa. Nu semnatica il omoara pe Iohannis ci caracterul.

    • @ Allotriosis – nu e nevoie de niciun ”iredentism” inventat de Securitate sau de Ion Iliescu, dl László Tőkés s-a referit foarte clar la Tirolul de Sud, iar asta n-a inventat-o nici Securitatea, nici Ion Iliescu. Situația reală a Tirolului de Sud e comentată mai sus, iar dacă dl László Tőkés vrea așa ceva pentru Transilvania e complet rupt de realitate.

      • @Harald
        Acum serios, Tokes poate sa spuna ce vrea muschii lui atat timp cat nu depaseste limitele bunului simt politic (common sense). Ca vrea autonomie, ori protectorat, ori regat, ori imperiu sau pasalic are mai putina importanta. Ca e radical in ale politicii si lipsit de tact si talent oratoric, din nou, n-are importanta. Iar toate aceste aspecte negative, sa zicem, legate de Tokes nu au nici o legatura cu rolul ce l-a avut la revolutie, chestiune pt. care a fost decorat. Ca n-a avut intentia sa declanseze revolutia sau a avut-o dar numai cu scopul fauririi „protectoratului” ca sa-l enerveze pe Harald are iarasi o importanta neglijabila. Chestiunea intr-adevar magnifica este atitudinea curajoasa si ferma impotriva regimului comunist. Cati dintre noi am fi avut curajul unor asemenea fapte? Acum toti se dau revolutionari de tipul balene in pahar dar tare as vrea sa-i fi vazut in acele vremuri.

        • Toti disidentii anticomunisti , cei de care lumea a auzit, nu cei care au murit (Doamne iarta-ma!!) ca prostii,au avut ceva : o notorietate castigata in timp, o recunoastere a Occidentului, a mass-media occidentale care-i aducea in atentia opiniei publice. Treaba asta a demonstrat-o (argumentat-o) Soljenitin intr-o lucrare bine cunoscuta. El, Soljenitan a fost primul exemplu ca si Saharov sau Scearanski in Rusia, Havel,opozantii polonezi, chiar si Doina Cornea la noi. Tokes n-a facut exceptie ! Cei care au avut posibilitatea sa urmareasca televiziunea maghiara inainte de ’89 pot confirma.Si atacurile lui violente nu doar impotriva lui Ceausescu (aici era parca mai retinut) cat impotriva Romaniei si a romanilor in general au „curs” in ’88-’89 pe MTV, in special in emisiunea Panorama a unui cunoscut realizator maghiar Chrudinyak. Si Tokes n-a patit nimic asa ca mai incet cu …curajul. In esenta Tokes este un nationalist maghiar vehement, obsedat, care nu accepta nicicum situatia (existenta ?) Romaniei in granitele sale de azi, pe care s-a decis s-o atace prin toate mijloacele care-i stau la dispozitie. Si-i pacat ca multi unguri din Romania nu vad lucrurile astea si nu-si dau seama ca in acest fel n-ajungem nicaieri …
          Despre Presedinte : a semnat o hotarire definitiva a instantelor ! Ce altceva putea sa faca ?

  12. Hai, ma lesi ? Vesnica problema a „traducerii” invenineaza de trei decenii atmosfera intre unguri si romani. Popa Tokes si-o cauta cu lumanarea de o buna perioada. Decoratia aia i-a fost data de Base de-amboulea, fara nici o justificare iar acum neamtul i-o retrage cum e si normal. Un tip care se pronunta in mod repetat impotriva statului roman nu poate avea o decoratie de la acest stat. Iohannis nu poate fi acuzat de sovinism, e minoritar si el. Cu asta i s-au scos dintii sarpelui cu batista.

  13. Mi-a plăcut mult articolul dumneavoastră despre limba română.
    Însă în cazul ăsta nu este decât o încercare iezuită de a face din alb negru.
    Tokes rămâne eroul de la Timisoara care a declansat Revoluţia Română.
    Trist este că acum domnul Tokes nu mai vrea să se recunoască de cetăţean român.
    Şi greşeşte pentru că România se află oricum sub ochiul scrutător al UE prin MCV.
    Este singura instituţie de drept internaţional care poate face asta şi România acceptă fiind membră a UE.
    Prin comparaţie Ungaria domnului Orban nu respectă aceste condiţionări date de UE în foarte multe situaţii, fiind din acest motiv contestat vehement de proprii săi cetăţeni.
    Prin toate acţiunile sale dl Tokes îi este un suporter convins d-lui Orban.
    Mă întreb dacă ungurii îl admiră pe dl. Tokes, în Ungaria?

    • Dle joenegut, în acest articol nu e vorba de Tőkés. Ce părere am eu despre el, nu contează. Mai mult, nici ce părere aveţi dvs., nu contează, dacă nu vă supăraţi. În acest caz concret, despre care am scris, contează numai că cineva a fost sancţionat pentru ceva ce n-a făcut. Şi numai asta contează, restul fiind obiectul unei alte discuţii. Şi nu e nici o încercare aici „de a face din alb negru”, şi nici din negru alb, fiindcă e vorba de traducerea proastă sau bună a unui text, şi eu am clarificat numai despre ce era vorbă de fapt.

  14. Retragerea decoratei lui Tokes trebuie privita in alta cheie, una simbolica. Decoratia a primit-o pentru contributia din ’89 (de dragul discutiei sa spunem ca a avut o contributie benefica Romaniei, desi daca ne uitam la evolutiile ulterioare din martie ’90 intelegem directia actiunilor lui), iar retragerea decoratiei pentru contributia de dupa ’89. Tokes este un iredentist si un xenofob (românofob), iar o astfel de persoana trebuie sanctionata simbolic. Sanctiunea a venit la o ora de maxiam audienta si de la cel mai inalt nivel, presedintele ROMANIEI.

    Scuza cu traducerea si cu semantica din limbajul lui Tokes este o fenta. In 2016 sa mai mergem dupa o astfel de fenta e complicat!

    In alta ordine de idei, voi ungurii fiti buni romani, iar romanii va vor iubi si chiar va vor vota (vezi Iohannis, Leonard si Ludovic Orban). Dar pentru asta trebuie sa intelegeti ca in Romania, ora se da de la Bucuresti, nu de la Budapesta.

      • 1. Pe Mihai Viteazul nu l-au omorît ungurii, ci soldaţii germani şi valoni, la ordinul generalului Basta (italian, de origine albaneză).
        http://www.ducu.de/ist03.htm

        2. Dacă ar fi fost ucis de unguri, ce însemnătate ar putea avea asta astăzi? S-ar putea trage vreo concluzie despre ungurii de azi? Dacă crezi că da, atunci hai să încercăm altfel, şi folosind aceeaşi formulare, să zicem: Românii l-au omorît pe Nicolae Iorga. Care e concluzia despre românii de azi?

        • dle Szilágyi N. Sándor,
          vorba spusa de @ neamtu tiganu e o gluma, care se obisnuieste sa li se spuna romanilor prea verzi :P

        • @ Szilágyi N. Sándor – se pare că unele subtilități vă scapă :)

          Ăsta cu ungurii care l-au omorât pe Mihai Viteazu era un banc. În care Ion vrea să-l omoare pe ianoș drept răzbunare, Ianoș îi spune că asta s-a întâmplat în urmă cu 400 de ani, dar pe Ion nu-l impresionează argumentul: ”No, nu-i bai, io abia acu’ am aflat” :P

          Aș spune că bancul ăsta e mai degrabă critc la adresa naționalismului românesc, nu la adresa ungurilor.

          • inclin sa cred ca autorul a cunoscut bancul si doar a cautat sa va educe
            voi regateni mai aflati despre cite un banc din Ardeal, dar sa stiti ca intre ardeleni sint multe altele pe care voi imi permit sa cred, nu le gustati

            • @ dusu – domnu’ obsedat de regățeni, ești cam singura persoană de pe-aici care ar avea nevoie de educarea abilităților de comunicare. A te fi născut în Transilvania nu te face superior cu nimic, ești cea mai bună dovadă :)

            • Mulţumesc pentru bunăvoinţă, adevărul e că n-am cunoscut gluma, deşi bănuiam că ceva poate fi în spate. Sper că pe neamtu tiganu nu l-am jignit cu nimic, comentarul meu era, într-adevăr, pentru cei la adresa cărora se spune acest banc, fiindcă, hai să recunoaştem, există şi ei, altfel n-ar exista nici bancul. Şi e clar (ce nu e o noutate pentru mine) că există şi mulţi oameni cu bun simţ, că altfel iarăşi n-ar exista bancul.

          • Este un banc intredevar dar numai pentru cei care-l cunosc. Din pacate a avut Funar si Vadim grija sa convinga pe romanii, mai ales pe cei din Cluj, ca de fapt asa cum Baba Novac a fost condamnat ca tradator (care a vrut sa vinda Ardealul turcilor prin depesa catre Timisoara), de maghiarii din Cluj asa si Mihai Vitezul a fost ucis tot de acei maghiari.
            Deci reactia mai sensibila si nesigura merita circumstante atenuante, in contextul in care noi cei din Cluj, nu mai sintem siguri daca cel care se refera la acest banc, este constient ca este un banc si scrie la modul ironic (romanii verzi) sau o spune in mode serios, in necunostiinta de cauza.

    • Interesanta si patetica in acelasi timp abordarea aceasta. Un fel de hai sa cosmetizam iredentismul lui Tokes, dupa erori semantice cauzate de traducere.:) Probabil si cand isi arboreza steagul Ungariei la balconul biroului si militeaza pentru scoli in limba maghiara este tot o scurgere in traduce…Sustin gestul domnului presedinte!

      • În legătură cu iredentism, v. mai jos răspunsul meu la comentarul lui Mihai. N-am înţeles care ar fi problema dacă „militeaza pentru scoli in limba maghiara”. Învăţămîntul în limba maternă e un drept garantat prin Constituţia României, ce ar fi deci anticonstituţional în asta?

    • Dle Mihai, nu e nici o fentă aici, dacă aveţi obiecţii şi credeţi că am falsificat undeva ceva cu traducerea, vă rog să-mi spuneţi. Iar aici, aşa cum am mai spus mai sus în cîteva răspunsuri, e vorba de textul concret pa baza căruia s-a decis retragerea distincţiei, şi nu am spus nimic în general despre Tőkés. (Să nu credeţi că eu aş fi un „fan înflăcărat” al lui.) Dacă aţi scris totuşi că el ar fi „un iredentist si un xenofob (românofob)”, ar trebui să şi documentaţi asta. „Iredentist” ar însemna că el ar dori schimbarea graniţelor. Nu veţi găsi la el nicăieri nici măcar aluzii la aşa ceva. Că ar fi „românofob” iar ar fi greu de demonstrat. E adevărat, el critică mereu guvernul României (e dreptul lui, ca oricui), critică UDMR-ul şi mai mult (asta ar însemna că e şi „hungarofob”?), dar a deduce din asta că el ar fi „românofob” ar fi ca şi ideea vehiculată de putere în timpul lui Ceauşescu, cînd orice critică la adresa regimului venită din străinătate a fost calificată drept „acţiune antiromânească”.

      • lasa ca stim noi ! voi unguri vreti amu scoli si miine ne luati Ardealul !
        noi romini sintem jmekeri, ca asa am obtinut Transilvania prin unire
        voi nu ti fi ?

  15. „„Principalul motiv al retragerii a fost că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes [corect: László Tőkés, n.n.] i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban [corect: Orbán, n.n.], la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască «un sistem de cooperare națională», astfel încât să ofere «protectorat» Transilvaniei, «așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud».”

    Multumesc pentru precizari, pentru rectificarea ortografiei numelor propii maghiare, ca si pentru indulgenta de a accepta ca lipsa accentelor specifice limbii maghiare, cu care multi dintre noi continuam sa scriem aceste nume propii, nu este neaparat din lipsa de respect.
    Nu ma voi referi la fondul problemei, alti comentatori au facut-o precedent, ci voi ramane la ideea dvs ca traducerea propriu-zisa reprezinta cauza initiala, cea de la care au pornit toate exagerarile si proastele interpretari.
    Banuiesc ca dvs, ca si alti buni cunoscatori ai limbilor maghiare si române, ati luat atitudine inca din vara 2013, imediat dupa ce ati constatat greseala de traducere, stiind ce efecte toxice poate avea asupra atmosferei din Transilvania.
    In ce publicatii, sau la ce posturi de radio/tv v-ati exprimat?
    Dl L.Tokes este un cetatean roman ca noi si ca dvs, dar pentru ca-l cunoasteti mai bine decat noi, si stiti ca este doar un „electron liber”, nicidecum un anti-român, cum l-ati sprijinit in tentativele dansului de a-si justifica „pacifismul” declaratiilor sale, inca din 2013?
    Pentru ca aveti aceeasi limba materna ca L.T. dar, spre deosebire de el, stapaniti si particularitatile limbii române foarte bine, sunt convinsa ca ati fost profund revoltat de nedreptatea care i se facea, deja din 2013! Fiind, si in ochii dvs, un veritabil erou al acestei tari, cred ca, la fel ca si alti etnici maghiari de buna credinta, l-ati sprijinit inca de atunci, intermediind cu presa si cu oficialitatile române, astfel ca spusele lui sa nu fie rastalmacite!
    Si totusi, s-a ajuns aici…Cum va explicati acest esec?
    Multumesc.

    • Dragă Ela, îmi pare bine să ne reîntîlnim aici. :)
      Sigur, lipsa accentelor nu e neapărat din lipsă de respect, sînt foarte mulţi care au obişnuinţa să scrie fără diacritice. Am dat totuşi formele corecte fiindcă era o ştire Agerpres, şi acolo, după mine, ar fi important ca numele persoanelor să fie scrise corect, fiindcă aceste forme sînt preluate apoi de acolo de mass media.
      La întrebările dvs. trebuie să vă spun cu regret că la vremea respectivă n-am intervenit, fiindcă eroarea mi s-a părut atît de evidentă, încît am crezut că asta se va clarifica şi fără mine. Văzînd consecinţele, acum cred că am greşit.
      Sînt de acord cu dvs. că meritele lui László Tőkés în revoluţia din 1989 nu pot fi contestate, şi distincţia ce i s-a acordat în anul 2009 a fost meritată. Deşi n-a fost un strateg al unei revoluţii, a fost totuşi, prin curajul său de a se opune regimului, acea scînteie de la care a pornit totul. Ulterior, ca politician a fost mai puţin eficient, eu, aşa cum am şi scris în articol, de multe ori n-am fost de acord cu el, fiindcă deşi voia să facă ceva bun, forma în care a prezentat şi a vrut să rezolve problema era contraproductivă, ceea ce a dus foarte repede la erodarea acelui „capital moral” pe care îl avea imediat după revoluţie, ajungînd ca acum să fie considerat de mulţi ca fiind un „extremist” cu porniri „antiromâneşti” sau chiar „iredentist”, ceea ce nu este adevărat. Se vede că nu s-a născut să fie politician. Dar oricum ar fi el din fire, asta nu justfică faptul că distincţia i-a fost retrasă pe motive care nu au nici un fundament.

      • ma veti ierta daca intervin (uneori glumind) la postarile dvs !
        sinteti un om de stimat ptr mine ; ma intreb de ce telectuali de etnie romineasca nu ating astfel de subiecte care se vede clar, sint foarte acute in comunitatea aia ce si zice natiune romina ! am si raspunsul, amintindu mi ce i a spus Herta Muller lui liiceanu.
        va dau dreptate la „Se vede că nu s-a născut să fie politician.”, dar as adauga, politician ptr rominia ! ; ptr ca nici comunitatea ungara( din Ardeal) in intregime nu poate receptiona ideile lui, ce sa mai vorbim de comunitatea romineasca
        in opinia mea, omul politic trebuie sa se muleze pe dorintele votantilor lui, dar sa si incerce sa indrepte votantul spre o directie anume( asta valabil in cazul in care IQ alesului ii superior turmei votantilor)

  16. Citat: „Sînt nedumerit numai faţă de luarea pripită şi nechibzuită a acestei hotărîri, prin care s-a făcut o mare nedreptate”

    Dacă după mai bine de doi ani de procese şi discuţii reprezintă încă o decizie pripită, aş fi înclinat să cred că dvs. nu ştiţi limba română, nu că instigatorul a cazut de fraier.

  17. Foarte bună si binevenită analiză. Două observatii, prima legată de traduceri, a doua de natura distinctiilor:
    1) Luînd partea lexicală a problemei: este clar că este vorba de lipsa unui termen din limba română. Termenul este cel de Schutzmacht în germană (încetăţenit în vorbirea curentă chiar în legătură cu Tirolul de Sud), tradusă în maghiară ca „védőhatalom”. Este un termen care diferă de cel de protectorat şi, după cît ştiu, nu există un termen românesc asimilabil lui. E drept, folosirea termenului de Schutzmacht pentru acest caz mai special al Tirolului nu a ajutat la o canonizare juridică mai precisă. Probabil, acesta a fost motivul pentru care o iniţiativă din 2012 privind modificarea constituţiei Austriei (în sensul includerii şi în legea fundamentală a acestui rol dobîndit de Austria faţă de Italia) a fost refuzată. Termenul există mai mult prin uzanţă şi vorbire curentă şi înseamnă un drept de intervenient juridic internaţional al Austriei în chestiunea conflictului intern din Italia dintre guvernul central şi germanofonii din Tirolul de Sud. Drept de care Austria a şi făcut uz aducînd Italia în faţa ONU într-un moment al conflictului, drept care, însă, i-a conferit de acordul bilateral De Gasperi – Gruber.
    Acum, sînt de părerea că nu lipsa sau negăsirea termenului adecvat a generat problema, ci pur şi simplu refuzul de a include pe agenda politică a soluţionării „problemei maghiare” în felul propus de Tőkés, adică admiţînd că această problemă ţine şi de Ungaria. Deşi în tratatul de bază dintre cele două ţări este prevăzută o comisie bilaterală în această chestiune a minorităţilor, funcţionarea ei este complet blocată prin imposibilitatea întocmirii unei agende comune a problemelor.
    Iar în privinţa condiţiilor generale de dialog: şi aici funcţionează caracterul discursiv al naturii politicului. Adică: interesul reciproc crează înţelegerea şi nu dialogul. Dialogul are loc şi dizolvă orice nebulozitate terminologică, dacă există interes reciproc. Iar cînd nu există acest interes, atunci dialogul acoperă lipsa interesului şi amplifică, discursiv, nebulozitatea.
    2) În privinţa distincţiei: aceasta nu ar avea voie să fie retrasă. O decorație se acordă pentru o faptă, o operă, o realizare care, consider eu, este definitivă în istorie sau se doreşte să fie „definitivă” istoric, adică este o valoare care deja este independentă de traiectoria ulterioară a autorului. Numai așa o decorație poate sublinia și întări – în conștiința publică – valoarea faptei/operei, pentru care a fost acordată, numai aşa poate să-i confere „definitivitatea istorică”.
    Iohannis, retrăgînd decorația (pentru că era decizia lui suverană, conform legii) practic a devalorizat distincția în sine. A arătat că este o distincție care se acordă în construcţia unor relații de tip vasalitate. Se acordă pentru un „merit” al unui moment care poate fi negat într-un alt moment, respectiv se poate lua pentru un „păcat”, judecat şi el, sigur, sub imperiul momentului. În ambele momente seniorul este care judecă peste vasal după criterii care maschează relaţia de vasalitate. Vezi aserţiunea lui Iohannis că cel decorat trebuie să accepte „valorile” constituţionale care sunt definite neexplicit de cel care acordă distincţia. (Adică eşti supus „valorilor constituţionale” nu prin cetăţenie, ci prin decoraţie…)

    • De data asta sint perfect de acord cu dvoastra.
      Retragerea decoratiei are si un ce ascuns: minimalizarea Revolutiei.
      Sa ramina revolutionari doar Iliescu, Paunescu si soacra lui Geoana :P

    • intii intreb de ce nu mi s a publicat comentariul ? era jignitor ?
      da Domnule Bakk ; gindesc la fel: neamtul rominesc vrea liniste peste tara; de altfel asa s a reusit dupa 89 perpetuarea acelorasi indivizi intr un nou sistem politic care insista sa se autodenumeasca democratic( Votati ptr Linistea noastra ! suna la alegerili celor trei trandafiri rosii)
      asta cu intelegerea sau neintelegerea lingvistica este doar ptr idioti; ce spuneti dvs este crudul adevar ” refuzul de a include pe agenda politică a soluţionării “problemei maghiare” în felul propus de Tőkés, adică admiţînd că această problemă ţine şi de Ungaria” si comentariili de aici vin si ele s o dovedeasca. iohanis se pliaza pe vointa rominilor construiti ca si el in unitatea de nezdruncinat.
      iar felul cum sint acordate sau retrase decoratiili statului rominesc, da si asta masura valori unui stat
      ce se aude de teroristul Beke ? a disparut si asta ca teroristi de la revolutia intregului popor ?

    • Retragerea decoratiei lui LT este echivalentul retragerii medaliei unui campion, pe motiv de dopaj, descoperit (…sic!) ulterior. Daca efortul dlui Sandor este plin de candoare, al dvs. este doar neslefuit. Mai e o diferenta majora: influenta nefasta a lui LT asupra RO este inferioara celei a lui „ca si”. Acesta este motivul pentru care demersul dlui Sandor nu are multe in comun cu interventia dvs.

      • Scuze, e totuşi o diferenţă: retragerea medaliei unui campion pe motiv de dopaj este o măsură foarte corectă, din moment ce medalia respectivă a fost obţinută prin fraudă. Dacă asta ar fi echivalentul retragerii distincţiei, atunci asta ar însemna nici mai mult, nici mai puţin decît că Tőkés n-ar fi avut nici un merit în revoluţia din 1989, şi i s-a atribuit distincţia numai din greşeală, aşa cum mulţi au obţinut certificate de revoluţionar pentru faptul eroic că în acele zile au stat acasă şi nu s-au mişcat din faţa televizoarelor, deşi abia mai puteau de oboseală.

    • Cu tot respectul domnule Bakk, dar unde scrie în Legea nr.29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, sau în alte legi că „era decizia lui (Iohannis) suverană, conform legii”? Eu am citit legea susnumită de mai multe ori, dar așa un paragraf nu am găsit.

      • Stimate Domnule Adam ! Dupa parerea mea decizia finala a retragerii apartine Presedintelui. Desi nu se scrie expressis verbis in lege, acest lucru se deduce. Odata, conform articolului 94 din Constitutie, el confera decoratii. Cum nu scrie acolo si „conform legii”, se deduce ca are o libertate decizionala mare in aceasta chestiune. Daca aceasta libertate decizionala contine ceva din principiul simetriei, atunci are cuvint de spus si la retragere. Desigur, legea pe care invocati, introduce o reglementare in aceasta procedura, deci deciziile presedintelui nu sunt pur arbitrare, se afla in finalul unei proceduri de pregatire. Aici intrebarea cheie este daca hotarirea consiliului de onoare este obligatorie pentru presedinte. Curtea de Apel si, dupa recurs, ICCJ a respins cererea de anulare a hotaririi consiliului de onoare, motivata de avocatul lui Tőkés prin calificarea acestui act ca nefiind administrativ. Dar acest lucru nu inseamna ca actul respectiv a devenit sentinta, cu puterea lucrului judecat, numai atit ca poate sa ajunga in aceasta forma in fata presedintelui. Ceea ce s-a si intimplat. Iar presedintele a luat aceasta decizie in sensul ca a emis decret de retragere si a sters din evidenta decoratilor pe Tőkés, conform art. 58 din legea citata de Dvs. Faptul ca decizia este a presedintelui, reiese si din articolul 51. al legii decoratiilor care formuleaza in felul urmator, permisiv: decoratia „se poate pierde” in cazurile: a) sentinta de condamnare definitiva si b) comportament nedemn. Numai la aceasta a doua posibilitate este pusa in miscare consiliul de onoare care face propuneri. Faptul ca retragerea este decizia presedintelui se vede si prin faptul ca exista decorati penali care o duc bine in posesia decoratiei. In cazul lor, procedural corect, sentinta penala in sine nu retrage automat decoratia. (Daca aceste sentinte ar obliga presedintele, atunci el s-ar afla deja in ilegalitate.) Pentru aceasta trebuie, deci, si decretul presedintelui, adica decizia lui. Faptul ca asemenea decizii nu s-au luat de Iohannis, dar el a gasit util sa faca o demonstratie a puterii sale decizionale prin persoana lui Tőkés – care, place sau nu, totusi este organic legat de izbucnirea revolutiei la Timisoara – cam da de gindit…

        • D-le Bakk
          Asa scrie;”SE POATE PIERDE” si unde este „poate” nu este „sigur”.Presedintele si daca ar fi refuzat propunerea consiliului de onoare privind retragerea decoratiei era tot o demonstratie a puterii sale decizionale.Ce sa-i faci”elitele noastre neperformante” ,cum le numiti in alt articol,atunci cand confera o distinctie nu o fac in nume personal ci ca reprezentanti ai tarii,iar prevederile constitutiei presupun fara doar si poate ca trebuie sa fie singura masura de apreciere a legalitatii faptelor cetateanului decorat.Puse in balanta aportul la revolutie a lui LT si atitudinea sa anti-romaneasca ,nu mai reiau exemplele din comentarii,a cantarit mai greu cele din urma si ptr. presedinte.

    • Im diplomatischen Sinne vertritt eine Schutzmacht durch ihre diplomatischen Vertretungen Angehörige eines anderen Staates (oder auch diesen selbst) im Gastland, insbesondere während kriegerischer Konflikte zwischen diesen (Schutzmachtvertretung). Diese Mandate sind in Art. 45 lit. c WÜD geregelt.

      So vertritt die Schweiz die Interessen der USA im Iran seit 1981.
      As putea sa scriu si in romaneste,ceea ce dumneavoastra incercati sa explicati aici cu cuvantul german” Schutzmach”,care nu are alta traducele decat de protectorat,ori de tutela

  18. 15 ani in urma mi-a fost refuzata angajarea la 2 firme pentru ca nu eram de etnie,
    Ce ziceti s-ar putea sa fie trecut Careiul sub protectorat romanesc ?
    In timpul unei excursii prin Tg-Mures n-am fost servit la magazine pentru ca am vorbit lb romana ,asta inca pe vremea lui Ceausescu,copil fiind n-am stiut de ce se uita cornuta pe pereti cand vorbeam.
    Cum arata o minoritate care striga persecutie in timp ce se comporta in felul acesta ?
    Iar cu portretul de revolutionar al lui L.T. lasati-o ceva mai moale ca nu-i tocmai Braveheart ,a cazut comunismul peste tot in jur ,el era filat inainte pentru alte motive
    De Iliescu am stiut ca urma la conducere cu 6 luni inainte cand un membru zelos incerca sa ma convinga ca va fi mai bine cand se va schimba conducatorul suprem ,asa ca daca nu era unul erau altii .
    Sper sa-i retraga si cetatenia

    • Dragă bbc, nu pot să spun nimic în legătură cu angajarea, fiindcă nu cunosc condiţiile puse de firmele respective şi nici amănuntele. La experienţa dvs. de la Tg. Mureş din vremea lui Ceauşescu pot confirma că într-adevăr s-au întîmplat asemenea lucruri. Eu de pildă la vremea respectivă am trăit în Bucureşti, şi acolo, dacă am intrat într-un magazin şi am cerut ceva în româneşte, vînzătoarea croşeta liniştit şi se făcea că nu aude. Asta mi s-a întîmplat de mai multe ori. Bănuiesc că dacă ceream în engleză, sărea imediat să mă servească.

      • normal ca sarea la un englez ! doara poporul romin e blind,harnic si ospitalier
        unguri nu e romini si nici straini; e dusmani ! ca decebal ne o lasat noua pamintul Transilvaniei si voi ati venit calare si ne ati subjugat
        noroc cu frati di piste munti care ne or salvat din iobagie de sub jugul de fier austriac, da mai ales de sub asuprirea grofilor unguri

      • Domunul meu eu nu am pus acest comentariu pentru a aproba sau confirma dumneavoastra experientele traite de mine ci in speranta de a genera un pic de „soul searching”

  19. Primul gind a fost sa va spun, dle Szilágyi, ca politicienii maghiari din Romania (pe politrucii maghiari din Romania nu ii bag in seama) ar trebui sa asigure, de fiecare data cind tin un discurs, o traducere oficiala in romana, semnata si aprobata de politicienii in chestiune, care sa fie oferita presei pentru a nu lasa loc interpretarilor, tocmai fiindca e atit de usor sa denaturezi propagandistic niste vorbe spuse in alta limba exploatind polisemia unor cuvinte/expresii, iar Noua Securitate (la fel ca si Vechea Securitate) si presa din subordine, dupa cum bine stim, cu asta se ocupa si abia asteapta sa-si arate inalta competenta si maiestrie in manipularea maselor.

    Al doilea gind a fost: nu merita deranjul unei traduceri oficiale in romana. Vor spune ca traducerea e pentru a-i anestezia pe romani, o vor ignora si vor continua sa ofere propria traducere abuziva si tendentioasa.

    Al treilea gind: politicienii maghiari trebuie sa ignore pur si simplu presa romaneasca, intoxicarile, denaturarile, inventiile si acuzatiile acesteia. Boicot total. Oricum, in Transilvania nimeni nu mai da doi bani pe propaganda stupida care emana de la Bucuresti.

    Politica Securitatii Actuale de la Bucuresti (fiindca astia trag toate sforile in Romania, nu parlamentul, nu guvernul, nu justitia, nu armata) e la fel de proasta ca si cea a Securitatii lui Ceausescu in privinta Transilvaniei. Si nu doar proasta, ci falimentara. Si cred ca asta se va vedea foarte curind.

    Eu, ca roman ardelean, sint la fel de satul de politica Bucurestiului ca si fostii mei colegi de facultate maghiari din Oradea, Cluj, Covasna, Harghita etc., indiferent ca unii sintem in Romania, altii in America, altii in Suedia, in Franta sau in Ungaria. Si putin imi pasa ce crede Mitica din Bucuresti, Georgica din Craiova, sau Maricica din Iasi despre Transilvania noastra.

    • ideile cuprinse in postarea dvs le socotesc adevarate, dar cind spuneti ” politicienii maghiari trebuie sa ignore pur si simplu presa romaneasca, intoxicarile, denaturarile, inventiile si acuzatiile acesteia ” nu va dau dreptate; tocmai cu aceste manipulari s a reusit construirea rominului mindru.
      io scriu aci,chiar daca regateni fac spume si uni imi spun avorton, ptr ca ei sa vada ca sint si alte pareri.altfel poate incepe ce un canadian mai jos prezinta; credeti oare ca in situatia economica a rominiei de azi , astfel de lucruri n ar fi o mana cereasca ptr vangheli sau severini, ba chiar basesti ?
      ce instituti de forta ale statului procedeaza in Tinutul Secuiesc sint clare provocari

  20. Domnule Szilagyi,
    imi cer scuze pentru limitele tatstaturii in a va scrie corect numele. Multumesc pentru contributiile dumneavostra.
    Cu zambetul pe buze indraznesc sa va banuiesc de necunoasterea bancului citat de catre „neamtu tiganu”.

    Janos se intalneste cu Ion.(sau in alta ordine)
    – Salut Ioane!
    – Du-te in …. Janos!
    -Dar de ce ma injuri Ioane?
    -Pentru ca voi l-ati omorat pe Mihai Viteazul!
    -Bine ma, dar aia a fost in urma cu patru secole!
    -Eu acum am aflat.

  21. Stimate d-le Szilagyi N. Sandor, sunt impresionante recunoasterea caracterului inacceptabil al unui protectorat pentru oricare dintre atributele statalitatii Romaniei, de fapt ale oricarui stat, si incercarea de a atenua gravitatea sustinerilor impardonabile, pe subiect, ale lui Laszlo Tokes, prin punerea lor pe seama unei greseli de traducere.

    Un lingvist stie insa cel mai bine ce inseamna sinonimia si echivalentele semantice, de a spune acelasi lucru cu alte cuvinte. Exact acest lucru l-a facut Laszlo Tokes, cand a cerut: “asumarea de către Guvernul Ungariei a unui rol de supraveghere a respectării drepturilor minorităţii maghiare din Transilvania şi sesizarea comunităţii internaţionale în cazul în care aceste drepturi n-ar fi respectate.”

    Vi se pare ca un rol de „supraveghetorat” difera de unul de protectorat? Nu, ambele descriu atacuri politice la fel de brutale pe atributele de statalitate si la fel de inadmisibile, in orice limba, din partea oricarui stat si pentru orice stat.

    Pe de alta parte, mi se pare cel putin excesiva eroizarea absoluta a unei persoane, cand sustineti ca Laszlo Tokes isi merita distinctia „fără doar şi poate, poate mai bine ca oricine.” Cu certitudine va este cunoscuta axioma ca popoarele fac revolutiile si istoria, o sustin toti politicienii, iar eu cred ca este de bun simt. Daca vi se pare neadevarata, sa ne amintim de revolutia franceza, in care eroi absoluti au sfarsit prin a deveni antieroi absoluti.

    V-am apreciat si sinceritatea recunoasterii ca Laszlo Tokes „are multe slabiciuni”, ca „de multe ori e prea intransigent si nerabdator”. Dar cuvintele au consecinte, pot face mult rau, mai ales in politica, a spus-o de nenumarate ori si Vladimir Tismaneanu, si nimanui nu cred ca-i trece prin minte ca ar putea fi vorba de un dublu standard.

    Laszlo Tokes stia bine ce face, ce insemnatate au minciunile, instigarile si calomniile pe care le-a proferat, atentand la bunele relatii dintre etniile care fac parte din acelasi popor, din aceiasi tara. Observ insa, cu uimire, ca umorile politice ale lui Laszlo Tokes se revarsa nu numai asupra majoritarilor romani, ci si asupra minoritarilor germani, care nu ii intra in voie. In ce secol traieste Laszlo Tokes???!!!…

    Cat priveste mesajul din incheiere, care se pare ca este motivatia intregului discurs, va inteleg, dar nu sunt de acord, cum se spune. Inteleg ca v-ati dat seama ca Laszlo Tokes a gresit enorm si ca exprimati o parere de rau, pe care le-ati pus in ambalajul unei erori de traducere. Nu sunt insa de acord ca greseala si parerea de rau sa fie exprimate de altcineva, si nu de cel in cauza.

    PS: Am observat ca lingvistul a criticat absenta accentelor de pe vocalele numelui in cauza. Sunt scrupulos lingvistic, dar pe tastatura mea nu se afla aceste semne (francezii, din cate stiu, au scos accentele, recent).

      • Mă întrebaţi dacă „un rol de „supraveghetorat” difera de unul de protectorat”. Părerea dvs. este că nu, a mea că unul nu are nimic de a face cu altul. Eu am scris în articol: „supraveghere a respectării drepturilor minorităţii”, înţelegînd prin „supraveghere” ‘observarea cu atenţie’ (vedeţi cum ne poate fenta limba pe toţi, eu am crezut că în contextul respectiv asta se va înţelege aşa cum am gîndit eu, acum văd că poate era mai bine să scriu „monitorizare”), fără nici o intervenţie directă deci la faţa locului (adică pe teritoriul României), ceea ce se vede foarte bine şi din textul meu citat de dvs., şi anume că în caz de nerespectare (a unui acord bilateral de fapt) rămîne ca ultima posibilitate „sesizarea comunităţii internaţionale”, neexistînd alte mijloace pentru a influenţa situaţia. Şi nu e vorba măcar de un amestec în treburile interne ale unui alt stat, fiindcă în cazul unui acord bilateral monitorizarea înseamnă de fapt respectarea sau nu al acelui acord.
        Iar ideea de protectorat nici nu poate intra în discuţie în acest caz, din moment ce relaţia de protectorat vizează totdeauna un stat în întregimea ei, şi în nici un caz o anumită populaţie a unei părţi dintr-un stat, protectoratul fiind de fapt formă de dependență politică a unui stat față de altul. (De pildă, Principatul Monaco este un stat independent, dar sub protectoratul Franţei.)

        PS: Nu vă faceţi griji în legătură cu lipsa accentelor, eu în acel citat am corectat formele, fiindcă era o ştire Agerpres, iar ştirile publicate de o asmenea agenţie trebuie să fie exacte, inclusiv ca şi accentele să fie la locul lor.

  22. Stimate domnule Szilagyi Sandor, articolul dvs. este interesant, însă incomplet. Vorbiți despre acordul De Gasperi-Gruber din 1946 și vă opriți aici. Am să completez eu: Austriecii i-au acuzat pe italieni că au constituit regiunea Trentino-Alto Adige astfel încât să-i împiedice pe să-și exercite autonomia. În anii ’50-’60, naționalismul austriac au devenit din ce în ce mai agresiv față de italieni, culminând cu crearea unei grupări teroriste (BAS – Befreiungsausschuss Südtirol) ce urmărea reunificarea cu Austria, beneficiind ȘI de sprijinul autorităților austriece. Autoritățile italiene au pus în aplicare măsuri dure împotriva terorismului austriac, iar violențele s-au soldat cu morți și răniți. În cele din urmă, ONU a cerut în mod ultimativ părților să rezolve problema, iar în urma negocierilor a fost redactat și pus în aplicare un tratat ce prevedea un statut special pentru cele două provincii ale regiuniiTrentino-Alto Adige. Mai exact, cvasitotalitatea competențelor legislative, administrative și financiare au trecut de la regiune către cele două provincii (Trento și Tirolul de Sud), iar Tirolul de sud a devenit în mod oficial bilingv.
    Și acum să ne întoarcem la chestiunea „protectoratului”: indiferent ce expresie a folosit d-l Tökes, ideea e aceeași: Ungaria să se poată amesteca în Transilvania, iar eventualele neînțelegeri să fie soluționate prin discuții supervizate de organizații internaționale. Sincer, exemplul d-lui Tökes nu mi se pare unul fericit, măcar prin prisma faptului că discutăm de terorism, de confruntări soldate cu morți și răniți… Poate că d-l Iohannis a luat în calcul și această nuanță ascunsă și deloc pașnică a exemplului oferit de d-l Tökes…

  23. 1) Daca singurul gest antiromanesc ar fi fost aceasta declaratie as fi zis si eu ca nu trebuie sa ne inflamam pentru un cuvant tradus gresit dar dl Tokes are deja o intreaha istorie de gesturi si atitudini antiromanesti
    2) Ceea ce vad ca nu se intelege este ca acest acord Ungaria-Romania de protejare a minoritatii ungare este inca un pas mic din planul vizibil acum cu ochiul liber al celor 1000 de pasi mici intocmit de ramura talibana a UDMR ultimul fiind integrarea Ardealului in Hungaria Mare.

    Proliferarea de tabere paramilitare de antrenament unguresti in Ardeal e doar o coincidenta, evident.

  24. Interesantă abordare. I s-a acordat decorația Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler la împlinirea a 20 de ani…A fost instituită special pentru acest moment? Nu. Nu este o medalie jubiliară, aniversară etc. Se acordă pentru merite excepționale în slujba României…Judecați în acestă interpretare firească a decernării acestul titlu și spuneți-ne noile concluzii…

    • Poporul român și-a arătat respectul pentru disidența lui L.T. făcându-l europarlamentar. Cu voturile oltenilor și ale moldovenilor. 3,44% din voturile românilor, nu pe lisa UDMR. După 2009 a intrat pe lista UDMR și din 2010 până în anul 2012 a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, din partea Ungariei. A răspuns el corect încrederii acordate de cetățenii României? Retragerea distincției se face în 2016, după o reevaluare inițiată în 2015…după 25 de ani … poporul român îți dă …dar nu-ți bagă mereu în traistă… Aviz amatorilor…

  25. E revigorant si incurajator sa vezi atentia acordata limbii romane de catre un cetatean roman de nationalitate ungara. Din suflet imi doresc ca aceasta atentie pentru limba romana sa se generalizeze, in randul populatiei romane de nationalitate romana si de alte nationalitati. Cred ca ar fi benefic, pentru noi toti.

    Fara a face referire la acest articol, mi se pare interesant ca toate luarile de pozitie pe care le-am citit pe tema retragerii decoratiei nu-si pun problema ca exista posibilitatea ca decizia sa fi fost luata pe baza unor informatii care nu sunt publice.

  26. N-am nimic cu etnicii maghiari dar am alergie totala la incercarile de BS…
    Ca a cerut „protectorat” sau „statut de putere protectoare” este complet irelevant!
    Lazlo Tokes, cetatean roman si pana mai ieri europarlamentar reprezentand Romania (intre timp si-a schimbat, sau mai bine zis si-a recunscut afilierea!) a cerut interventia unui stat strain intr-o problema de politica interna a Romaniei. Punct!
    Oricat ati cosmetiza problema folosind diferiti termeni ea se reduce la acest fapt.

    • Aşa cum am spus mai sus (v. răspunsul la comentarul lui @F. P.), nici vorbă de „interventia unui stat strain intr-o problema de politica interna a Romaniei”. Iată ce scrie în Constituţia României:

      „Art. 7 – Românii din străinătate
      Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.”

      Cam despre asta era vorba şi aici, dacă ne gîndim bine.

      • amu fac si io ca regateanu si va raspund in locul domnului garett : art 7 se refera la romini !
        cum adica sa permitem noi unui stat strain sa ” acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase,” pai dumneavoastra ati bolunzit ! ? de ce am luptat noi alaturi de Iubitul nostru conducator ,olteanul ceausescu ptr neamestecul in treburili interne ale noastre ale rominilor ? si auzi acolo ! la Ungaria sa i permitem ! ?care ne o luat Ardealul de la decebal !

      • Domnule Sandor, iertati-ma dar faceti o grava si impardonabila eroare.
        Articolul pe care il invocati regelementeaza situatia romanilor de peste hotare.
        Cetatenii de etnie maghiara, cetateni romani dealtfel, se afla in Romania, nu peste hotare.
        Sau poate ca pentru dvs ei se considera in strainatate aici in Romania.
        Gura …adevar graieste… Fara sa vreti v-ati devoalat realele idei si abordari despre statutul dvs.
        Va considerati straini in Romania, Trebuie sa stiti ca in Franta e mare discutie pentru retragerea cetateniei celor bi-nationali, care incalca grav valorile republicii. Mare parte, daca nu chiar toti etnicii maghiar au si cetatenie ungara, si asta ii face sa simta peste hotare aici in Romania si sa invoce articolul sus amintit, chiar daca este inaplicabil cetenilor straini.

        • Cred că e vorba de o neînţelegere aici. Art. 7 din Constituţie se referă la persoanele de etnie română din alte ţări decît România, fiind cetăţeni ai acelor ţări şi fiind minoritari acolo. Prin acest articol din Constituţie se afirmă clar că statul român nu este nepăsător de condiţiile în care trăiesc acei români minoritari, se interesează de soarta lor, mai mult, „acţionează” pentru a-i ajuta să-şi păstreze acolo identitatea. Şi pentru a include acest articol în Constituţie, nu era nevoie ca în prealabil Parlamentul României să ceară acordul sau consimţămîntul acelor ţări, deşi articolul vizează cetăţenii lor, fiindcă asta este ceva normal, şi nu contravine regulilor relaţiilor internaţionale. Şi am dat acest exemplu pentru ca să înţelegeţi mai bine că dacă din partea Ungariei există un interes similar faţă de maghiarii din afara Ungariei, e şi asta la fel de firesc ca şi ceea ce se spune în art. 7 din Constituţia României. Nu ştiu de vreun caz pînă acum în care cineva din acele ţări ar fi ridicat vreo obiecţie faţă de acest articol, cum că, chipurile, acesta ar însemna „interventia unui stat strain intr-o problema de politica interna”, cum spuneaţi, fiindcă nu e vorba de aşa ceva. Sigur, asta nu înseamnă că în cazul unor lezări a drepturilor minorităţii române din alte ţări guvernul României n-ar putea iniţia tratative cu guvernul ţării respective pentru soluţionarea problemei, dar asta n-ar însemna nicidecum o intervenţie directă în politica internă a acelei ţări.

          • Dar trebuie sa acceptati ca acest sprijin se face „… cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt.” Deci nu se poate fara resectarea regulilor si simbolurilor nationae ale statului ai carui cetateni sunt. In nici o tara din Uniunea Europeana nu exista atatea drepturi acordate minoritarilor cum este in Romania. In Franta este o puternica minoritate araba da nu sunt scoli in limba araba, nu sunt scoli sau facultati cu predare in limba araba, fiind cetateni francezi si limba oficiala fiind franceza predarea se face in limba oficiala. Nu am auzit, sincer ar fi incredibil pentru ei, ca un cetatean FRANCEZ de etnie musulmana sa ceara interpret in cazul unui proces in instanta sau in administratie, acest caz este exclus de neinteles pentru ei.
            Discutia este ampla si credeti-ma ca sunt cat se poate de obiectiv dar sunt limite peste care nu se trece. Am citit mai sus la antevorbitori ca in anumite zone, exista refuzul de a se vorbi in limba romana. Din pacate am patit-o si eu, regretabil, si infricosator in acelasi timp.Cum se face o integrare fara a se folosi limba oficiala. Cum poti practica medicina, de’exemplu, daca nu stii limba oficiala, cum comunici cu un pacient care vorbeste romana, am vazut cazuri, Dar daca nu primeste decat pacienti de etnie maghiara, nu este discriminatoriu? cine e de vina? Romania care a investit in invatamant?
            Caz particular Tokes. Dezbaterile in Franta au fost pe retragerea cetateniei franceze celor bi-nationali, in cazul violarii grave ale valorilor republicii si constitutiei franceze. Domnul Tokes are si cetatenie ungara deci sanctiunea a fost minora.

      • Cu prima ocazie cand vreun politician roman din diaspora cere Romaniei „statut de putere protectoare” prin Italia sau Spania mai discutam! Pana atunci analogia este irelevanta si fortata!

  27. Hai să fim sinceri fără supărare, politicieni romăni şi politica romănească sînt demni de neîncredere! Din această cauză domnu Tőkés nu a exagerat ninic cu această declaraţie. Trist este că în Romănia ura înpotriva ungurilor este mai puternică decît forţa şefului de stat!

    • trist este, ca reformarea pe care uni dintre cei care l au votat pe neamtul rominesc o sperau, nu va veni din partea acestuia; nu sint votant romin, asa ca nu am regrete,dar parca totusi aci in strainatate m am simtit putin mai bine gindindu ma ca nu niste mitocani reprezinta ce scrie si pe pasaportul meu
      ptr mine Tokes este un simbol ! mi au luat si simbolul asta, romini care au efectuat revolutia intregului popor.
      cind iohanis a fost ales, presedintele udmr istilor parca, declara ca ptr comunitatea maghiara vin zile grele; atunci n am inteles substratul; incep acum sa mi dau seama. aci neamtul rominesc nu a gafat ! este vorba de mai mult

  28. Dl. Tokes in repetate randuri a aparut cu afirmatii contradictorii cu constitutia Romaniei. In sine nu e un fapt rau, fiecare avem dreptul la opinie (in anumite limite totusi, vedeti propaganda nazista care e ilegala), si fiecare putem sa venim cu idei care sa imbunatateasca anumite legi. Eu cred ca eroarea principala a fost in 2009, totusi. Nu se acorda „Steaua Romaniei” unei persoane care e perceputa de majoritatea romanilor ca defaimand Romania din ’89 pana in prezent (un comentariu mai sus sugera ca si inainte de ’89). Legat de fapta dansului in ’89, da le multumim, desi am citit articole pe tema ca numarul turistilor rusi si unguri a crescut foarte mult in acea perioada (nu insist aici, neavand informatii certe).

    Legat de retragerea in sine a decoratiei cred ca presedintele Romaniei nu s-a bazat doar pe „eroarea” in translatie, ci probabil pe activitatea/actiunile dlui. Tokes in ansamblu (si poate si pe anumite fapte pe care nu le stim). Oricum, referirea la regiunea respectiva pune mari semne de intrebare la un „cavaler” decorat cu „Steaua Romaniei”.

    Legat de moralitatea dlui. Tokes: un preot ar trebui totusi sa dea dovada macar de o decenta de fatada.
    In March 2010, his wife filed for divorce. Edit Tőkés accused the bishop of „numerous affairs” and „absurd habits”.[3] The claims of infidelity and mistreatment were confirmed by a former counsellor of the pastor[4] and the divorce sentence was issued in February 2011.
    http://adevarul.ro/news/eveniment/infidelitatile-pastorului-laszlo-tokes-1_50ad79687c42d5a66395d742/index.html
    http://adevarul.ro/locale/oradea/divortul-tokes-laszlo–casatoria-fostului-episcop-tokes-edith-s-a-desfacut-culpa-comuna-1_50ad275e7c42d5a6638fb066/index.html

    • Mihai,daca e sa despicam firul in 4,eu as spune spune ca lui L.T. trebuia sa i se acorde acea decoratie inca din 1990! de meritat,o merita,indiscutabil!
      Atitudinea si declaratiile sale nu sunt pe placul multor „patrioti romani”? Asa e! Dar ce faceau aceiasi patrioti azi,daca LT ar fi fost ca ei,in 1989?
      Nu a fost decorat pentru ca a fost si este un om perfect,ci pentru ca a declansat evenimentele de la Timisoara,atat!Daca era altfel,mai consensual sau mai ponderat,e clar ca nu ar fi facut mare valva,nici atunci,nici alta data!E stupid sa va referiti la viata lui privata,pentru ca nu o cunoasteti decat din spusele detractorilor lui,dar mai ales pentru ca NU CONTEAZA in contextul decoratiei!
      retragerea decoratiei a fost o decizie neinspirata,fondata pe o decizie bazdacoasa a unor moralizatori frustrati! Vina nu este a presedintelui,evident!Chiar ma intreb ce tsunami ar fi fost daca ar fi refuzat sa i-o retraga!!!S-ar fi zis ca iar nu respecta hotararile judecatoresti,ca tine cu minoritatile in loc sa fie bun roman,etc.etc.
      In orice caz,din ce se vede,manipularea continua sa functioneze perfect in Ro,ajunge un „ia uite ce-a facut!!!” si reactia epidermica si patimasa e asigurata!

      • ” Dar ce faceau aceiasi patrioti azi,daca LT ar fi fost ca ei,in 1989?” poate tocmai aici trebuie cautat raspunsul la ce se intimpla in romania si in particular la decizia lui iohanis in acest caz
        protestatari lui Tokes au emigrat, olteni lui Ceausescu care au mers cu bite la Timisoara sint revolutionari

  29. @Victor L, pe logica bancului amintit, nu putem spune că și ungurii află din când în când despre Trianon și atunci clocotește naționalismul în ei? Ei chiar nu știu că statul român nu-i făcut cu japca? Nu-i învață la școală și în familie ori la Școlile de vară pe care le frecventează ca la ei acasă? De unguri nu mă mir, dar de un român din oastea „Duamnei” mă minunez…!!!!!!!!!!

  30. Si daca mai doriti va pot da si exemple din presa germana,de politicieni germani,unii cu radacini din Transilvania,care spun cu gura mare ca politica dusa de domnul Laszlo Tökes e una foarte periculoasa,mai ales cand te aflii intr-o asa funcie la parlamentul european.Functia te obliga mai ales ca fi precaut,cu afirmatiile tale sa faci o politica de conciliere,o politica demna de un reprezentant,al bisericii,nu sa invrajbesti oamenii.Ce vina are domnul Johannis ca a peceltuit ceea ce trebuia sa se intample de multa vreme.Presedintele a gandit rational retragandui ordinul domnului Tökes.

  31. O concluzie trista: atatia romini destepti in general, dar frustrati din cauza conditionarii primite si mai apoi manipulati zi de zi de media pe tema maghiarilor, de mult n-am mai vazut iesind la iveala.

    Ce-s alea principii? Libertatea de exprimare, e libertate doar cand e vorba de romani; maghiarii sa-si tina gura. Au ei voie sa vorbeasca, dar pana vine vorba despre viitorul regiunii in care traiesc (Transilvania). Despre viitorul administratiei in Transilvania, doar un romin cu sange albastru are voie sa vorbeasca (preferabil Ragatean sau Bucurestean). Maghiarii pur si simplu nu sunt demni; orice ar zice vor sa rupa Ardealu’… stiu ei mai bine!

    Daca li se explica exact ce si cum a zis Tokes, atunci nu mai conteaza ce a zis, conteaza ce a zis inainte. Daca li se cere sa vina cu exemple, atunci nu mai conteaza nici ce a zis inainte, conteaza ce intentii are. E totusi un maghiar care nu-si tine gura, deci periculos si bineinteles vrea sa rupa Ardealu. Duh!

    Ca exista o paralela cu acu 25 de ani, cand acelasi Tokes nicicum nu-si tinea gura, acesti oameni, par sa nu observe. Ca o gloata de bolsevici i-au retras decoratia par sa nu aiva vreo insemnatate.

    Ca unii incearca cu disperare sa-l stearga pe Tokes din istorie este vizibil pentru cine vrea sa vada. Ca n-a facut nimic. Ca unii au facut mai mult… Se pare ca doare rau ca a fost maghiar si unii pur si simplu nu pot accepta asta. Ca este recunoscut international pentru rolul emblematic jucat. Ah, toti is prosti mai putin ei. Si bineinteles si Ungaria e de vina…

    Ca e efectiv un gest de copil de gradinita – da-mi jucaria inapoi – ce mai conteaza. Pana la urma care este mesajul, daca primesti o distinctie pentru ceva, ai obligatia sa respecti constitutia in viitor? Deci o primesti pentru ce ai facut + va vei respecta constitutia pe viitor? Daca furi sau delapidezi respecti constitutia (aluzie Ponta)? Unde scrie asta? Cine decide? Intrebari de nuanta care nu au nici o insemnatate cand vorbim de Tokes, care este maghiar si stim cu totii deja, nu-si tine gura, este periculos si vrea sa rupa Ardealu.

    Pana la urma tot Basescu este de vina; aviz sclerozatiilor de la A3 care nu-si mai revin din obsesia Basescu, cred ca o sa-l denigreze si dupa ce moare.

    Mai multi subliniaza „curajul” autorului. Nici macar nu-si dau seama ca-si tradeaza propriile convingeri: maghiarii si-o merita pe cocoasa; dupa ce ca au atatea drepturi isi mai si permit…

    Oare care sansele ca aceeasi oameni porniti acum impotriva lui Tokes sa fie abuzati maine de acelasi sistem, de proprii conationali liberi in gandire…

    Trist.

    • @ chishtocu verde – nu doare pe nimeni că ”a fost maghiar” dl László Tőkés. Însă la peste 25 de ani după evenimentele din 1989, așa cum am avut ocazia să înțelegem că la Otopeni niște unități militare s-au masacrat reciproc, având fiecare deplina convingere că face exact ceea ce trebuie în acele momente, tot așa am avut ocazia să înțelegem că dl László Tőkés avea propria lui agendă la vremea respectivă. La fel cum Ion Iliescu avea și el propria lui agendă.

      ”Daca furi sau delapidezi … (aluzie Ponta)” este în esență o infracțiune minoră de drept comun. Însă dacă te folosești de autonomia unui ”județ” ca Tirolul de Sud (care are 500.000 loc și 7.000 kmp) pentru a cere autonomia unei întregi regiuni ca Transilvania (care are peste 7 mil.loc și peste 100.000 kmp) lucrurile devin un pic mai serioase. Dacă ”viitorul administrației în Transilvania” înseamnă autonomie și eventual secesiune, n-ar trebui să vă mirați că unii au altă părere și sunt dispuși să și-o impună.

      Ceea ce reușește dl László Tőkés prin atitudinile sale este tocmai împiedicarea oricărei descentralizări. De care toate regiunile României ar avea reală nevoie.

      • Poti sa o inverzesti cum vrei, atat Tokes cat si altu are voie sa propuna orice chiar daca place la unii sau nu, se numeste libertate de exprimare. Este chiar foarte discutabil daca ce a propus este bun sau rau. Iar sa mai si dai vina pe el, denota un grad mare de cinism…

        Si nu o spun eu, iti recomand cu caldura urmatorul articol, dar slabe sanse sa intelegi avand in vedere ca pari vizat.

        http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/romania-vrajbei-noastre-construiti-psihologic-uram-scandalul-antenelor-fost-gresit-ne-am-luat-tara-inapoi-1_56def6865ab6550cb8a265b2/index.html

        • @ chishtocu verde – libertatea de exprimare nu i-a fost afectată domnului László Tőkés, nu face închisoare pentru ideile sale.

          Partea pe care nici tu nici el nu o înțelegeți este exact esența articolului la care ai postat link-ul. Lumea se împarte întotdeauna în ”noi” și ”ei”, secretul e ca împărțirea asta să fie corectă. Despre ”recomandarea cu căldură”: unele cunoștințe de psihologie ți-ar fi utile atât pentru a nu-ți mai disimula într-o manieră ridicolă agresiunea, cât și pentru a înțelege articolul respectiv la adevărata lui valoare. Ce ai înțeles tu e paralel cu ce spune psihologul în acel articol.

          Așa cum tu sau dl. László Tőkés aveți libertatea de a vă exprima în favoarea autonomiei sau secesiunii Transilvaniei, tot așa au și alții libertatea de a se exprima împotriva autonomiei sau secesiunii. Însă atunci când revendici libertatea de exprimare numai pentru tine și cei care îți împărtășesc ideile, acolo unde am crescut eu asta se numea ipocrizie.

  32. Va salut domnule profesor!

    1. Intai, ca o observatie de pe margine, cucuruzul (torok buza, pop corn etc) „explodeste” mai bine in matul aborigen pe subiectul „popii din timisoara” comparandu-l cu „casifonia” .

    2. legat de retragerea tinichelei: e ipocrizie politica. de asta data, vlaha norddunareana. la fel, cum pe alte subiecte, gasim ipocrizii perfid-albion-iste, hungaro-fascistoid-e, viclenesti-ahee samd.

    3. legat de agenda publica a domnului Tokes, trebuie sa recunoastem ca e putin cam deranjanta pentru aborigenul cu scoala putina si proasta. chiar si pentru aborigenii mai mult (ardeal, partium, banat, maramures) sau mai putin (secuime) bilingvi derapajul, usor -chiar daca incorec!- etichetabil fascistoid este destul de delimitant.

    4. din pacate, istoria ne-a lasat -si aici, trebuie sa recunoastem, meritul este al parintilor statelor nationale, din perioada romantica pana la implementarea wilsoniana postbelica- cateva mici bube. credeam ca schuman-ismul a facut ca bubele sa faca cruste si sa vindece ranile. numai ca unii -o, tempora! iarasi idiotii de fascistoizi!- scarpina crusta de pe plaga. care, evident, se redeschide. mai mica, dar cu sange. si care se poate infecta. e clar ca solutia -care pe multi enerveaza!- este o republica federala pe model american, dar cu mecanisme parlamentare mai eficiente, pe minim 3 niveluri (da, vreau parlament si guvern regional!).

    t.s.
    cluj

  33. Nu cred ca este onest sa aducem in discutie exclusiv chestiunea traducerii mai mult sau mai putin corectä ca „protectorat” a expresiei din maghiara. Gandesc, insa, ca indiferent cand i-a fost atribuit ordinul domnului Tokes si indiferent cine i l-a acordat, poate ca decizia ar fi fost alta daca declaratia sa cum ca pentru etnicii maghiari 1 Decembrie este o zi de doliu national ar fi facut-o anterior primirii inaltei distinctii. Pot, eventual, sa pricep pozitia maghiarilor conform careia, prin semnarea Tratatului de la Trianon Ungaria a suferit prejudicii majore, dar aceasta s-a realizat in iunie, nicidecum la 1 Decembrie. Ziua respectiva nu are nicio conotatie antiungureasca, nu a coincis cu agresiuni fizice sau verbale impotriva maghiarilor, a fost exclusiv manifestarea dorintei romanilor din Transilvania de finalizare a edificiului national, iar actul prin care Regele Ferdinand I a promulgat decretul de unire a tuturor provinciilor romanesti este datat 11 decembrie. In aceste conditii, a desconsidera sau a considera „de rau augur” ziua in care romanii din Transilvania si-au exprimat dorinta de unire cu Tara, fara a fi recurs la atacuri impotriva altor etnii din acel teritoriu – zi devenita, ulterior, Sarbatoare Nationala – este, evident, un act ostil la adresa tuturor romanilor. Dar domnul Tokes a facut declaratia respectiva la 1 an dupa primirea proaspat-retrasului ordin national, iar acesta este, consider eu, un act imoral. Ar fi fost mult mai onest sa faca declaratia in ziua precedenta conferirii distinctiei. Nu cred ca va puteti imagina ca un cetatean de etnie hispanica din New Mexico, care ar considera 4 iulie – zi de doliu pentru americanii hispanici sau un etnic german din Alsacia care ar declara ca 14 iulie este zi de doliu pentru toti etnicii germani din Franta sa fie decorat cu cea mai inalta distinctie a tarii respective.

  34. Dl S.S. a avut contributii pe care le-am citit cu mare interes. Dar in acest articol face afirmatii care-mi par exagerate. Presedintele T B i-a acordat Ordinul Steaua Romaniei in grad de Cavaler „pentru curajul in declansarea revolutiei”…ca recunoastere a meritelor „istorice incontestabile in declansarea evenimentelor”… din 1989…”ca omagiu adus revolutiei”… Acestea sint pareri culese din afirmatiile emise de diferiti „istorici” de ocazie sau asa zisi analisti. Adevarul este ca nu Laslo Tokes a avut curajul de care vorbiti ci multimea de romani, germani si maghiari (multi dintre ei fiind chiar de alta cofesiune) care s-au mobilizat sa – l apere pe Laslo Tokes de o evacuare samavolnica dictata de catre fortele de represiune ale regimului comunist, multime care a ramas pe treptele catedralei pina cind s-a tras cu gloante de razboi. Au cazut multi, chiar foarte multi dar nu am auzit ca printre cei care s-au adunat pe treptele catedralei sa fi fost si Laslo Tokes. Multi dintre ei poate nici nu-l cunosteau pe Laslo Tokes dar s-au ridicat pentru ca se facea o mare nedreptate unui om si nu special pentru Laslo Tokes. In locul lui putea fi Gheorghe, Hans, sau oricine altcineva si evenimentele ar fi avut acelas curs. Cred ca acesti primi protestatari s-ar fi adunat pentru orice alt nedreptatit de regimul represiv comunist nu numai pentru Laslo Tokes pentru ca atmosfera de revolta era prezenta mai peste tot in tara mai ales in contextul in care in tarile vecine regimurile comuniste erau in picaj. Practic intreaga tara era ca un cazan sub presiune. Undeva trebuia sa cedeze. Aceasta „mica” multime si mai ales cei cazuti sau raniti au avut curajul declansarii revolutiei, ei au meritul istoric incontestabil in declansarea evenimentelor din 1989. Ei si numai ei ar fi meritat sa primeasca aceasta inalta distinctie. Numarul de victime in aceasta prima confruntare a fost semnalul prin care o mare parte a locuitorlor Timsoarei au reactionat, dupa care protestele s-au raspindit in toate marile orase ale tarii. Ca presedintele TB i-a acordat aceasta distinctie cred ca tine mai mult de partea de activism politic a presedintelui TB sau chiar de alte interese. Probabil ca pe viitor ar fi bine ca distinctiile sa se acorde la prounerea unor organizatii indrituite prin lege, sa fie acordate de catre adunarea generala a celor care detin deja distinctia acordata urmind ca presedintele sa indeplineasca numai formalitatea de semnare a brevtului si de inminare festiva a distinctiei. Cit despre comentariile si afirmatiile lui Laslo Tokes fac mai mult rau decit bine relatiilor interetnice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Szilagyi N. Sandor
Szilagyi N. Sandorhttp://contributors
Profesor universitar la UBB Cluj, Facultatea de litere, Departamentul de limba maghiară şi lingvistică generală

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro